291,864 matches
-
copilului din albie odată cu apa murdară. Proverbial, Senatul României! Altă știre: la singurul Centru specializat în diabet din Capitală, la 40.000 de bolnavi, se fac zilnic, de la 3-4 dimineața, cozi nesfîrșite. Bieții bolnavi, majoritatea în vîrstă, se înscriu pe liste, stau la uși, îi așteaptă pe puținii medici, singurii în măsură să le prescrie insulina salvatoare, și asta vreme de ore și ore. Imaginile erau incredibile. O întrebare se pune: oare chiar e necesar să-i prescrii unui diabetic cronic
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
tribunului legile pe care acesta le invocă din cînd în cînd și le calcă la tot pasul. Extremismul lui CVT, de care partidul de guvernămînt s-a lămurit, chipurile, atît de tîrziu, a început de pe vremea cînd ROMÂNIA MARE alcătuia liste negre, cu personalități care ar fi trebuit executate și cu atacuri antisemite și xenofobe care au stat la baza doctrinei PRM. Pe vremea, însă, cînd Cronicarul atrăgea atenția Parchetului General să se sesizeze împotriva lui CVT, tribunul avea oameni în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
Sabin Opreanu și-a organizat deja cîteva expoziții de pictură, iar ,,sexagenarul și tînărul" Șerban Foarță a deschis o remarcabilă expoziție de pictură în filigran, de Cromografii, după propria-i onomastică, la Muzeul de Artă din Timișoara. Și, evident, această listă ar putea continua copios, fie adîncind investigația în timp, fie extinzînd-o în contemporaneitate. însă nici unul dintre cei amintiți mai sus, cu excepția poeților de avangardă și a lui Arghezi, nu are o relație atît de profundă și de subtilă cu lumea
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
maior DIE, acum membru în Parlamentul României. Dintre documentele publicate de Marius Oprea în Banalitatea răului, o parte sînt de interesul specialiștilor, mai ales cele privitoare la organizarea și funcționarea Securității, altele sînt, din nefericire, spre uzul vulgarizator al resentimentarilor - liste de sporuri și gratuități ale angajaților Securității, de la generali la portari și spălătorese (capabile să întoarcă discuția înapoi la problema femeilor de serviciu cu grade militare date drept torționari) și modalitățile de retribuire a informatorilor. Ansamblul documentelor, reunite în două
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
damfuri totalitare, prin felul în care arată clădirile ambasadelor și prin prestația jalnică a reprezentanților oficiali, România lui Ceaușescu și România lui Iliescu sunt perfect interșanjabile. Există, bineînțeles, câțiva ambasadori de bună calitate, dar nici unul dintre ei nu figurează pe lista premianților. După ce s-au descotorosit de oameni evident născuți pentru diplomație, promovați de Convenția Democratică, iliescienii au readus pe scenă bătrânele gloabe comuniste. într-adevăr, trebuie să ai o înțelegere cu totul anapoda a politicii internaționale ca să-l pui ambasador
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
adevărat că doar unul dintre aceste volume a cerut respectivă subvenție și a fost refuzat. Celălalt se pare că n-a avut de la inceput încredere în acest fel de ajutor. Nu mai are rost să continuăm. Se poate consulta totuși lista cărților subvenționate pentru o tristă comparație. Iată cum începe una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Ursachi: Cand crengile toamnei se scutura'n casă/ m'asez cu mâhnire'ntr'un jâlt de matasa.// Acestea șunt crengile care în floare
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
când apari în fața unui auditoriu de specialiști care, pe lângă calitățile artistice, îți numără și greșelile. Am stat pe scena concursurilor multă vreme; primul a fost la opt ani; ultimul la douăzeci și trei. Pe lângă premiile în bani, multe oferă și liste de concerte. Sunt importante în perioada în care nu ai încă un impresar. Am întâlnit violoniști sosiți de pe toate meridianele. Nu sunt chiar atât de mulți pe cât se crede, ...deși competițiile sunt numeroase. În diferitele finale rămân cam tot aceiași
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
cotidianelor la intersecții dezvăluie însă că și bucureștenii care au bani de benzină pe care o bagă în rezervoarele unor Dacii uzate sau ale unor mașini de import cumpărate la mîna a doua sau a treia au scos ziarul de pe lista micilor cumpărături obligatorii. Cine răsfoiește un cotidian central cu ochi proaspăt, de pildă românii care trăiesc în străinătate, e surprins fie de tot mai pronunțatul accent magazinistic pe care îl au ziarele centrale, fie de forma polemică în care sînt
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
Unde sunt locurile de muncă? Unde salariile decente? Unde pensiile care să-i scoată pe bătrâni din starea de cerșetori? Unde șoselele și autostrăzile? Unde miile de apartamente pentru tineri - evident, alții decât fiii mărimilor de-ale căror nume gem listele cu locuințele finanțate de stat? Abia atunci, ca un �supliment" social-democrat, laptele și cornul pentru elevi vor putea fi privite ca un gest normal, și nu unul de jegoasă propagandă a unei puteri impotente. Ca și cum paharul (cu pelin, nu cu
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
mai dure decît cel de martor la tribunal. într-o scrisoare din 1928 adresată lui Lovinescu (repusă în circulație de Gabriela Omăt în Agende), Mihail Sebastian acuză mondenitatea criticii de întîmpinare și afirmă că ar fi capabil să stabilească �o listă complectă de relații și prietenii numai din lectura cărților de critică". Lucrurile au evoluat astăzi: lectura articolelor critice nu mai oferă doar oglinda prieteniilor literare, ci dă lista completă a ranchiunelor și dușmăniilor. Unii recunosc sincer: nu pot să-l
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
criticii de întîmpinare și afirmă că ar fi capabil să stabilească �o listă complectă de relații și prietenii numai din lectura cărților de critică". Lucrurile au evoluat astăzi: lectura articolelor critice nu mai oferă doar oglinda prieteniilor literare, ci dă lista completă a ranchiunelor și dușmăniilor. Unii recunosc sincer: nu pot să-l sufăr pe X, nu pot să-i sufăr pe cei care... Răsfoirea cărții se transformă într-o simplă verificare, întotdeauna izbutită, a idiosincrasiei. Îndeobște urechiștii alunecă oportun printre
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
texte, mai neelegante ca stil în română, "sună mult mai bine" în traducere... Felia de literatură interbelică fiind cea mai consistentă (și pe bună dreptate), este totuși surprinzătoare absența Bogdanei, personajul Ioanei Postelnicu din excelentul roman cu același nume, de pe "lista celor 13" - nu numai pentru că vorbim despre o carte impecabil scrisă și despre un personaj foarte bine conturat, ci mai ales pentru că Bogdana este un roman extrem de original, și o femeie cu totul specială chiar și în mediul atît de
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
viața de liceean: "Rușii au plecat. Fac bună teză la română, extemporal la igienă, după-masă două ore de gimnastică". Și o observație care cu siguranță n-ar fi trecut de cenzură: "Ce partid cu 15000 de membrii a pus pe lista lui de candidați dîmbovițeni pe poetul Păun care îmi spune în fața grădinii publice că G. Călinescu nu este un scriitor?" Se știe cît de mult l-au admirat tîrgoviștenii pe G. Călinescu. îi datorează probabil mult din programul lor de
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
auzite de la cei aflați la putere, în realitate instituțiile concrete mă privesc (pe mine ca și pe majoritatea celorlalți din aceeași categorie) ca pe niște străini: Academia, Uniunea Scriitorilor, Universitatea, G.D.S.-ul, Spațiul Locativ, Tribunalele, Autoritățile de pașapoarte, mă rog, lista poate continua. Cine e o dată plecat, e bun plecat". Din păcate! Lumile au între ele un hotar postideologic ce nu are de gînd a se "spiritualiza" precum hotarele Europei. În pofida unei astfel de circumstanțe, Virgil Nemoianu rămîne un observator atent
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
dezmințirilor, descoperim în NAȚIONAL. Ziarul a publicat mai multe zile la rînd infirmarea unor știri referitoare la neautorizarea a cinci universități particulare. Cronicarul nu se îndoiește că aceste universități și fundații particulare sînt acreditate, dar își pune întrebarea, citind lunga listă a instituțiilor particulare de învățămînt superior în urma cărei ploi au apărut universitarii care predau la ele? La "stat", universitarii străbat mai multe trepte înainte de a ajunge profesori. La "particulari" aceștia devin automat profesori, de unde inflația de titluri obținute la prima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
nici una din cerințele mai sus menționate. Mă tem că un astfel de om nu mai poate să rămînă la conducere. Intuiția mea a fost neomenește înșelată. - O, da! Alexandr Timofeevici este o fiară. înșeală toate conștiințele. - Faceți, vă rog, o listă cu toate conștiințele în cauză și bestia să dea socoteală în fața intuiției". Ștefan Baștovoi - Iepurii nu mor. Pentru copiii sovietici care au crescut mari, Brașov, Editura Aula, 2002, Colecția "Frontiera", 160 pag., f.p.
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
artificiu, refuzul taxinomiilor, interesul mai pronunțat pentru aspectul formal și chiar lingvistic al textelor. Comentariile sînt la fel de diverse ca textele. Limbajul lor cuprinde, în mică măsură, jargonul Internetului (a posta); se caracterizează, ceva mai mult, prin dezinvoltura și oralitatea oricăror liste de discuții ("și ce mândră mă simțeam.... gata, s-a dus filingu'..."; "aici este tot șpilul"; "hmmm, bună întrebare"), asociate de multe ori unui ton ironic ("postează ceva, cîte o poezea sau chiar mai multe"); domină totuși, în mod clar
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
acest turism stupid de masă, acest mod "tradițional" de a călători. E adevărat că, acum, oamenii călătoresc foarte mult, dar cred că numai 2% sînt cei care înțeleg, cu adevărat, ceva. Sînt oameni care merg în Franța, își fac o listă și bifează ce au văzut. Problema decriptării permanente a codurilor între două culturi m-a interesat foarte mult. Tu, ca semiotician, trebuie să mă înțelegi. Această carte despre cafenele, reprezintă, pentru mine, aceeași mentalitate, același spirit, dar în sens invers
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
Cristian Teodorescu Vorbind deunăzi cu cineva din CNSAS, aflu că lista cu foștii securiști care au făcut poliție politică a intrat în blocaj. Adică pînă una alta nu va fi publicată în "Monitorul Oficial". Cu vreo lună în urmă un vremelnic șef al unei Comisii Parlamentare care se ocupă de activitatea
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
de activitatea SRI-ului, Ion Stan, i-a amenințat cu rigorile legii pe cîțiva dintre membrii de frunte ai Colegiului CNSAS. Mai direct, Dinescu, Pleșu, Patapievici și Claudiu Secașiu ar putea intra în pușcărie dacă dau la "Monitorul Oficial" sus-pomenita listă. Nu-mi stă în fire să îndemn la călcarea legii. Mă cert cu cei care o aplică prost și mă irită să văd că avem și legi strîmbe sau de-a dreptul tîmpite. Dar ce faci cu legi ticăloase? Cu
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
lucru, ci se consideră un bugetar printre alții, dator să-și apere funcția, nu știu ce rost mai are CNSAS-ul. Cînd e vorba de informatorii Securității, instituția condusă de dl Onișoru nu suferă nici un fel de blocaj. Aceștia sînt dați pe liste, în antologii periodice, unele cu greșeli impardonabile. Dacă s-a ajuns la securiștii adevărați, ne speriem de dl Stan și de legile cu care ne amenință. Luînd de bune aceste amenințări, ce s-ar întîmpla dacă membrii Colegiului CNSAS ar
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
pușcărie măcar o zi, pentru că au ignorat amenințările numitului Ion Stan? Nu vreau să-și închipuie cineva că îi consider deasupra legii pe membrii acestui Colegiu. Dar în ziua în care ei vor intra în pușcărie pentru că au dat publicității listele cu foști securiști care au făcut miliție politică, torturînd, batjocorind și călcînd în picioare demnitatea concetățenilor lor, poate că legea care îi apără pe foștii securiști va fi rediscutată în regim de urgență. Încerc să-mi imaginez cum ar suna
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
sine a unui oraș care a sedus imaginația Europei. Cititorul cărții descoperă de fapt două orașe. O dihotomie obișnuită în studiile de imagologie. Există un Tombouctou real, în Republica Mali, amenințat astăzi de înaintarea deșertului, exploatat turistic și aflat pe lista patrimoniului protejat de UNESCO, și există un Tombouctou imaginar, rod al fanteziei europenilor dornici să intre în orașul despre care se știa că se află în stăpînirea tuaregilor sîngeroși și că e interzis creștinilor. Acesta din urmă e subiectul cărții
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
în alb, roșu și negru. Prietena noastră, Agneta Pleijel (care are talpa piciorului în ghips) e cu noi și am petrecut plăcut cu ea până noaptea târziu. Dimineața, la Lahti, la hotel miros de alcool în patul meu, apoi citind lista invitaților am avut surpriza să văd și numele unui cunoscut de la primul festival la care am participat. La prima întâlnire ne-am regăsit cu Erkki și Sulamita și scriitorul iugoslav Tișma. Apoi vederea lui KS care m-a speriat: era
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
texte similare publicate în România. Nota particulară - cea interesantă pentru lingvist - apare însă în textele cu puternice trăsături colocviale. Am vorbit de mai multe ori în această rubrică despre stilul colocvial relaxat al mesajelor (scrise mai ales de tineri) din listele de discuții, din forumuri, "cărți de oaspeți" etc. Căutarea expresivității și a creativității e o trăsătură generală și "internațională" a acestei noi zone de utilizare a limbii. Specifice sînt, desigur, sursele lor în fiecare caz în parte; pentru subiectul nostru
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]