7,135 matches
-
la bun sfîrșit monumentala inițiativă editorială, desăvîrșită de perfectul "caragialian" Ș. Cioculescu, gestul rămîne în atenția posterității. Nu scapă unei priviri mai atente nici diversitatea influențelor asumate: în ciuda antisentimentalismului afișat (și) prin repulsia față de lacrimi, "balele melancoliei" - cum preia ad literam de la ilustrul său prieten și mentor Caragiale, marele "singuratic" Zarifopol împărtășește neurastenii și anxietăți cu Ibrăileanu. Din acest dublu "canonit" răsare, cumva buimacă, o nedumerire cu tîlc autobiografic: "Dacă artistul se simte bine ca izolat superior, ce-i trebuie să
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
toate aceste păreri ale D-sale îl caracterizează elocvent. Dl. Mircea Platon nu a înțeles nimic! Nici cine a fost Basil Munteanu - a cărui opera, dincolo de Panoramă... nu o cunoaște, nici ceea ce am "zgâriat" noi, în trei pagini din România literară 29/2002, nici ceea ce este Europa, cultura europeană, si, probabil, nici democrație. Și cu atât mai puțin ceea ce putea semnifică, în 1938, termenul "antisemit doctrinar", folosit de Basil Munteanu la adresa filosofului român. 7. Poate că vom fi "confecționat" noi - după cum
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
remarcabile în domeniul transdisciplinarității operei eminesciene. Inaugurând tradiția înregistrării textului pe suport electronic, cu scopul ca acesta să fie păstrat în fondul ipoteștean al Bibliotecii Naționale de Poezie - așa cum prevede regulamentul de acordare al premiului - oferim spre publicare revistei România literară textul acestui Laudatio, făcut laureatului de către academicianul Basarab Nicolescu. Având certitudinea că premiul va deveni un reper în spațiul cultural românesc și că inițiativa Centrului ipoteștean a fost una inspirată, necesară și riguroasă, mulțumim României literare pentru publicarea textului, formă
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
remarcabile în domeniul transdisciplinarității operei eminesciene. Inaugurând tradiția înregistrării textului pe suport electronic, cu scopul ca acesta să fie păstrat în fondul ipoteștean al Bibliotecii Naționale de Poezie - așa cum prevede regulamentul de acordare al premiului - oferim spre publicare revistei România literară textul acestui Laudatio, făcut laureatului de către academicianul Basarab Nicolescu. Având certitudinea că premiul va deveni un reper în spațiul cultural românesc și că inițiativa Centrului ipoteștean a fost una inspirată, necesară și riguroasă, mulțumim României literare pentru publicarea textului, formă
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
se alătură grupului. Departe de singurătăți, ce povești adună ele acolo, vom afla, poate, din cărțile Adrianei Bittel. Pînă atunci, La mulți ani! Marina Constantinescu Blîndă rău! Sute de mii de pagini trebuie să fi citit Adriana Bittel pentru România literară în atîția ani de cînd lucrează la revistă. Sute de mii de pagini din care multe nici deosebit de proaste, nici, bineînțeles, deosebit de bune, doar mediocre, șterse, plate să te apuce deznădejdea ori să turbezi de furie, după fire. Fiindcă nu
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
Gheorghe Istrate Un imn al verbelor (encomiastică) Profesorului Al. Rosetti in aeternitas pe terasa verbelor este pace litera O ca o pâine se coace printre silabe e tihnă rostirea toată e în odihnă însă deodată hiatul tresare sintagma se-ntinde ca o râmă mai mare și-n capul frazei - pripită - adjectivele inflamate vomită e o dezordine acră și
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
o mamă grijulie în ținută de jogging impecabil de albă încearcă să fugă la fel de repede ca și fiul ei de pe bicicletă Budapesta, 11/4/05 Ora cinci și cinci, 5 mai 2005 firma OPTICA din Pasagiul Vilacrosse și-a pierdut litera O fata care servește azi la Blues Café a uitat să aducă laptele pentru cafeaua Mihaelei astfel lanțul catastrofelor se precizează ca să nu mai vorbim despre accidentele acordurilor gramaticale din ce în ce mai frecvente pe drumul din Armenească spre Universitate doar peste două mii
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
doresc, domnului Gabriel Dimisianu, să-mi adeverească, mulți ani de-acum încolo, portretul pe care-l închei aici: un om de carte, și ca la carte. Simona Vasilache Cap limpede O evidență pare astăzi că Gabriel Dimisianu este, la România literară în primul rînd, însă nu doar aici, stîlp instituțional. într-un moment cînd se caută mai degrabă slujba decît destinul și postura mai mult decît consecvența, devotamentul față de o anumită idee despre literatură și statornicia lui Gabriel Dimisianu sînt exemplare
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
cinism. Manuscrisul se încheie aici, intrând în pagină cel de-al doilea, necunoscut și neprevăzut narator. El este cel căruia îi este lăsată, spre terminare, nuvela memorialistică, printr-o scrisoare testamentară: , ŤPrietene,/ Ești compatriot și tovarăș al meu; ești cam literat; vei fi și mizantrop ca mine, o prevăd de pe acuma; așadar, nemene nu este mai capabil de a mă înțelege și a compecta începutul acestor memorii, ce eu singur nu le-am putut sfârși, viața devenindu-mi prea amară. În
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc. Celelalte pagini cuprindeau texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
nu se referea, atunci când vorbea mieros despre felul în care Teoctist "îi apăra" pe prelați la aceste pretenții aberante ale slujitorilor Domnului de a se transforma în slujitori ai Ochiului Dracului. n P.S. Am publicat, acum două săptămâni, în România literară un articol în care citam fragmente dintr-un interviu al Oanei Orlea, apărut în revista "Elle". D-na Orlea îl desemna pe Radu Cosașu drept autorul unui articol denigrator la adresa domniei sale, intitulat "Prințesa dolarilor". Conform unor precizări aduse de autorul
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
mai rafinate cu reprezentanții locali ai artelor, muzicii și literaturii. Desigur, nu mă Îndoiesc - pentru crearea unei imagini de Românie modernă, În pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să creeze propriile versiuni, dar traducerile sale par să Îndrepte răstălmăcirile de sens din variantele romanești existente, vocabularul ales de ea fiind mult mai apropiat de firescul limbii simple din original. (Nota mea: Paragraful următor nu a apărut În România Literară: „Contribuția lui Horia Florian Popescu la traduceri este probabil esențială, deși variantele sunt cunoscute doar sub numele ei! De ce? Pentru că În România nu s-a Înțeles chiar la nivel de specialiști (sic!) că „translated by BW with HFP” În loc „translated
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
onomastic românesc, 1963, p. 230). Adjectivul (și substantivul) caraman, cu sensul "(om sau animal) negru" a fost înregistrat de Fr. Damé, la sfîrșitul secolului al XIX-lea; îl regăsim azi, ca regionalism, în Noul Dicționar universal al limbii române (Editura Litera Internațional, 2006): "despre vite", "cu părul negru". Revenind la împrumutul din rusă, e de presupus că acesta era - chiar și contaminat cu turcismul rar - netransparent în română, așa că a fost apropiat de vorbitori de un cuvânt mult mai cunoscut: la
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
1955 el își reia colaborarea săptămînală cu o rubrică intitulată Cronica optimistului din Contemporanul. După 1989, aceste cronici fac obiectul unui alt val de contestări, remarcîndu-se M. Nițescu (Sub zodia proletcultismului, 1995) și Gh. Grigurcu (într-un articol din România literară prilejuit de centenarul marelui critic, în iunie 1999), dintre criticii noi, și Adrian Marino, dintre cei vechi, totuși călinescian ca formație și care luase drept model în Viața lui Macedonski, biografia lui Eminescu scrisă de maestrul său. Decepționat de oportunismul
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Sub egida Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc, Bujor Nedelcovici a tipărit, de curînd, în condiții grafice excepționale un album intitulat Lectorul de imagini și subintitulat Vandalism arhitectural în București, 1980-1987. Comentariile la teribilele imagini au apărut, cele mai multe, în România literară în 1994. Sînt mai multe capitole ale vandalismului, accentul căzînd pe distrugerea cartierului în care tronează astăzi Casa Poporului și blocurile așa-numitului Centru Civic. Bujor Nedelcovici le-a fotografiat el însuși, nu fără riscuri, de la fereastra apartamentului său din
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
Reporter Miercuri, 13 decembrie 2006, la ora 19.00, la Clubul Prometheus s-a desfășurat cea de-a cincea ediție a galei premiilor Cartea Anului 2005-2006, acordate de revista România literară cu sprijinul Fundației Anonimul. Având deja în spate o tradiție a exigenței și a onestității criteriilor, acumulând, în acest lustru, o listă de nominalizați care include nume ca Mircea Cărtărescu, Monica Lovinescu, Matei Călinescu, Radu Cosașu, H.-R. Patapievici, Gabriel
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
Dl Tudor Giurgiuca, fiul poetului Emil Giurgiuca, de la a cărui naștere s-au împlinit în 2006 100 de ani, ne-a pus la dispoziție câteva documente din arhiva rămasă de la tatăl său. Am ales pentru a le publica în România literară două scrisori către poet, una trimisă în 1938 de Ștefan Baciu, alta, din 1989, de la criticul Mircea Zaciu. Mai publicăm un memoriu pe care vrednicul editor și om de cultură ardelean Miron Neagu îl adresa, în 1958, președintelui Fondului literar
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe - Prefață - Preface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote> , Iordan Datcu, în lexiconul din 1983<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul folcloriștilor, vol. II, București, Editura Litera, 1983, pp. 49 - 54; footnote> , în cel din 1998<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul etnologilor români, vol. II, București, Editura Saeculum I. O., 1998, pp. 109 - 111; footnote> și în varianta finală din 2006<footnote Idem - Dicționarul etnologilor români, Ediția a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
iluminiștii francezi ai secolului XVII. Text încredințat Martei Petreu ce conduce cu atât entuziasm minunata revistă "Apostrof". Traducerea, după cum arătam mai demult în prefața clujană, aparține răposatei prozatoare Dora Scarlat. în amintirea căreia, îmi îngădui să public și în România literară un scurt fragment din tălmăcirea măiastră a Delictelor, și-așa depășind cu mult spațiul de tipărire al oricărei reviste. Cap. XXXIX Despre un tip special de delicte Oricine va citi această lucrare își va da seama că eu am omis
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
atitudinea serioasă față de ideea lucrării muzicale (principiu negat în ultima avangardă), dar și prin (3) autenticitatea materialului muzical implicat în ecuația lucrării muzicale (negata, la rândul ei, în postmodernitate). Această revenire la o stare pre-postmodernă nu trebuie, însă, receptata ad literam, ci ca idee referitoare mai degrabă la organicitatea procesului generativ în planul activității muzicale în toate cele trei aspecte ale lui - proces, material, operă. "Modernitatea secundă se străduiește să creeze lucrări multi-perspectivale, i.e. non-reducționiste și cultivând idealul stilurilor integrale"<footnote
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
metodologie și asistență contribuabili din cadrul Direcției de Metodologie și Asistență Contribuabili - D.G.F.P. Timiș. Activitățile desfășurate în baza unui contract civil, ce a fost încheiat în condițiile Codului civil, fac parte din categoria activităților independente, ce se încadrează la articolul 21 litera (e) din Ordonanța de Guvern nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, modificată prin Legea nr. 232/31. 05. 2003. Conform acestei prevederi, beneficiarii de astfel de venituri datorează în cursul anului un impozit reținut la sursă de 10 la
Agenda2004-3-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281950_a_283279]
-
declarative din partea dumneavoastră. Veniturile astfel obținute - din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală - provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor și fac parte din categoria veniturilor din activități independente, prevăzute la art. 4 litera (a) din O.G. nr. 7/200 privind impozitul pe venit. Dreptul de autor este dreptul pe care legea îl recunoaște autorului asupra operei sale, asupra creației sale. Contractele care au ca obiect exercitarea dreptului de autor sunt contractele de
Agenda2004-6-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282033_a_283362]
-
de la cesionar o remunerație, convenită prin contract, stabilită ca sumă fixă sau cotă procentuală din încasările cesionarului. Având în vedere această procedură ce asigură posibilitatea legală de a deveni beneficiar de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, conform art. 21 litera (a) din O.G. nr. 7/2001, datorați în cursul anului un impozit reținut la sursă de 15% din venitul brut încasat. Obligația calculării, reținerii și virării acestui impozit reținut la sursă revine plătitorilor de venituri. Beneficiarului de venituri îi
Agenda2004-6-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282033_a_283362]
-
unde omul este variabila cu permanență din primordii (aici infinitul nu își mai găsește locul), totul se complică. Mai ales dacă avem în vedere fie și numai structura emergentă, permanent flancată de versa tili tatea acestuia. ,,Fals!’’ mi-ar spune litera tura contemporană continentală, în special cea de tip anglosaxon sau cea de peste ocean. ,,Binele învinge răul! Chiar și atunci când, cantitativ, e cu lipsă de măsură!’’ Câți însă, dintre noi, mai suntem în stare de a face necondiționat și din onoare
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]