586 matches
-
Aveau etc. A avut oare loc ceva similar în țara noastră? {i nu-i avem în vedere doar pe protagoniștii carnavalului ceaușist, însoțit de chiote versificate și răcnete ieșite din orice tipar civilizat, Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor. Niciun literator român n-a găsit de cuviință a-și regretă trecutul de afiliere la comunism într-o carte sau cel puțin într-un articol. Dimpotrivă, noi oportuniști s-au adăugat unora dintre cei vechi, în temeiul unor reflexe de obedienta asezonate
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
tocmai pentru condiția intens exemplară a figurii sale: „A fost și rămîne un reper al demnității etice și estetice”, un „mare scriitor - cum îl numește Mircea Eliade”. De remarcat și faptul că eseistul nostru nu preia tale quale aserțiunile importanților literatori de care se ocupă, selectîndu-le, implicîndu- se uneori polemic în judecarea lor. Astfel, în impactul dintre Al. Paleologu și C. Noica, din testul eliminator al căruia, în favoarea ideii de filosofie, transcendentul, intelectul și sufletul sunt radiate, ia partea celui dintîi
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
ceva ce a fost!) arată și mai bine cât de fantasmagorice sunt toate teoriile despre „blândul”, „pașnicul”, „mioriticul” popor român. Are dreptate Goma (nu știu dacă i-ai văzut interviul din Familia 4, nr. 8, cred). Cât despre băieții de la Literatorul 5, i-am „salutat” la B.B.C.6, la primul număr, pe care, inspirat, mi l-a trimis fratele meu7; am mai văzut nr. 3 și 4, jalnice. Nu mai e nimic de făcut cu ei. Gabriel, uite, chiar azi pun
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
Jurnalul cu fața ascunsă al lui Fănuș Neagu, acoperind durata 2005-2011 și ținut pînă cu puțin înaintea morții (ultima însemnare, un de profundis, datează de pe 7 mai 2011). Cîteva fragmente au fost publicate ca preview în primăvara anului trecut, în „Literatorul”. Primul volum, apărut la începutul lui 2005 și întins pe o durată sensibil mai restrînsă (10 august 2002- 10 iulie 2004) a fost scris în același timp cu prima versiune a romanului Asfințit de Europă, Răsărit de Asie și a
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
datorat altor persoane, care au aderat la propunerea ce a aparținut acad. Iorgu Iordan, prezentată Secției de Știință și Cultură a CC, într-o împrejurare pe care am evocat-o în articolul G.Călinescu. Preludiul „Cronicii optimistului”- precizări necesare, în „Literatorul”, nr. 54/1februarie1994, text reprodus și în Scriitori și compozitori..., Editura Albatros, 2006, p. 175-183. G.Ivașcu, militant antifascist Personalitatea lui G.Ivașcu s-a remarcat în anii studenției la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, la cursurile și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
de proză intitulată Nuvele, cele mai multe dintre ele romanțioase, la fel ca versurile (modeste) și epigramele (fără umor). În 1895 publică studiul Patriotismul în literatura română, iar în 1940 volumul sapiențial și de memorialistică Gânduri și amintiri. Colaborează la Revista nouă, Literatorul, Literatura și arta română și editează două publicații: La Roumanie nouvelle și Capitala unde semnează Bucur Ciobanu. În paginile revistelor sale întâlnim câteva nume cunoscute ale literaturii române, unele de real prestigiu: Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu (dețină- torul
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
fi apoi pierdute, regretabil, într-un parc. Apar, de asemenea, proiectele scriitorului, convingerile și ezitările lui, ticurile caracteristice și în general tot ceea ce însoțește, la suprafață sau în adânc, efortul de a crea o nouă lume, de hârtie. Victor Testiban, literatorul zăpăcit, dar nu flușturatic, lipsit de succes, nu însă și de ambiții, este o definiție mobilă a Autorului categorial, o imagine în mișcare ce reflectă sinuozitățile, sincopele și reușitele actului creator. Cu o remarcabilă inteligență artistică, Costache Olăreanu alege să
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
în gena personajului colectiv românesc. Folosesc acest termen pentru că alții, precum patrie, națiune, popor, au fost deformați până la grotesc de rromâni verzi ca Nicolae Ceaușescu ori Corneliu Vadim Tudor - doi ,patrioți" des întâlniți în Libertatea urii. Spre deosebire de mulți, prea mulți literatori disprețuitori ai ,vulgului", artiști a căror măreție nu poate fi reflectată în oglinzile prea mici ale contemporanilor, Cristian Tudor Popescu a înțeles că adevărata partidă cu posteritatea se joacă și aici, pe terenul social ignorat de intelighenția autohtonă. De aceea
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
de mediocru, încât oamenii din sală au dreptul să se scoale și să spună: Nu, nu vrem așa ceva!»” O revistă de citit BUCUREȘTIUL CULTURAL (nr. 120, 20 noiembrie) are un sumar interesant. Gabriel Chifu semnează textul de deschidere („Viață de literator”). Doina Papp face un bilanț al festivalului Național de Teatru, cu titlul „De toate pentru toți la FNT”. Daniel Cristea- Enache continuă analiza operei lui Marius Robescu, „un poet complet”, iar cronica literară a lui Paul Cernat este dedicată volumului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4134_a_5459]
-
Lazăr" din București, iar ca participant la Concursul "Gazetei matematice", ocupase primul loc pe țară între liceeni. De reținut faptul că debutul într-o revistă literară a lui Ion Barbu se datorește lui Tudor Vianu, la 18 septembrie 1918, în "Literatorul" lui Al. Macedonski, cu poezia Ființa, retitrată ulterior Elan. Mircea COLOȘENCO P.S.: Mircea Popa, critic literar clujean și universitar de Alba Iulia și Tg. Mureș, recenzând una dintre antologiile alcătuite de mine a operelor lui Ion Barbu, mi-a imputat
Debutul absolut al lui Ion Barbu by Mircea Colosenco () [Corola-journal/Memoirs/8943_a_10268]
-
Marian Victor Buciu Proza este ultimul gen literar însemnat și de Marin Sorescu (1936-1996), importantul poet și dramaturg, ambițiosul literator care a voit să fie și critic ori eseist. Primul roman, Trei dinți din față, 1977, este unul al unei vârste, aceea a iubirii și tinereții, în deceniul simulacrului destalinizării. Iubirea și tinerețea nu apar ca triumf, potrivit clișeelor impuse
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
de Război și pace, care însă n-a avut parte de succes în Franța. În schimb, un larg ecou au găsit nuvelele sale fantastice. Autorul, care și-a scris toate prozele în românește, dorea să fie considerat mai mult ca literator decât ca om de știință. Spre deosebire de toți ceilalți, Alexandru Ciorănescu nu crede că Mircea Eliade a fost cel mai mare scriitor al exilului. Într-adevăr, el domină ca personalitate, însă cu mult mai important ca scriitor i se pare a
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
care cuprind principalele cotidiane de pe piața media românească, alături de periodice vechi disponibile până acum doar la Biblioteca Academiei Române, fiind vizate salvarea și completarea colecțiilor acestor publicații vechi prin digitizare. Printre titlurile de periodice vechi se numără „Contemporanul“, „Convorbiri literare“, „Cuvântul“, „Literatorul“, „Sburătorul“, „Timpul“ ș.a.m.d. Grupurile țintă ale programului sunt constituite de biblioteci, instituții de învățământ, instituții și organizații culturale, centre de documentare și informare, instituții și organizații culturale, organizații neguvernamentale, departamente de informare ale organismelor guvernamentale, instituții mass-media etc.
Agenda2005-27-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283894_a_285223]
-
21 aprilie 1966. Câteva luni, mai târziu,am publicat în numărul din octombrie 1966 al revistei Ateneu, condusă de poetul Radu Cârneci. În acele vremuri, am frecventat cunoscutele Cenacluri bucureștene: „Nicolae Labiș”, „George Bacovia”, „Nichita Stănescu”, iar, mai târziu, „Destine”, ”Literatorul”, ”Mihai Eminescu”, ”Octavian Goga”, Clubul de Proză” și altele, unde am citit de nenumărate ori poezie, implicându-mă în dezbaterile de Atelier. În toamna lui 1966, la Cenaclul Nicolae Labiș, în Sala Oglinzilor, îi văd întâiași dată pe Ion Dodu
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
face apoi stagiul de plutonier la un regiment de pontonieri cantonat pe Prut. 1918 Desconcentrat spre sfârșitul verii, se întoarce la București. Vocația literară începe acum să prevaleze la studentul în matematici. La 18 septembrie, Alexandru Macedonski îi publică în "Literatorul" prima poezie: Ființa. 1919 Se duce cu toate versurile scrise până atunci la E. Lovinescu, căruia i se recomandă sub numele "Popescu". Câștigat de la prima lectură, criticul îi face o prezentare călduroasă în "Sbu-rătorul", din 8 decembrie, într-un articol
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
concluzia lui Poe în Eureka. Astfel, prin scrisul său inspirat, el îi restituie științei caracterul sacru. * În încheiere, trebuie să recunoaștem că acest din urmă Rimbaud pune probleme care depășesc arta cu mult și sunt menite să-i deruteze pe literatori; la fel, noua fizică a lui Poincaré sau cea a lui Einstein i-a derutat la început pe fizicieni. Căci relativitatea este mai degrabă un capitol al Geometriei superioare, decât unul al Fizicii experimentale. S-ar putea, așadar, ca Iluminațiile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
numai pentru deliciile unui cod. Un studiu atotcuprinzător despre Ion Bar-bu ne lipsește tocmai pentru că există încă prea numeroase interpretări posibile, dar prea compartimentate. Dinu FLĂMÎND Prima poezie a lui Ion Barbu ă...îFiință, devenită apoi Elan, a apărut în "Literatorul" lui Macedonski în septembrie 1918. Ea reapare împreună cu alte patru poezii (Lava, Munții, Copacul, Banchizele) în "Sburătorul" în 1919, unde poetul mai publică, în același an, Pentru marile Eleusinii, Panteism, Arca, Ți-am împletit..., Umbra și Dionisiacă, în 1920, Nietzsche
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a rămas doar un epigramist uitat prin colbul bibliotecilor. Publică poezii încă din clasa a-V-a, fiind una din celebritățile Liceului Sf. Sava. Ca student în drept se bucură de prietenia câtorva scriitori și profesori, devenind prim-redactor al „Literatorului”. Macedonski îi dedică articole elogioase, e numit „monetă de aur- în mijlocul monetelor calpe ce au curs”, este nici mai mult nici mai puțin „poetul viitorului- poetul strălucit ce a răsărit în mijlocul nepăsării acestei epoci și el va lăsa în literatura
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
care vede) și un kavi - poet- înțelept. Studii, articole, interviuri, conferințe, emisiuni radiofonice sunt dedicate lui Tagore și lui Eminescu. Grație traducerilor Amitei Bhose, românii au putut cunoaște, în presa culturală a vremii - Steaua, Ramuri, Luceafărul, România literară, Convorbiri literare, Literatorul ș.a. - frumusețea versului și verbului tagorean, nealterată de intermedierea unei limbi europene. În fiecare an organiza, împreună cu studenții de la secția de limbi indiene, unde preda în regim facultativ bengali și sanscrită, spectacole în care aceștia recitau în sanscrită, bengali, de
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
autorul celebrelor cicluri: Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grădina japonezului, Rondelul câinilor, Rondelul lucrurilor, Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelul rozelor, Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan. Al. Macedonski este și fondatorul revistei literare și a cenaclului Literatorul și a încurajat, la începuturile carierelor lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia și Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista Literatorul. În 1873, Macedonski a înființat ziarul Oltul și, în 1896 a înființat revista Liga
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
și Rondelurile de porțelan. Al. Macedonski este și fondatorul revistei literare și a cenaclului Literatorul și a încurajat, la începuturile carierelor lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia și Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista Literatorul. În 1873, Macedonski a înființat ziarul Oltul și, în 1896 a înființat revista Liga ortodoxă, în care vor debuta alți mari scriitori, precum Tudor Arghezi și Gală Galaction. În 2006, Alexandru Macedonski a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. (www
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viața de pretudindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe românești, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
și vol. 2. etc., Enciclopedia Academiei Dacoromâne (patru volume) - 2013, Simbioze lirice (Antologie de poezie - Anamarol), 2013 . A publicat proză, poezie, eseu, critică literară, cronică de evenimente cultural-literare, epigrame, catrene, povestiri în proză și în versuri pentru copii, în revistele: „Literatorul”, „Argeșul”, „Oglinda Literară ”, „Albina Românească”, „Vatra veche”, „Luceafărul”, „Cafeneaua Literară”, „Vitralii”, „Dacoromânia”, „Pietrele Doamnei”, „Răsunetul”, „Agora Literară”, „Moldova Literară”, „Lumină Lină”, „Paradox”, „Contraatac”, „Amurg sentimental”, „Revista Societății Scriitorilor Români”, „Agero”(Stuttgart), „Luceafărul Românesc”, „Monitor Cultural”, „Neamul Românesc”, „Slova Creștină”, „Viața
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
2008 a fost cronicar al proiectului „Întâlniri cu scriitori”, organizat lunar de poeta Victoria Milescu, la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu, București (BMMS). În 2010 a fost cronicar al Cenaclului „Mircea Micu”, (sediul BMMS), iar din 2011 este cronicar al Cenaclului „Literatorul”, în ambele cazuri publicarea articolelor reprezentând rubrică permanentă în revista „Literatorul”, editată de BMMS, București. În cadrul Sesiunii de Comunicări a Academiei DacoRomâne, a prezentat lucrările ce au avut ca temă Spiritualitatea. Titlurile lucrărilor: „Ce înseamnă a fi fericit”, „Mesaje divine
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]