212 matches
-
și Hanul Conachi. Alunecările de teren din cadrul bazinului sunt întâlnite pe versanții dealurilor, însă nu le depășesc pe cele din depresiunea Jijia-Bahlui, pe văile Crasnei și Lohanului sau în bazinul văii Racova. În ansamblu, din punct de vedere stratigrafic și litologic, nordul podișului bârlădean aparține Sarmațianului superior (format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
avea loc pe frontiera dintre Algeria și Maroc din lungul uedului Draa, în condițiile căderii, foarte rar, a unor cantități mari de precipitații într-un timp scurt, fenomen meteo-hidrologic caracteristic Saharei. Acreția morfo-eoliană generează unele modificări teritorial-frontaliere, pe fondul substratului litologic nisipos, reliefului plan pe mari suprafețe și vânturilor puternice, care determină “deplasarea” pe orizontală a dunelor și barcanelor, ceea ce impune reajustarea periodică a frontierei. Așa se întâmplă în cadrul natural deosebit de ostil din deșertul Rub-al-Khali, unde granițele dintre state au fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de apă este transportat primăvara și vara, ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor specifice anotimpului cald, cele mai bogate scurgeri producându-se în aprilie mai. În cele mai multe cazuri acum se produc și debitele maxime anuale. Aceleași condiții pedoclimatice și litologice influențează și chimismul apelor râurilor, prin gradul de mineralizare, duritate, conținutul de ioni dizolvați. Astfel, pe teritoriul comunei Vorona apele râurilor fac parte din clasa apelor bicarbonatate cu mineralizare sub 1000 mg/l și duritate sub 16°G. Caracteristicilor chimice
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
locali. Sunt necesare două etape pentru efectuarea releveelor: o etapă pregătitoare (premergătoare), când se alege terenul, utilizând material cartografic la scară mare (1:5000 1:50.000), se analizează bibliografia referitoare la cadrul natural al regiunii de studiat (relief, substrat litologic, rețea hidrografică, climă, sol etc.). În această etapă se fac și unele reactualizări ale cunoștințelor privind metodologia studiului fitocenologic și se revăd unele cunoștințe floristice, mai ales la speciile greu de recunoscut. Se pregătesc materialele și aparatura necesare investigațiilor practice
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
caracteristicilor secțiunii transversale; - pentru fiecare sector relativ omogen se măsoară lungimea, panta talvegului, lățimea la bază, înălțimea și deschiderea la partea superioară a secțiunii active, perimetrul acesteia, caracteristicile morfometrice ale treptelor, etc.; se notează de asemenea datele referitoare la condițiile litologice și la gradul de acoperire cu vegetație; - se calculează suprafața activă desfășurată pe sectoare omogene (ha); - se estimeaza volumul de material solid erodat din fiecare sector în functie de suprafata activa desfasurata si rata medie multianuala a eroziunii în adâncime
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
malurilor de amploare.........600 - 1200 m3/ha.an - ravene foarte active cu procese asociate de mal (alunecări și prabușiri) de mari proporții ............1200 - 1800 m3/ha.an Interpolarea între limitele de variație menționate pentru fiecare categorie, se face în raport cu condițiile litologice (rezistența rocilor la eroziunea în adâncime), înălțimea treptelor, panta talvegului, adâncimea formațiunii, deschiderea la partea superioară și gradul de acoperire cu vegetație. Prin însumarea valorilor obținute pe sectoare relativ omogene, rezultă volumul eroziunii în adâncime [m3/an] pe formațiuni și
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorește unor falii sau flexuri așa cum s-a afirmat în unele lucrări. (V. Băcăuanu, 1980). 3.2 Relieful fluvio-denudațional 3.2.1. Relieful sculptural ocupă o bună parte din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se caracterizează printr-un amestec de monticuli, trepte, valuri și se dezvoltă de obicei pe versanți cu energie mare, cu alcătuire litologică variată - argile, marne, nisipuri, prundișuri, lentile de gresii, acoperite de o cuvertură groasă de luturi loessoide. Se întâlnesc pe flancurile unor văi secundare afluente Bahluiului, amonte de Cotnari, sau chiar în unele porțiuni ale ramei înalte din vest, precum în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râurile, pâraiele și lacurile). Ele constituie o componentă esențială a peisajului geografic, cu implicații deosebite în activitatea economică sau a schimbării peisajului natural (M. Pantazică, 1974). 1. APELE SUBTERANE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, caracteristicile litologice, reprezentate prin depozite cuaternare și terțiare dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice, siluriene și chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi, dar care datorită condițiilor climatice și de strat, au în general, debite reduse și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
solide, 95% revine aluviunilor în suspensie. La râul Bahlui, cantitatea mare de suspensii face ca apa să fie în general tulbure. Turbiditatea medie multianuală a Bahluiului la punctul hidrologic Hârlău este de 826,8 g/m3, dar scade în raport cu constituția litologică și gradul de împădurire, datorită întârzierii în timp a scurgerii lichide de suprafață, cât și posibilității de infiltrare (V. Băcăuanu, 1980). Scurgerea lichidă. Pe suprafața regiunii cercetată, compoziția chimică a apelor râului Bahlui și a afluenților săi depinde în mod
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între rama înaltă a platourilor structurale care aparțin Dealului Mare-Hârlău la vest și depresiunea de contact HârlăuCotnari-la est. ,,Coasta de tranziție a Hârlăului" a apărut ca urmare a unor puternice procese geomorfologice ce au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanților și microclimatul depresiunii de contact . Cunoașterea trăsăturilor climatice și microclimatice prezintă nu numai o importanță teoretică, cât , mai ales una practică , pe baza căreia se impune o zonare a culturilor agricole pe areale restrânse , cu trăsături microclimatice distincte. Caracteristicile litologice, reprezentate prin depozite cuaternare și terțiare dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice , siluriene și chiar presiluriene , au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele de suprafață sunt reprezentate de râurile Bahlui . Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
efecte dezastruoase asupra unor regiuni vulnerabile așa cum este delta Nilului 13. 1.1.2.Disfuncții produse de procese geomorfologice intense Prin depășirea unor praguri de stabilitate naturală, ca urmare a unor impulsuri de natură climatică și pe fondul unei favorabilități litologice și structurale, o gamă diversă de procese naturale transformă relieful pe arii întinse: a) dezagregarea termică brutală a rocilor poate fi urmată de prăbușiri și de acumularea unor mase importante de grohotiș, procesul având efecte distructive asupra vegetației și amenajărilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Calcarele și gresiile cu Mactra podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: ; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Geomorfologia terenului este foarte variată, formată în urma procesului de eroziune, colmatare și alunecare de teren. Diferențele de nivel între valea Podgoriei și cei doi versanți au permis realizarea pe verticală a formațiunilor de vegetație asemănător cu etajarea lor naturală. Substratul litologic În zona Copou se găsesc frecvent lentile sau pungi de nisip, încastrat în loess și materiale loessoide. În trecut pe teritoriul actual al Grădinii Botanice au fost numeroase cariere de nisip, unele din ele asanându-se prin lucrări de organizare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
documentație, executantul, beneficiarul, amplasamentul (localizare, coordonatele pe direcțiile x, y și z), intervalul de timp în care a fost executat; - caracteristicile tehnice și constructive ale forajului (lucrărilor de captare a apei subterane) și date privind operațiunile de decolmatare-desnisipare; - descrierea coloanelor litologice (constituția litologica și vârsta formațiunilor); - adâncimile și grosimile straturilor străbătute; - existența apei în straturi și poziția nivelurilor piezometrice, existentă acumulărilor de căldură sau a gazelor necombustibile; - date privind testarea hidrogeologica a acviferelor, pentru fiecare interval de acvifer străbătut; b. 2
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
beneficiarul, amplasamentul (localizare, coordonatele pe direcțiile x, y și z), intervalul de timp în care a fost executat; - caracteristicile tehnice și constructive ale forajului (lucrărilor de captare a apei subterane) și date privind operațiunile de decolmatare-desnisipare; - descrierea coloanelor litologice (constituția litologica și vârsta formațiunilor); - adâncimile și grosimile straturilor străbătute; - existența apei în straturi și poziția nivelurilor piezometrice, existentă acumulărilor de căldură sau a gazelor necombustibile; - date privind testarea hidrogeologica a acviferelor, pentru fiecare interval de acvifer străbătut; b. 2) tabele care
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
regiunii Se va preciza unitatea structurală majoră în care se situează zăcământul și se va face o descriere succintă a stratigrafiei, petrografiei, tectonicii și a evoluției geologice a regiunii, astfel: - stratigrafia: succesiunea formațiunilor geologice, limite geologice, repere stratigrafice, scurta caracterizare litologică; - tectonica: descrierea structurii, accidente tectonice majore, fazele în care acestea au avut loc; - alte substanțe minerale utile cunoscute în regiune. Capitolul II Metodica de cercetare folosită Se vor prezenta metodica lucrărilor de cercetare și modul de obținere a datelor de
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
III Geologia zăcământului Acest capitol se va elabora pe baza datelor obținute în lucrările de prospecțiune, explorare și de exploatare și va cuprinde: - stratigrafia: descrierea detaliată a formațiunilor cercetate, împărțite în subunități, în ordinea formării lor, din punct de vedere litologic, mineralogic și paleontologic; - petrografia: descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătura genetica cu acesta. Descrierea va cuprinde structura, textura, compoziția mineralogică, zonele de metamorfism etc.; - tectonica: descrierea detaliată și caracterizarea
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
constituie o problema pentru valorificarea zăcământului. În cazul în care apar probleme legate de condițiile hidrogeologice, documentația va cuprinde: - metodica cercetărilor hidrogeologice, lucrările executate și motivarea distanțelor dintre lucrări; - formațiunile acvifere, caracteristicile lor: număr, grosime, adâncime, poziție față de zăcământ, alcătuire litologică, granulație, conținut în argila, prezenta gazelor etc.; - parametrii hidrogeologici: porozitate, coeficient de filtrație, coeficient de cedare, debit, presiune, nivel hidrostatic, direcție de curgere etc.; - sursa de alimentare a formațiunilor acvifere; - nivelul apelor freatice stabilit cu ajutorul forajelor și al puțurilor; - posibilitățile
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
Un colectiv de specialiști de la mai multe universități și centre de cercetare, de caracter interdisciplinar, efectuează cercetări sistematice începând din 1988. Sedimentele ce adăpostesc locuirile aurignaciene (inclusiv pavajul unei locuințe special amenajate, vetre de foc) se află în unitățile litologice A3-A1 și D7-D3, săpate pe o suprafață de 80 mp și datate între 34.120 ± 460 ani BP și 32.020 ± 340 ani BP. Nu ne vom referi la materiile prime sau la tipurile de unelte, cioplite de locuitorii peșterii
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
a procura un tablou, de a vedea o floare, de a ieși în natură, de a călători în alt decor. Aspecte referitoare la protecția factorilor naturali terapeutici Integritatea în timp a surselor naturale, stabilitatea debitelor și a constituenților, conservarea statusului litologic, a regimului hidrodinamic, a fenomenelor fizico-chimice și biologice specifice fiecărei surse, păstrarea ecosistemului în care se desfășoare activitatea balneoclimatică, impun stabilirea zonelor de protecție hidrogeologică și sanitară. Acest aspect este reglementat prin legi și normative, precum și de reguli privind exploatarea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]