103 matches
-
fig.6): - litosfera ;astenosfera;mantaua; - nucleul extern ; - nucleul intern. 1 Litosfera (din grecescul lithos=piatră și sferă) este partea solidă de la exteriorul unei planete. În cazul Terrei, litosfera include scoarța și partea superioară a mantalei (mantaua superioară, sau litosfera inferioară).Litosfera se află în stare solidă . Scoarța terestră sau litosfera (grec. lithos = piatră) este stratul cel mai exterior al pământului, fiind un strat rigid ce înconjoară mantaua; ea este alcătuită din două părți mai importante , foarte diferite între ele: scoarța oceanică
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
1 Litosfera (din grecescul lithos=piatră și sferă) este partea solidă de la exteriorul unei planete. În cazul Terrei, litosfera include scoarța și partea superioară a mantalei (mantaua superioară, sau litosfera inferioară).Litosfera se află în stare solidă . Scoarța terestră sau litosfera (grec. lithos = piatră) este stratul cel mai exterior al pământului, fiind un strat rigid ce înconjoară mantaua; ea este alcătuită din două părți mai importante , foarte diferite între ele: scoarța oceanică și scoarța continentală. 1. Scoarța oceanică sau marină are
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale litosferei sunt: O-oxigenul 47%, Si-siliciul -29,5%, Al -aluminiul 8,05%, Fe -fierul 4,65 %, Ca -calciul 2,86%, Na -sodiul 2,5%, K- potasiul 2,5%, Mgmagneziul 1,87%, Ti- Titanul 0,45%, Mn - manganul 0,1%. (clasificare
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
86%, Na -sodiul 2,5%, K- potasiul 2,5%, Mgmagneziul 1,87%, Ti- Titanul 0,45%, Mn - manganul 0,1%. (clasificare este făcută de A. P. Vinogradov). Deci 10 din elementele chimice din Tabelul lui Mendeleev constituie 99, 58 % din compoziția litosferei . Dintre celelalte elemente chimice doar Li , B , C , SC , V , CO , Ni , Cr , Cu , Yn ,Ga, Nb , Bi , Pb , N apar în cantități de 0,1 - 0,01 % din greutatea scoarței . Unele elemente , cu toate că apar în cantități infime în scoarță
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
minerale , repartiția proporțională în ordine cantitativă este dată de tabelul de mai jos: 2 speciile mineralesunt substanțele formate pe cale naturală care au o compoziție chimică specifică , formă și proprietăți specifice . Din punctul de vedere al gradului de participare la constituția litosferei, repartiția pe clase este următoarea : În sistematica modernă mineralele au fost reclasificate, luându-se în considerare structura lor chimică și cristalografică: 1.Elemente native, sunt elemente chimice care se găsesc în natură în forme pure necombinate; se cunosc 23 asemenea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
solidă , în general, în condiții fizico-chimice determinate pentru fiecare mineral. Majoritatea mineralelor se formează din soluții lichide sau gazoase , iar temperatura , presiune a și concentrația constituie factori determinanți în formarea mineralelor . Deoarece rocile magmatice ocupă un procent uriaș în constituția litosferei, voi încerca o detaliere a proceselor magmatice , în rândurile de mai jos, după ce voi aminti câteva caracteristici ale celorlalte două procese de geneză a mineralelor: procesele sedimentare și procesele metamorfice Magma este un sistem natural multicomponent format dintr-o fază
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Diferența între lave și magme constă în aceea că lavele pierd faza gazoasă, având astfel o compoziție diferită de cea a magmelor . Formarea corpurilor de magmă se poate realiza în 3 moduri: - Topirea parțială sau totală a fazelor solide ale litosferei ; - Diferențierea sau fragmentarea unei magme inițiale în două sau mai multe magme diferite ; - Amestecul unor magme inițiale cu formarea unor magme hibride. Se admit două tipuri genetice de magme: - Magme primare, obținute prin fuziunea rocilor preexistente ; - Magme secundare (derivateă, formate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de margine continentală activă . Natura fundamentală a magmelor formate în aceste zone este în principal andezitică , dar poate fi și granitică . 2. zonele de rift în care generarea magmelor și ascensiunea lor se face prin decompresarea care are loc în litosferă , ca urmare a formării riftului 3 . Natura fundamentală a magmelor e bazaltică. În zonele oceanice magma bazaltică este bazică mai acidă, iar în rifturile intracontinentale eate alcalină, de natură potasică.(fig.8.) 3. zonele fierbinți ( hot spot) se găsesc în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
fierbinți ( hot spot) se găsesc în anumite sectoare din interiorul plăcilor litosferice continentale și oceanice unde se formează mari mase de magmă , datorită unor curenți de convecție din manta .( fig.9) Magma urcă spre suprafață și produce boltirea sau străpungerea litosferei. În cazul litosferei oceanice fenomenul se numește “ vulcanism de insulă oceanică “ . Natura fundamentală a magmelor de acest tip este bazică - alcalină . 1. 3 RIFT, rifturi, s.n. (Geol.) -ir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor. - fisură în sol făcută
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se găsesc în anumite sectoare din interiorul plăcilor litosferice continentale și oceanice unde se formează mari mase de magmă , datorită unor curenți de convecție din manta .( fig.9) Magma urcă spre suprafață și produce boltirea sau străpungerea litosferei. În cazul litosferei oceanice fenomenul se numește “ vulcanism de insulă oceanică “ . Natura fundamentală a magmelor de acest tip este bazică - alcalină . 1. 3 RIFT, rifturi, s.n. (Geol.) -ir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor. - fisură în sol făcută de un râu
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
nu se cunosc lave ultrabazice, dar se presupune că cele foarte vechi ( numite komatii) au avut aceste temperaturi. Lavele intermediare au temperaturi cuprinse între 800- 10000C Lavele acide au cele mai mici temperaturi 700-800 0 C . Temperatura magmei din interiorul litosferei este estimată indirect și cu dificultate, deoarece nu poate fi apreciată suficient de precis . - Presiunea.Valoarea presiunii la care se găsește un bazin magmatic situat în adâncime e dificil de determinat deoarece aceasta are trei componente: aă presiunea litostatică, adică
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se împart în două grupe: 1Ă kimberlite care corespund rocii arhetip din provincia Kimberly -Africa de Sud . 2) kimberlite micacee. II.Lamproide - care consituie unica sursă primară de diamante exploatabile economic . Ele sunt importante și pentru că oferă informații privind istoria litosferei pe termen lung. În Anexa 2 sunt prezentate câteva exemple de roci magmatice . II 5 . Metode fizice de analiză a mineralelor și rocilor Geologia dispune de o paletă variată de metode fizice de analiză a mineralelor și rocilor. Dintre acestea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
terestre. El constituie matricea formării reliefului, suportul acumulării apei și a contribuit, prin dinamica sa proprie, la formarea și evoluția atmosferei. Concomitent, este suportul principal al componentelor biotice și al sistemului social-economic. Pentru geosistem este deosebit de importantă, în primul rând, litosfera, partea superioară a substratului geologic. Procesele care au loc în litosferă contribuie la modificarea în general lentă, continuă, a aspectului reliefului planetar ca și la formarea unor resurse minerale devenite indispensabile societății umane. Aceste procese se manifestă cu o mare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
contribuit, prin dinamica sa proprie, la formarea și evoluția atmosferei. Concomitent, este suportul principal al componentelor biotice și al sistemului social-economic. Pentru geosistem este deosebit de importantă, în primul rând, litosfera, partea superioară a substratului geologic. Procesele care au loc în litosferă contribuie la modificarea în general lentă, continuă, a aspectului reliefului planetar ca și la formarea unor resurse minerale devenite indispensabile societății umane. Aceste procese se manifestă cu o mare variabilitate spațio-temporală, influențând puternic alte componente naturale și diversificând resursele menționate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
indispensabile societății umane. Aceste procese se manifestă cu o mare variabilitate spațio-temporală, influențând puternic alte componente naturale și diversificând resursele menționate. Pentru dinamica geosistemului, în ansamblul său, sunt importante și unele procese care își au originea în partea profundă a litosferei, așa cum sunt magmatismul și seismicitatea. Acestea pot modifica atât structura scoarței terestre, cât și aspectul reliefului, climatul, învelișul biotic ș.a. c) Aerul (atmosfera). Învelișul de aer este o componentă esențială, alături de apă, pentru apariția și evoluția vieții pe Terra, apa
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
alcătuit din elemente abiotice, biotice și social-economice. Funcțional, geosistemul exprimă sinteza dinamică a tuturor fornelor de mișcare prin care interacționează sistemele și componentele naturale și social-economice. Structural, funcțional și spațial, geosistemul coincide, de fapt, cu întregul Pământ. În cadrul sistemului abiotic, litosfera este suportul hidrosferei, la rândul ei condiționată de caracteristicile elementelor climatice, în primul rând ale precipitațiilor. Acestea constituie una dintre formele de manifestare ale aerului, care asigură suportul material al stărilor de vreme și al succesiunii acestora sub formă de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ei condiționată de caracteristicile elementelor climatice, în primul rând ale precipitațiilor. Acestea constituie una dintre formele de manifestare ale aerului, care asigură suportul material al stărilor de vreme și al succesiunii acestora sub formă de climate. Pe suportul constituit de litosferă și sub acțiunea fenomenelor atmosferice și a tuturor stărilor apei, se formează relieful. Fiecare dintre aceste elemente, are posibilități specifice de a interacționa cu celelalte. La limita între sistemul abiotic și sistemul biotic se află un corp natural a cărui
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dinamica internă a Pământului Aceste disfuncții se manifestă ca procese naturale de eliberare a unor mari cantități de energie telurică, în episoade de durată variabilă, urmate frecvent de replici, la anumite intervale de timp : a) magmatismul modifică structura internă a litosferei (în special a scoarței Pământului) și se manifestă la suprafață prin vulcanism. Efectele fenomenelor vulcanice sunt resimțite diferit dar în întregul geosistem, generând roci, structuri geologice și acvifere subterane noi, zăcăminte minerale diverse și forme de relief specifice unor tipuri
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și trăinicie în memorie. Personal, m-am convins de acest lucru în doar cele patru prelegeri audiate în cadrul cursului intitulat " Atmosfera". De ce atmosfera? ... pentru că își desfășura cursul de Geografie generală în patru secțiuni ... corespunzătoare celor patru geosfere ale globului pământesc: Litosfera (Geomorfologia = Morfologia terestră, cum o intitula el), Atmosfera (Climatologia), Hidrosfera (Hidrologia), Biosfera (Biogeografia). Pentru fiecare serie de studenți el prezenta doar unul singur pe an. Geografia României era prezentată sub formă de seminar (de regulă la ani mai mari, III
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
termenul de pesticide. Peste 10.000 de substanțe chimice alcătuiesc această categorie de substanțe fiind clasificate în insecticide, ierbicide, fungicide ș.a. Peste 600 sortimente de pesticide sunt toxice pentru om în grade diferite, migrând în întreg mediul înconjurător - atmosferă, hidrosferă, litosferă, biosferă. Pătrunzând în pânza apei subterane, sunt absorbite de flora și fauna specifică, ajungând în organismul animalelor și omului. Apele minerale, și în special nămolurile, prin microorganismele pe care le conțin, au capacitatea de acumulare cantitativă a pesticidelor, creând în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Madagascar (Africa). LIGNIT cărbune de pământ de calitate inferioară, format în Terțiar din tulpinile, ramurile, rădăcinile și frunzele plantelor mari. LITOLOGIE ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor; sinonim: petrografie. LITORAL limita dintre apă și uscat; sinonim: țărm. LITOSFERĂ învelișul solid, extern al Pământului; sinonim: scoarța terestră. LLANOS savana din nordul Americii de Sud (Podișul Guyanelor). LOESS rocă sedimentară prăfoasă, alcătuită din particule de cuarț, argilă și calcar; există mai multe ipoteze asupra formării lui, dar cea mai plauzibilă este cea
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
inițiale în vederea studierii lor și pentru păstrarea unor suprafețe în care intervenția antropică este minimă; exemplu: Delta Dunării. REZERVAȚIE NATURALĂ un anumit teritoriu, bine delimitat, unde este conservat în starea lui inițială un anumit element natural. RIFT fractură alungită în litosferă; desparte două plăci tectonice; în prezent, cel mai mare rift este în estul Africii, unde se poate observa „la zi” tectonica plăcilor. RIGOLĂ șanț mic în formă de „V”, realizat de apa de ploaie. RIZICULTURĂ cultura orezului. ROCĂ asociație sau
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
observa „la zi” tectonica plăcilor. RIGOLĂ șanț mic în formă de „V”, realizat de apa de ploaie. RIZICULTURĂ cultura orezului. ROCĂ asociație sau agregat de minerale care prezintă caractere omogene pe mari întinderi; rocile intră în alcătuirea scoarței terestre (a litosferei); 96 se împart, după modul de formare, în trei mari categorii: magmatice (sau eruptive), sedimentare și metamorfice (sau cristalofiliene). ROCĂ PARENTALĂ rocă consolidată pe care se dezvoltă solul sau din care provine materialul parental al solului. ROUĂ depunere pe suprafața
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
specifică este detaliată la nivel de subcompetență în cadrul competenței 6.4.1.3. ”...de a caracteriza învelișul geografic”. 6.4.1.3. Competența de a caracteriza învelișul geografic. Învelișul geografic trebuie considerat în cadrul analizei criteriale ”o megasferă rezultată prin interacțiunile litosferei, armosferei, hidrosferei, biosferei, antroposferei ș.a. ale căror variate combinații și transformări înregistrate în spațiu și timp, se concretizează în unități teritoriale relativ stabile și diverse ca structură, mărime, proprietăți morfo-funcționale și fizionomice” (Petrea, 2005, citat de Dulamă, 2010). APLICAȚIE: Subcompetența
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
În totalitate lumina și nu, ca acum, doar 30%. Lumina sa ar fi fost, ca și cea a planetei Jupiter, albă și rece, pentru că puțina lumină roșie incidentă ar fi fost absorbită de atmosfera reducătoare. Lipsită de orice suport energetic, litosfera n’ar fi cunoscut gradiente de temperatură, deci nici vânt și circuit al apei, implicit nici eroziunea. Relieful ar fi fost deosebit de accidentat. Într’un cuvânt, planeta ar fi fost un exemplu tipic de “conservă” de entropie scăzută, stare pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]