196 matches
-
Circuitul expoziției începe cu prezentarea primelor forme și suporturi de scriere și continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile și răspândirea lui în Europa. Introducerea tiparului în Țara Românească este marcată prin tipăriturile în limba slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) și Evangheliar (1512), realizate la Târgoviște, vatra tipăriturilor din Țara Românească. De aici, mai târziu, va porni Coresi, cel care va sădi în mintea oamenilor ideea că "și în limba română se poate citi cuvântul Domnului" și
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
deosebit. Se constată o similitudine între decorațiile picturale ale lăcașului și miniaturi, evidențiind influența pe care a exercitat-o asupra picturii murale a Dragomirnei. Se cunosc peste 25 de manuscrise din timpul său, majoritatea împodobite cu miniaturi: 3 Tetraevanghele, 3 Liturghiere și o Psaltire la Dragomirna, iar restul (cărți de cult, vieți de sfinți etc.) în biblioteci de peste hotare (7 în Moscova, 3 în Sant Petersburg, 3 în Lvov, 1 în Viena s.a.), Manuscrisele din țară: "Apostolul de la Viena" și un
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
anul 1739 în timpul domniei lui Ion Grigore Ghica pe cheltuiala și cu binecuvântarea Mitropolitului Kir Nechifor Peloponesianul de Nefpal. Foaia de titlu a acestei cărți poartă următoarea însemnare: "Această carte este a lui Roman Teodor din Măgura, anul 1800" 3. Liturghier - tipărit la București în anul 1741 în timpul lui Ion Constantin Nicolae Mavrocordat cu cheltuiala lui Kir Anania Mitropolit de Cesarea Palestinei, tipograf fiind Pop Stoica Iacobici. 4. Evanghelia - tipărită la Blaj în anul 1765 sub episcopul Atanasie Rednic. Cartea a
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
o cruce de altar și un antimis, amândouă bune, valorând 300 lei fiecare, 2 sfeșnice bune, valoarea lor fiind 200 lei, o evanghelie veche a cărei valoare era de 100 lei, un mineu vechi în valoare de 500 lei, două liturghiere, bune, valorând 440 lei, o cădelniță în valoare de 200 lei, un ștergar bun - 50 lei, un policandru cu valoarea 500 lei și patru prapore în stare mijlocie, valorând 800 lei. Decorația pictată a bisericii, puternic afectată de intemperii, s-
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în limba română "Tetraevanghelul" (1561) - o traducere din Noul Testament a celor patru evanghelii, "Întrebare creștinească" (lucrare cunoscută și sub numele de "Catehism", apărută în 1560 — studiile mai vechi îl datează 1559), "Liturghierul" (1570), "Psaltirea" (1570). Cărțile erau întrebuințate atât în biserică cât și la școală. Munca de tipar consta din xilogravură și necesita eforturi deosebite. Fiecare pagină trebuia sculptată în lemn. Pentru aceasta Coresi folosea 10-20 de ucenici, pe care îi amintea
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
secolul al X-lea, a existat tendința generală de a aduce adăugiri și modificări Liturghiei, ducând și la adăugiri la unele rugăciuni ale Canonului. Conciliul din Trento (1545-1563) a restrâns această tendință și a dispus menținerea canonului în forma tradițională. Liturghierul roman publicat în 1570, în urma Conciliului, a cunoscut numeroase reeditări de-a lungul timpului, Canonul rămânând însă neschimbat până în 1969. Reforma liturgică de după Conciliul Vatican II (1962-1965) a făcut ușoare modificări ale Canonului (mai ales în privința gesturilor preotului ce însoțesc
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
euharistice: una inspirată din textul foarte vechi al "Tradiției apostolice" a Sf. Hipolit din Roma, una constând într-o formă abreviată a Canonului roman și ultima, inspirată din rugăciunea euharistică a Liturghiei Sf. Ioan Gură-de-Aur. Ediția a III-a a Liturghierului roman (2002) conține 10 rugăciuni euharistice (adăugându-se încă 6, mai adaptate unor diferite situații pastorale specifice). RUGĂCIUNEA EUHARISTICĂ I SAU CANONUL ROMAN Pe tine, așadar, preamilostive Părinte, cu umilință te rugăm și-ți cerem, prin Domnul nostru Isus Cristos
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
pururea creezi aceste daruri, le sfințești, le însuflețești, le binecuvîntezi și ni le dai nouă. Prin Cristos, cu Cristos și în Cristos ție, Dumnezeule, Tată atotputernic, în unire cu Duhul Sfînt, toată cinstea și mărirea în toți vecii vecilor. Amin. "Liturghierul roman", Arhiepiscopia romano-catolică de București, 1993.
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
Prima tipografie cu litere mobile în limba georgiana a fost întemeiata în 1710 de ipodiaconul Mihail Ștefanovici la Tbilisi, prin mijlocirea lui Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești originar din Iberia caucaziana (Iveria). Prima carte tipărită în georgiana a fost un "Liturghier" având o dedicație în limba română cu caractere georgiene pentru principele Vahtang al VI-lea, care-l chemase pe Ștefanovici din Valahia. Un număr însemnat de biserici georgiene a fost construit în secolele V și VI în afara hotarelor Georgiei, în
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
făcut parte din suita domnitorului Constantin Șerban Basarab și se știe cu certitudine că avea preocupări cărturărești, că a copiat mai multe cărți de învățătură, de credință și de slujbă, dintre care amintim: Cazania lui Varlaam, din anul 1643 și Liturghierul lui Macarie, de la anul 1508. Tot de numele lui Popa Pătru se leagă și prima școală de pe aceste meleaguri, probabil după modelul școlilor mănăstirești ce funcționau în Țara Românească. Alți preoți slujitori au fost: Popa Ioan, Mihai Popovici, Teodor Popovici
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
timp de câteva secole. Datorită limbii liturgice slave, mulți termeni slavi vor intra în limba liturgică, în timp ce termenii romani - probabil galici - din popor se pierd încet, cu trecerea timpului. Diaconul Coresi a tradus și tipărit românește câteva cărți liturgice, precum "Liturghierul" (1570), "Psaltirea" (1570, 1577), însă acestea nu aveau dreptul de a fi folosite în cult. Îndeosebi psaltirea sa slavo-română ajuta citeții să înțeleagă sensul cuvintelor pe care le recitau în slavonă. Totuși, în a doua parte a vieții, Coresi a
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
cu o jumătate de veac mai târziu. Totuși, dat fiind faptul că Ardealul a fost primul a fi săvârșit slujbele în limba română, aici s-a oprit pierderea termenilor vechi romani și înlocuirea lor cu termeni slavi. Din această cauză, "Liturghierul" ortodox din 1950, tipărit de patriarhul Iustinian Marina, are uneori termenii slavi, urmați între paranteze de termenii romani. Iată o listă cu termeni diferiți. Cei din stânga semnului egal sunt fie de origine străbună, fie împrumutați din limbile vecine geografic, și
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
și pomelnicul ctitorilor păstrat în altar și datat 1794. Pomelnicul apare sub forma unui triptic scris și pictat pe lemn de paltin. Dintre cărțile de cult care s-au păstrat trebuie să amintim Cazania tipărită la Râmnic în 1781 și Liturghierul din 1794, Evanghelistarul din 1826, un Liturghier din 1860 și un Octoih din 1912 .
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
datat 1794. Pomelnicul apare sub forma unui triptic scris și pictat pe lemn de paltin. Dintre cărțile de cult care s-au păstrat trebuie să amintim Cazania tipărită la Râmnic în 1781 și Liturghierul din 1794, Evanghelistarul din 1826, un Liturghier din 1860 și un Octoih din 1912 .
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
iconostas descrierile imaginilor sunt în caractere chirilice, pe bolta absidei altarului în latină, iar pe cea a naosului citate din Evanghelie multilingve: în latină, germană, maghiară și în caractere chirilice. În patrimoniul bisericii existau cărți vechi: Strastnic (1773), Mineu (1784), Liturghier (1797), Evanghelie (1765), Penticostar (1768) duse probabil în colecția arhiepiscopiei. Clopotele bisericii vechi și ușile împărătești au fost adăpostite în altă parte, în siguranță. Biserica se află într-o stare avansată de degradare și necesită o intervenție urgentă.
Biserica de lemn din Silivaș () [Corola-website/Science/313494_a_314823]
-
un focar de aleasă cultură. Viitorul domn Neagoe, nepotul Craioveștilor a fost printre primii veniți pentru a căpăta ""în tinerețea lui cunostința de limbă și de literatură"". Se pare că aici ar fi fost tipărită prima carte în limba română, ""Liturghierul"" (conform unui hrisov al lui Mihnea Vodă, aceasta a apărut la 10 noiembrie 1508). Încă din secolul XVII aici funcționează o școală, atestată documentar pe un manuscris a lui "Constantin grămatic" din satul Corbeasa-Vâlcea: ""să se știe că am șezut
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). La o dată neprecizabilă, în paralel cu aceasta s-a ridicat încă un edificiu, tot din bârne, în cimitirul vechi din hotarul nordic al localitătii menționat si el în izvorul cartografic austriac citat; pe un "Liturghier" (București, 1728), păstrat la Silvașu de Jos, este însemnat: „Această Sfântă Liturghie iaste a sfintei beserici acei din deal a Hațegului, Matei Șora paroh, 1807”. Cu refacerile de rigoare, ea a supraviețuit până în jurul anului 1824, când a fost dezasamblată
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
Calinic a înființat cu mijloace proprii tipografia "Kallinik Rîmnik" în 1861, cu bani împrumutați cum avea să mărturisească mai târziu. Aici aveau să vadă lumina tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de "Minee", "Tipicul bisericesc", "Manualul de pravilă bisericească", "Evanghelia", "Octoihul", "Liturghierul", "Acatistierul", "Carte folositoare de suflet", "Învățătură pentru duhovnici" și "Pravila mânăstirească", pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor săi
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
acreditează ipoteza că biserica actuală ar fi fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. "„Anuarul Arhidiecezei Bucovinei”" din 1909 indică anii 1760-1762 ca ani de construcție a bisericii. În patrimoniul lăcașului de cult se află un Liturghier românesc din 1759 și un Penticostarion din 1768. De asemenea, pe clopotul mic se află următoarea inscripție: "„În anul de la Hristos 1776 Petru (P)opoviciu”". Conform cronicii parohiei, Petru Popoviciu este considerat a fi primul preot al bisericii. Pe măsura
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
al IX-lea și conține Psalmii din Tipic (Psalmii 102 și 145) și Fericirile, care altfel ar fi făcut parte din din cele trei antifoane ale Liturghiei catehumenilor. Textul pentru acest tip de slujbă, de obicei, poate fi găsit în Liturghier sau în Ceaslov. Această slujbă a Obedniței este o formă specifică de cult care oglindește Sfânta Liturghie. Se slujește atunci când preotul nu este disponibil sau când un credincios nu poate merge la biserică. Este slujită de un diacon, subdiacon, citeț
Obednița () [Corola-website/Science/318170_a_319499]
-
satului Nicolae Nicoară"." Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). La mănăstirea Feleacu a fost copiat un liturghier slavon, în 1481, și un tetraevanghelier, în 1488, din ordinul arhiepiscopului Daniil care-și avea reședința aici.
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
Circuitul expoziției începe cu prezentarea primelor forme și suporturi de scriere și continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile și răspândirea lui în Europa. Introducerea tiparului în Țara Românească este marcată prin tipăriturile în limba slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) și Evangheliar (1512), realizate la Târgoviște, vatra tipăriturilor din Țara Românească. De aici, mai târziu, va porni Coresi, cel care va sădi în mintea oamenilor ideea că "și în limba română se poate citi cuvântul Domnului" și
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
boierul moldovean Luca Stroici și tipărit în Polonia în 1593. La sfârșitul secolului al XVI-lea diaconul Coresi face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește ("Întrebarea creștinească" în 1560, "Liturghierul" în 1570 etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. Dimitrie Eustatievici din Brașov este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat (1757), în care se enunță o serie de reguli
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
cruce din lemn de tisă cu o ferecătură în filigram de argint aurit (în 1624), un pocrovăț înfățișând Împărtășirea Apostolilor cu vin (nedatat, dar purtând numele lui Anastasie Crimca) și cărți bisericești (un Tetraevangheliar cu miniaturi pe pergament (1609), un Liturghier (1610) și o Psaltire (1616)). Multe dintre acestea s-au pierdut în timp ca urmare a vremurilor vitrege prin care a trecut mănăstirea. Ca urmare a vremurilor tulburi din primele decenii ale secolului al XVII-lea, în anul 1627 domnitorul
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
folosită ca spațiu de depozitare. Dintre vasele specifice cultului întâlnite în această biserică, protocolul enumeră: un potir, un disc, o lingură pentru cuminecătură din cositor, o stea de aramă. Cădelnița era tot din aramă. Cărțile bisericii erau: o evanghelie, un liturghier, un minologhion și un "apostoleriu". După edificarea noii biserici, vechea biserică a fost demolată iar lemnele au fost vândute unor săteni. O parte din bârnele pictate dar și ușa bisericii se puteau vedea până aproape de zilele noastre folosite la magazia
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]