128 matches
-
răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru o situație asemăntoare cu aceea a satului Căscoeșeti cu
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru o situație asemăntoare cu aceea a satului Căscoeșeti cu care s-a unit.În 1803 existau deci trei sate integrate moșiilor boierești (Țibănești
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
proprietatea d lui Petru Carp". Adaug specificația că trebuie folosită denumirea din acte a satului și anume Olășei (Oloșei), cel mult Olăcari, dar nu Olănești. Iar în 1902 era proprietar Petre P.Carp. Aceste sate nu mai apar în Condica Liuzilor de la 1803,ca și satul Tungujei. Acesta din urmă, cred că a fost greșit Înregistrat și inclus la Căscoești întrucât cele 2 sate ajunseseră să se contopească (nume de sat care vine de la boierul Casco). Mai târziu cele 2 sate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Cireș , P. (1963) Sfat în cumpăna nopții, Ed. Tineretului, București. 28.Ciulache, S. (1985)Climatele Pământului, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 29.Codrescu, Th. (1886)Uricariul sau Colecțiune de diferite acte care pot servi în istoria românilor, vol.III (Condica liuzilor pe 1803), Tipog. Buciumului, Roman. 30.Cogean, E. (1981)Culegere de studii și articole de biologie, Univ. "Al.I.Cuza", Iași. 31.Comșa, E. (1982)Neoliticul din România, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 32.Conea, I., Lăzărescu, V. (1982
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
A început și în spațiul românesc să se facă înregistrarea locuitorilor și s-au realizat statistici, numite catagrafii, cărora le datorăm informații prețioase cu privire la evoluția demografică: Catagrafia din 1774, statistica austriacă a Moldovei de vest din 1788-1789 (Topographische Beschreibung...), Condica liuzilor din 1803 ș.a. Ele confirmă o creștere a populației târgurilor: Iași, Botoșani, Galați, Focșani, Roman, Bârlad. În același timp, s-au ridicat orașele Piatra, Huși și Câmpulung Moldovenesc. Populația târgului Huși a sporit după 1792 (când s-a încheiat Pacea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a unor orașe ca Iași, Focșani, Roman, Tg. Ocna, Vaslui, Huși, Bârlad, Tecuci. Fălciu a rămas reședință de ținut datorită opoziției episcopului de Huși. Din 1801, a intrat în categoria de „târg boieresc” (aparținea vornicului Șerban Nigel). Aici trăiau: 313 liuzi, între care 32 birnici, 28 negustori „hrisovoliți”, 52 sârbi „hrisoviți”, 50 „străini hrisoviți după hrisov”, dați pentru „trebuința târgului” de domnitorul Scarlat Callimachi (august-octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819), 32 „mocani bejenari” (români din Transnistria) ai vornicului Șerban Nigel, scutiți cu carte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și 687 suflete. Pentru anul 1803, avem o populație estimată de Gh. Ghibănescu la 2.800 locuitori, din care 168 evrei (numărul acestora din urmă era, după opinia lui Gh. Platon, de 210). Informațiile preluate de D. Ciurea din Condica liuzilor (1803), în tabelul următor, transpuse grafic (vezi Anexe, grafice, fig. 1) arată că din cele patru mari orașe din sudul Moldovei, Hușii și Vasluiul aveau un număr sensibil egal de birnici, dar la jumătate față de Bârlad. Doar populația de origine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
grafice, fig. 2, informațiile reliefează cele două categorii, liudi și birnici, care se detașează semnificativ de celelalte categorii neplătitoare de taxe către stat (sudiții și cei scutiți de domnie). La Huși, oraș cu un număr relativ mare de locuitori (786 liuzi și 54 în mahalaua Broșteni, care nu fusese încorporată încă), s-a remarcat o importantă colonie, destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni meșteșugari, numiți în documentele vremii „hrisovoliți” (136). Unii au revenit peste Dunăre, iar alții s-au mutat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi, 189 birnici, 58 hrisovoliți, 33 sudiți și 136 scutelnici sau breslași (în total 1.202). La începutul deceniului al treilea al secolului al XIX-lea, populația relativ numerosă a târgului Huși era împărțită în diverse categorii între care existau diferite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
până la începutul secolului al XX-lea, lent și în mod neorganizat. Vechile sate, proprietăți ale Episcopiei de Huși, se vor alipi târgului și vor forma mahalalele Cotroceni, Răești, Plopeni, Broșteni și Corni. La începutul secolului al XIX-lea, în Condica liuzilor, Broștenii și Cornii figurau ca sate separate. Locuitorii acestor sate, în majoritate birnici, lucrau în calitate de clăcași pe moșia Episcopiei. În cursul operațiunilor de fixare a birurilor, mahalalele târgurilor au fost confundate cu satele. Într-o cerere a locuitorilor din mahalaua
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cea mai mare parte a cartierului bulgar. De asemena, bulgarii de la Leova, Comrat și regiunile învecinate s-au îndreptat spre orașul Huși și zona deluroasă a Fălciului. Stabilirea lor în satele Novaci, Cârligați și Murgeni este menționată și în Condica liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la Huși, răspândindu-se în cartierele locuite de conaționalii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova, Vistieria le acorda anumite avantaje, și îndeosebi, o scutire generală de dări pe termen de cinci ani, după care ei intrau în categoria birnicilor. Uneori, în izvoare, informațiile asupra populației sunt dispersate. Astfel, în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile și pe plan confesional. Evreii erau separați de pământeni sau de supușii străini atât prin regimul juridic, cât și prin sistemul de impunere și percepere a dărilor. Așa se explică faptul că în Condica liuzilor, care reprezenta recensământul fiscal din 1803, este trecută numai populația evreiască, care totaliza un număr de 42 capi de familie. La mijlocul secolului al XIX-lea, mai mult de jumătate din numărul negustorilor și meșteșugarilor erau străini, mai ales evrei. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dimitrie Cantemir și tipărită în Olanda în 1737, în Colinele Tutovei au putut fi identificate 25 de așezări; mai bine apar în hartă limitele ținuturilor, a inutului Tecuci din care au făcut parte și satele de pe valea Dunavățului. Deși „Condica liuzilor”, din 1803, nu conține toate așezările, tot înregistrează 166 de localități, iar în harta lui Bawr, tipărită în 1873, în Colinele Tutovei sunt atestate 178 așezări din care au fost identificate 133. Lucrările cartografice care includ și teritoriul Colinelor Tutovei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul și hotarele, au ajuns ca în „Condica liuzilor” (un recensământ al birnicilor) din 1803, Frunteștii să fie înscris ca sat al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a-i supune pe răzeși la clacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă - țărani dependenți A umbla pe bștrâni - sistem ancestral de transmitere a proprietății răzeșești Cștun - grup de case, mai mică decât un sat Vatra satului - spațiul ocupat de așezările inițiale Stâlpul central - marca punctul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grânarul Europei”, repetat de neștiutori și acum, pe la televizor. România nu producea decât 3% din grâul necesar Europei. La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru Moruzi se interesa de dezvoltarea economică a țării și, prin „Condica liuzilor”, înregistra populația birnică, arătând și principala ocupație a locuitorilor: „lucru pământului, vii, pomăt, creșterea vitelor, apicultura, butnăritul, cărăușia”; la acestea adăugându-se, în 1851, când s-a realizat o catagrafie, că „femeile cultivau sămânța gândacilor de mătase” și că erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care caută condiții mai bune de viață. La începutul secolului al XIX-lea, domnul Moldovei, Alexandru Moruzi, care urmărea dezvoltarea economică a țării și o participare mai largă la realizarea veniturilor, a luat inițiativa înregistrării oamenilor aduși de peste hotare, numiți liuzi (oameni), folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o participare mai largă la realizarea veniturilor, a luat inițiativa înregistrării oamenilor aduși de peste hotare, numiți liuzi (oameni), folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent de banul Ștefan Rosetti, dar, în acest caz, se au în vedere doar „liuzii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent de banul Ștefan Rosetti, dar, în acest caz, se au în vedere doar „liuzii” așezați cu învoială în satul răzășesc, fiind cunoscute cazurile în care se menționează ca proprietari într-un sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent de banul Ștefan Rosetti, dar, în acest caz, se au în vedere doar „liuzii” așezați cu învoială în satul răzășesc, fiind cunoscute cazurile în care se menționează ca proprietari într-un sat, atât un boier cât și răzeșii. În alte cazuri se vorbește de sate împărțite între răzeși și clăcași și, nu este exclusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exclusă ca în satul Fruntești să se fi așezat și țărani dependenți, cu statut de scutelnici. Încercarea banului Ștefan Rosetti și a urmașilor lui de a lua în stăpânăire moșia Fruntești s-a lovit de opoziția înverșunată a răzeșilor. „Condica liuzilor” arată că în Fruntești erau 23 liuzi, care trebuiau să plătească birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi așezat și țărani dependenți, cu statut de scutelnici. Încercarea banului Ștefan Rosetti și a urmașilor lui de a lua în stăpânăire moșia Fruntești s-a lovit de opoziția înverșunată a răzeșilor. „Condica liuzilor” arată că în Fruntești erau 23 liuzi, care trebuiau să plătească birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a răzeșilor. „Condica liuzilor” arată că în Fruntești erau 23 liuzi, care trebuiau să plătească birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]