128 matches
-
cea mai mare parte a cartierului bulgar. De asemena, bulgarii de la Leova, Comrat și regiunile învecinate s-au îndreptat spre orașul Huși și zona deluroasă a Fălciului. Stabilirea lor în satele Novaci, Cârligați și Murgeni este menționată și în Condica liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la Huși, răspândindu-se în cartierele locuite de conaționalii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova, Vistieria le acorda anumite avantaje, și îndeosebi, o scutire generală de dări pe termen de cinci ani, după care ei intrau în categoria birnicilor. Uneori, în izvoare, informațiile asupra populației sunt dispersate. Astfel, în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile și pe plan confesional. Evreii erau separați de pământeni sau de supușii străini atât prin regimul juridic, cât și prin sistemul de impunere și percepere a dărilor. Așa se explică faptul că în Condica liuzilor, care reprezenta recensământul fiscal din 1803, este trecută numai populația evreiască, care totaliza un număr de 42 capi de familie. La mijlocul secolului al XIX-lea, mai mult de jumătate din numărul negustorilor și meșteșugarilor erau străini, mai ales evrei. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
curente (Îmi spune domnul Datcu, 720 folclorist avizat). Chestiunile de resortul Arhiepiscopiei sau ambasadei nu sunt, cum să spun, esențiale. E extraordinar că mi-ați revelat lecțiunea corectă cu Luizi Călugăra, căci asta era principalul. (E. Lovinescu scrisese, de fapt, „Liuzi Călugări”, i ul având o terminație lungă, În care eu am presupus Încă două-trei litere... subînțelese). Nu am nici o obligație să fac notă la universitatea franciscană, și nici la Frențiu; dar, desigur, dacă „pică” vreo informație, o voi face, căci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir și agerele 40 liude în loc de 20. Cine era Constantin Ghica, hatmanul? Era nepot de domn și bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la 1740, mort la 18 februarie 1828, îngropat în pronausul bisericii Sf. Spiridon din Iași, a fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la 1740, mort la 18 februarie 1828, îngropat în pronausul bisericii Sf. Spiridon din Iași, a fost cămăraș în 1776, hatman în 1784, mare logofăt în 1804. Din Condica liuzilor de la 1803 rezultă că din totalul celor 97 de sate - afară de târgul Vaslui - în ținutul Vaslui se găseau 39 de sate răzășești, 9 mânăstirești, iar 49 de sate ale boierilor: Stratulat, Miclescul, Roset, Racoviț, Hrisoscoleu, Cazimir, Costechi, Adamachi, Canta, Tufescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înseamnă, într-adevăr, că instituția scutelnicilor a adus suferințe mari visteriei în vremea aceea. Regulamentul Organic avea să aducă desființarea scutelnicilor, a breslașilor și a slugilor, în schimbul statornicirii unor foloase, spre compensarea a ceea ce legea abolise. Referindu-se la Condica liuzilor din 1803, P. Poni în lucrarea sa „Statistica răzeșilor" crede că în Moldova erau sate în care nu exista nici un birnic. În condică existau sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau tratați în una și aceiaș categorie în vremuri, căci erau străini sudiți, adică de acei ce aveau hârtii în regulă de supușie către o altă țară, și străini fără căpătăi, vagabonzi, pe care îi trata cârmuirea ca venetici, sau liuzi scutelnici, fiind cei mai mulți aduși de boeri ca lucrători, să le populeze moșiile sau satele, pustiite prin diferite întâmplări și de epidemii. Totalitatea străinilor aflători în Iași în diferite epoce întrunește toate elementele negoțului și industriei; importatori și exportatori de mărfuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor" (București), despre „starea actuală" a lor nu se știe nimic „sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pământ, 101 fără pământ și 85 foști clăcași" (vezi și „Statistica răzeșilor", p. 82-84). Alt mijloc întrebuințat de boieri pentru a pătrunde în satele răzășești era cel al scutirii de bir a populației din satele respective. Referindu-se la Condica liuzilor (1803) P. Poni susține că „numărul satelor răzășești în care boierii aveau scutiți varia în diferite ținuturi": în Vaslui erau scutiți în 26 sate, în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Vaslui erau scutiți în 26 sate, în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate, movilele seculare schimbate în moșinoaie, râurile întoarse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori proprietatea altora de guvernanții care au avut doar interesul îmbogățirii lor și a rudelor lor, nu aplicarea legilor și așa întocmite anapoda!). Datele prezentate arată că au fost vremuri când într-un sat 10 boieri scuteau de dăjdii 20 liuzi (cum era cazul la Priponești), apoi a venit vremea când într-un sat stăpânea un singur boier, timpuri când moșiile răzășești erau pierdute în întregime sau în parte, dar dispăreau și satele în întregime. Radu Rosetti citează cazul moșiei Epurenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a dărilor. După reformele fiscale ale lui Constantin Mavrocordat, între anii 1739 - 1747 și până la Regulamentul Organic, în 1832, birul era un impozit personal care se plătea în sistemul cislei, adică al răspunderii solidare a satului, unitatea fiscală fiind „un liude", cap de familie, dar și holtei, iar cuantumul lui era stabilit în funcție de capetele de vite pe care le avea fiecare, considerat măsură a stării materiale a săteanului. Odată stabilit birul, satul, cisla, rămânea răspunzătoare de plata sumei totale, ea rămânând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
descoperirea abuzurilor presupuse, s-a numit în fiecare comisie câte un funcționar rus, în calitate de procuror, comisiunile de revizuire curmând și acțiunea abuzurilor, au descoperit următoarele: 1. S-au găsit contribuabili despre care guvernul nu avea nici o cunoștință, adică: a) 837 liuzi (o întrunire de 5 sau mai mulți inși); b) 35.471 familii; c) contribuțiuni ilegale pe săteni 2.209.388 lei. Acești bani parte s-au dat înapoi și parte se împlinesc după hotărârile judecătorești. Acest mijloc întrebuințat a curmat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pomenit și în alte documente la data de 20 aprilie 1627 și respectiv la 2 aprilie 1628. Conform „ Tezaurului Toponimic al României „ ,Băhnășenii ar fi înghițit satul Pleșești . . La început satul a fost răzeșesc ,apoi a devenit boieresc .În Cronica Liuzilor pe la 1803, era a Banului Constantin Miclescu , același proprietar stăpânindu-l și în anul 1816„. A fost reședință comunală între anii 1864-1876; 1887-1927 și 1931-1950, înglobând satele învecinate ; pe la 1927 avea peste 500de locuitori , iar în 2002 satul Băhnășeni (din
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
telefonică consta în două sârme suspendate pe stâlpi de lemn, ce trecea prin fața satului , asigurând legătura cu județul. Demografia. Datele statistice despre locuitorii satului , reflectă numărul foarte mic de locuitori , ce treceau prin momente grele , situație reflectată și în„ Condica Liuzilor„ pe anul 1803,astfel: 1. Populația. - 22vechi răzeși cu -152 ha. - 142 foști clăcași - 491 ha. - 6 însurăței - 30,78ha. - 4 proprietari mari - 148,50 ha. Total -822,28 ha. Recensămintele populației se execută încă din secolul al XIX-lea
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
diferite meșteșuguri precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cărăușia . Viața agrară nu poate fi completă fără a ține seama de zootehnie Animalele asigurau oamenilor o bună parte din hrană, îmbrăcăminte și forța de tracțiune în producția agricolă și nu numai. În „ Condica Liuzilor„ pe anul 1803, se menționează că oamenii aveau loc puțin , ocupându-se și cu cărăușia. Din Catagrafia pe anul 1820, rezultă că oamenii se ocupau și cu olăritul , pe lângă dogărit. Studiul „ Olăritul meșteșug de tradiție în Județul Bacău ,„ este o
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
de familiile Costache și Lambrino. La 11 septembrie 1779 a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului Lambrino.
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului Lambrino.
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
Boțoaia, Ciofeni,Cârlești, Dănești, Draxeni, Ferești, Focșeasca, Ghergheleul,Mircești, Moara Grecilor, Olănești, Portari, Protopopești, Rediul,Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tufești, Uncești și Zăpădeni; 1780 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Cănțălărești, Ciorâța, Câșlași, Codăești, Dănești, Draxeni,Dumeasca, Ferești, Ghergheleul, Lipoveni, Liuzii Bârnovanului (înloc de Scânteia), Mircești, Poiana Protopopeștilor, Portari,Protopopești, Rediul, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești,Uncești și Zăpodeni; 1803 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Cănțălărești, Ciorâța, Cișla lui Adamache (în loc de Câșlași),Codăești, Dănești, Draxeni, Dumeasca, Ferești, Focșeasca,Ghergheleul, Mircești
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
în mare majoritate din chirpici sau vălătuci, mai rar din cărămidă arsă. Satul a fost electrificat între anii 1962-1964. Nu se știe căte familii de ruteni au întemeiat acest sat dar la catagrafia din anul 1820, satul avea 30 de "liude" ceea ce ar da cam 180 de suflete iar la 1831 satul a fost recenzat cu 76 de "liude". În situația din 1846, satul scăzuse la 47 de "liude". La documentarea lui C. Chiriță din 1887 satul avea 80 de familii
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
1962-1964. Nu se știe căte familii de ruteni au întemeiat acest sat dar la catagrafia din anul 1820, satul avea 30 de "liude" ceea ce ar da cam 180 de suflete iar la 1831 satul a fost recenzat cu 76 de "liude". În situația din 1846, satul scăzuse la 47 de "liude". La documentarea lui C. Chiriță din 1887 satul avea 80 de familii cu 350 de suflete. În 1966 avea 557 locuitori iar la 1977 doar 470. La ultimul recensământ mai
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]