168 matches
-
difu zarea pe scară largă a tehnologiei și creșterea pr oductivit * distribuția mondială, având următoarele implicații: extinderea transporturilor internaționale rapide; extinderea rețelelor de transmisie și prelucrare de date; diversificarea echipamentel or de telecomunicație; ge naționa ne ralizarea standardelor mondiale; inter lizarea serviciilor; * intensificarea călătoriilor de afaceri și dezvo lta rea turismului, cu posibilitatea generării următoarelor efecte: cr eșt erea numărului de călă torii per client; identificarea produselor aște pta te în alte țări; distribuția produselor proprii în alte țări; universalizare a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și numărul fuziunilor și achiziții lor care dovedesc o strategie de internaționalizare pe termen lung. Corporațiile transnaționale și gu vernele au sesizat că investițiile străine dire cte constituie un element sti mulator al creșterii economice și un factor al rea lizării competitivității. Liberalizarea serviciilor, în special în domeniile telecomunicațiilor, asigurărilor și bancar, a constituit trendul anilor ̕70 în S.U.A., fiind continuat, în anii ̕80, în Marea Britanie și, ulterior, în Uniunea Europeană și Japonia. În prezent, în sectorul serviciilor, î ntr
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a rămâne în cursă, diferitele piețe financiare s au văzut nevoite să și relaxeze regulile, să suprime barierele și să și deschidă larg porțile. O a doua categorie de factori cu implicații fav ora bile asupra procesului globa rilor tehnic lizării este reprezentată de către „factorii te hni ci“. Categoria facto i se referă la: reducerea costurilor transporturilor și a tele com unicațiilor; îmbunătățirea rețelelor de informații și de co mun icare; cercetare - dezvoltare și red creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru inovațiile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lui anterior, procesul de globalizare, în gener al, și, mai ales, cel de globali zare financiară, în particular, au generat disc uți i intense printre economiști, având atât susținători, cât și oponenți. Globalizarea pieței de capital financiar sau gl oba lizarea financiară - termen utilizat de aproape întreaga literatură int ernațională din domeniu - este înțeleasă ca fiind integrarea sistemului fin anciar local al unei țări, în cadrul pieței financiare globale, integrare ce pre supune extinderea fluxurilor de capital la nivel global. Astfel, integrarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fluxurilor financiare transfrontaliere și inerția statului, ancorat î n t eritoriul său fix și în tradițiile de lungă durată ale locuitorilor săi. Ceea ce n umi m globalizare - ca fenomen relevant, prin implicații sociale și economice - privește mai cu seamă libera lizarea piețelor financiare și a comerțului din ul timele două decenii. Globalizarea financiară reprezintă mișcarea liberă a capitalului, însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale. Mi șcă rile libere de capital ca racterizează
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale. Mi șcă rile libere de capital ca racterizează mai ales țările dezvoltate care be nef iciază de instituții solide, inclusiv de sisteme financiar bancare puternice. Caracteristica primordială a globa că lizării este aceea permite capitalului financiar să se deplaseze liber. Sistemul financiar sau finanțele, în general, reflectă activitatea de pe piața financiară, a cărei structură a cunoscut, în literatura de specialitate, diferite abordări, dintre acestea, evidențiindu-se două concepții majore: o concepție
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și politică actuală, diferite moduri de ab ord are a globalizării finan ciare: teoria determinismului tehnologic, abord ări le cu privire la puterea hegemonică și cele referitoare la grupurile de int eres raționaliste. Fiecare abordare ne ajută să înțelegem de ce gl oba lizarea financiară internațională a continuat să se extindă după 1 970 . 2.2.1. Teoria determinismului tehnologic Adepții acestei teorii susțin că evoluția finanțelor globale este, în mod fundamental, un produs al schimbărilor tehn olo gice care au submi nat viabilitatea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
consideră factorii tehnologici. Determinismul tehnologic consideră globalizarea financiară ca fiind produsul schimbărilor tehnologice care înlătură , t reptat, barierele din calea integrării piețelor financiare naționale. Facto rii politici ar putea ajuta la ex plicarea detaliilor ce țin de oportunitatea lib era lizării în unele cazuri, însă, în principal, această abordare consideră globaliza rea financiară ca fiind deter minată de factori independenți de sistemul poli tic . Nu este surprinzător însă nici faptul că majoritatea economiștilor adoptă ac eastă abordare. 2.2.2. Abordarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
exis tă un puternic interes hegemonic în promovarea dezvoltării acestei industrii auxiliare (de servicii) din ce în ce mai importante, determinată de scăderea rolului producției de bunuri tangibile în economiile am eri cane și britanice. Mecanismul prin care liberalizarea hegemonică p rom ovează globa lizarea financiară în diverse țări diferă în fu ncț ie de diferitele versiuni ale teoriei. Un argument al acestei teorii subliniază deciziile unilaterale ale altor țări, deoarece se sugerează că liberalizarea financiară internațională, spre deosebire de liberalizarea comercială, poa te evolua mai degrabă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asupra capitalului. Explicațiile hegemonice legate de globalizarea financiară subliniază rolul puterilor dominante și cadrul analitic dominant. Totuși, această per spectivă ridică mai multe probleme decât rezolv ă. Importanța relativă a constrâng 81 erii hegemonice versus liberalizarea unilaterală, în explicarea libera lizării financiare, rămâne neclară. Abordările hegemonice susțin ideea că globaliza rea financiară consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea financiară în afara granițelor sale (S.U.A.) sau sub
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
poate fi mai important decât presupun raționaliștii. Eșecul modelului altern ati v importat în America La tină, prăbușirea comunismului în Europa și vidu l i deologic creat prin influența liberalismului de piață - toate acestea au fost mai importante pentru libera lizarea financiară din țările în dezvoltare, d ecâ t oricare dintre factorii identificați de modelele raționaliste. Abordările grupurilor de interese raționaliste, în contrast cu abor darea puterii hegemonice, se axează nu pe forțe st ructurale și pe decizii guvernamentale, ci pe preferințele principalelo
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
trecut, la procesul de glo balizare financiară, participau un număr relati v r edus de state, dar și un număr mic de sectoare de activitate. Acest lucr u n u poate fi însă susținut în ceea ce privește perioada contemporană de gl oba lizare financiară. De asemenea, în general, mișcarea capitalului fina nci ar a urmat după migra ția populației, fiind folosită pentru a susține , î n principal, fluxurile comerciale. Angajamentele pe termen lung, cu scadențe variabile, au fost cele mai populare instrumente financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de măsuri la nivelul arhitecturii sistemului financiar internațional, cum a r fi: tribunale internaționale pentru declararea de falimente; crearea unei corporații internaționale pentru asigurare a d epozitelor etc. Un alt factor determinant al globalizării finan cia re îl constituie libera lizarea piețelor financiare în unele țări nou i ndu strializate (din Asia de Sud Est, în special). Acest proces de liberalizare a f ost determinat, la rândul său, precum și de interesul marilor conglomerate fin anc iare occidentale de a valorifica noi oportunități de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de creștere economică pentru țările în curs de dezvo ltare, chiar și de către cei care se manifestă cr itic la adresa beneficiilor acestor tipuri de fluxuri de capital. Urmărind transformările ce au avut loc în perio ade le istorice ale globa lizării financiare, putem preciza faptul că glo bal izarea financiară contemporană, în comparație cu epoca clasică a Etalonului Aur sa u cea a sistemului Bretton Woods, are numeroase caracteristici spe cif ice, dintre care esențiale sunt amploarea, complexitatea și viteza tranzac ții lor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
acesta es te cel al finanțelor. Mobili tatea capitalului, după cum am explicat în cerc eta rea făcută, nu este însă un fenomen nou. Astăzi, împreună cu revoluția din domeniul comunicațiilor, politicile de dereglementare au determinat acce ntu area procesului de globa lizare financiară. Cea mai recentă formă a glob ali zării, ce constă în apariția rețelelor financiare globale, funcționează, per man ent, pe cvasitotalitatea fu surilor orare, aducând cu sine și contra partida inerentă acestei globalizări, instabilitatea monetară și crizele financiare. 2
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
restricțiilor din sec torul financiar autohton și a contului de capit al. Guvernele sunt respons a bile atât pentru politicile macroeconomice inte rne , dar și pentru politicile fi nanciare adoptate, iar sprijinirea lor este ind isp ensabilă în realizarea globa lizării financiare. Prin realizarea unui mediu de lucru propice, globalizarea fi nanciară devine fezabilă. Există două tipuri de politici de acțiune consi der ate a fi precondiții ale globalizării financiare. Prima este liberalizar ea și dereglementarea sectoru lui financiar intern, iar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
zonele cele mai favora ebile din punctul d vedere al facilităților de execuție sau al ava nta jelor fiscale; * în al treilea rând, extinderea pieței monetare la scară mondială prin compartimentul său: piața de schimb, ca o consecință a internaționa lizării economiilor, conferă băncilor un rol no u î n cadrul acestui proces. Pe piețele devenite internaționale, diferite ce ntr e financiare și mari bănci se lansează într un proces competitiv fără precedent. Centre, cum sunt New York, Londra, Frankfurt sau Paris
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dolari), Chile (7 miliarde dolari) și Mexic (4 miliarde dolari). În ciuda revenirii, procen tul acestor regiuni reprezin tă jumătate din procentul existent în anii 1990 , î n timp ce valoarea aces tuia în Europa și Asia Centrală s-a dublat. Globa lizarea piețelor de capital Comparativ cu intrările de capital, ieșirile ne te de capital din țările în curs de dezvoltare au crescut de la 140 miliard e d olari, în 2006, ajungând la 184 miliarde, în 2007, primul loc fiind ocup at
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
iar profiturile obținute au fost mai mici decât costul de achiz iți e a capitalului. O altă trăsătură comună a țărilor afectate de c riz ă ține de faptul că, în momentul în care au acționat în direcția lib era lizării, au eliminat sau au acordat prea puțină importanță dimensiunii de r egl ementare a reformei, ceea ce a condus la un slab sistem de supraveghere. Atenția a fost con centrată exclusiv asupra mecanismului de piață, fă ră să se ia în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de urmărire a unei pante de creștere sustenabile, sprijinite, în mod substanțial, de reforme structurale. Această lecție este valabilă, în mod special, pentru ec ono miile emergente. Principala onsiderăm că lecția impune existența unui proce s p eriodic de actua lizare a mecanismelor de gestionare a crizei. În mod particular pentru U.E., este benefică cr ear ea unui cadru unic, clar și transparent, pentru a gestiona o criza, po rnind de la recomandările Raportului de Larosière. În plus, acest cadru ar trebui
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
între 1918 - 1929, pentru ca ulterior, mobilitatea fluxurilor să înregistreze o creștere spectaculoasă și continuă începând din anii ̕70 ai secolului tr ecut. De atunci și până la apariția primelor semne ale crizei f ina nciare globale, tranzacțiile pe pia Globa lizarea piețelor de capital Dacă pe parcursul unei lungi perioade, până la declanșarea crizei actuale, s a înregistrat o dezvoltare exponențială în sist emu l global al finan țelor, astfel încât intensitatea, extensiunea, vel ocitatea și impactul fluxurilor nu cunoscuseră precedent, acum, la aproape
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se confundă cu Însăși isto ria civilizațiilor, Începând de la acel „homo faber“ de care vor bește preistoria când ajunge la capitolul evadării strămoșului din animalitate și până În zilele noastre, când Încă mai existau unele vechi meșteșuguri din bătrâni, cu rea lizări unice și pro prii geniului popoarelor și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
exce lente toate, dar botezate cu ipocrizie Temperanța și servind clienților intemperanți ai limuzinelor În drum pe Valea Pra hovei mâncări, prăjituri și băuturi din cele mai alese și care nu aveau nimic de-a face cu propovăduirea temperanței. Rea lizări, evident, practice și lucrative, care la un moment se con fundau În mintea bârfitorilor cu altele, tot atât de lucrative, nemai știindu-se, până la urmă, unde Încep Casele Naționale și unde sfârșesc buzunarele inițiatorilor, cei cu magazinul uni versal de peste drum și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
spital de nebuni. Generalizarea comportamentului isteric era privită ca o constantă a unei noi sensibilități la finele secolului, una ce-i drept de conotație patologică. Este vorba aici de extin- derea până la absurd a unei viziuni alieniste, a unei medica- lizări a corpului social pus sub semnul degenerescenței, medicalizare care sfârșește prin a-i declara pe toți subiecții unei societăți drept degenerați. Viziunea deformatoare nu îi aparținea doar lui Caragiale, perspectiva era vehiculată în distopiile de uz științific, medicale, sociologizante ale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de-a face cu un dispozitiv care gerează și generează dereglarea sistematică a sim- țurilor. Dispozitivul senzorial de lectură care se pune în funcțiune tinde către o dublă sesizare a obiectelor, prin exacerbarea detaliului, căreia îi corespunde și o minima- lizare a gravității, („Dar - și aceasta este una din calitățile uluitoare ale lumii literare create de Caragiale - lucrurile pot fi privite și cu ocheanul întors (s.n.)”. ) și prin ceea ce în simbolism este numit „deformare subiectivă”. „Moftul” este detaliul oricând expandabil al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]