125 matches
-
realizat că nu mai aveau de-a face cu adevăratul Phineas Gage, ci cu o copie fizică (e drept, ușor mutilată) a lui. Tînărul laborios, cinstit, energic, afabil și modest devenise, neașteptat, un indolent notoriu (unii l-au numit chiar "loază"), mincinos, vlăguit, bădăran și lăudăros fără pereche. Și-a pierdut prietenii, rînd pe rînd, a început să bea, a refuzat să mai muncească și și-a construit o mitologie proprie, de mahala, intrînd treptat pe calea autodistrugerii. Comportamentul său a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și fă ce știu boscarii-a face: Fă stihuri, vrăji, fă tumbe, sări, Fii păpușar prin iarmaroace; Dupi, stuci, popici, cînd vor să joace Înșală loazele năuce! Dar pleașca? Ia aminte-ncoace: La tîrfe și la crîșmi se duce! Te trage din mocirlă-n laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd să maturi, De nu ți-a fost la buchi
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
marcați de trăsnăi adolescentine, cu ușa clasei desprinsă din țâțâni, pentru derutarea profesorilor, cu butelia de aragaz trântită ca din greșeală, în repetate rânduri, peste ghetele profesorului de chimie și mai ales cu comedia jucată solidar de elevi pentru salvarea loazei clasei de la repetenție (amintind întrucâtva de șotiile liceenilor din clasa fratelui mezin al lui Jim, descrise în tonuri de un comic grotesc de G. Călinescu în Cartea nunții). Momente într-adevăr ilustrative pentru această vârstă, dispersate strategic în textul narațiunii
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
văd odrasla rămasă cu studiile neterminate, cît și pe mai marii învățămîntului, care-și văd reforma periclitată. Așa că trecerea de la simularea examenului la examenul propriu-zis atrage de obicei o reducere calculată a nivelului de dificultate. Și, uite-așa, aproape toate loazele se văd de pildă capacitate să meargă la liceu. La această acțiune umanitară, ministerul are sprijinul neprecupețit al profesorilor înșiși (e, de altfel, singurul caz de cooperare nesilita), care, asemenea pedagogului de școală nouă din Caragiale, dau elevilor răspunsul mură
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
atunci sunt astăzi conferențiari și profesori, șefi de catedră, decani sau rectori. (Onoare excepțiilor!) Știu cu precizie că ultimii ani au marcat o recrudescență a sistemului „cumpărării” examenului. Mi s-a întâmplat chiar mie să fiu agresat de părinții unor loaze incapabile să ia un cinci, propunându-mi-se, scurt, ca la piață, sume de bani pentru a rezolva „problema”. Până acum, le-am cerut indignat să plece. Cred că în viitor am să încep să-i iau la palme. Nu
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
transformă ca prin miracol în savanți atotșiutori, trântindu-ți pe birou lucrări semestriale sau de licență mustind de-o bibliografie nu de ultimă oră, ci de ultimă secundă. Și asta doar pentru că prin copy și paste dobândesc o nouă identitate. Loaza analfabetă și studentul silitor au devenit interșanjabili printr-o simplă apăsare pe tastatură. Dacă faci imprudența să-l întrebi de unde a obținut cutare tratat publicat tocmai în Australia, își amintește fulgerător că în calculator există și comanda mute. Iar dacă
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
va privi cu sinceră indignare: Bine, dar țara asta e plină de șefi de catedră, decani și rectori ce apelează la aceiași atotputernici făcători de destine, copy și paste?! Oricât de incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul educațional românesc. S-a scris, mai lunile trecute, despre plagiatele ordinare dintr-o așa-zisă �istorie a patriei" apărută sub girul Academiei Române. Articolele împricinate au
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
Cît despre biata mea iuțeală de mînă, aceasta mi-a adus pînă la urmă un post de instructor de desen la o casă de cultură. Zece ani am murit de foame. Așa că am coborît și mai jos, predînd desen tehnic loazelor de la un liceu industrial. Totuși, împreună, cele două pasiuni stinse mi-au lăsat un gust bizar pentru detalii și culori, care mă urmărește peste tot. Un fel de simț tocit care nu-mi mai servește la nimic; eu nu mai
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
plaje, de grădini, deborda de la ferestre și pe trotoare. Sonor era un semn de viață. Și iată că i s-a întâmplat un lucru pe care nu și l-ar fi imaginat: s-a trezit copulând cu poluarea!” Sau simpaticul loaza de odinioară devenit tânăr cu probleme școlare. Și multe alte cuvinte bolnave, nu doar în franceză, desigur, ci, cum s-a putut vedea din traducerea noastră, și în română.
Bolile cuvintelor () [Corola-journal/Journalistic/3210_a_4535]
-
de-i ceri opinia despre evaluarea continuă și nu te înțelege deloc cînd îi declari că nu poți promova un chiulangiu notoriu, chiar dacă acela "are acte-n regulă de la medic, domnule!" ori e de familie bună - vorba lui Caragiale -, adeseori loaza fiind și "piloasă"... Deși familiarizat cu fizica și matematicile, funcționarul-profesor nu-ți va putea niciodată explica inteligibil ce-i relativ în celebra formulă ensteiniană ori, cînd e literat, cîtă luciditate există în scrierile lui Camil Petrescu sau de ce nu se
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
prin eleganța discursului și prin rigoarea unei argumentații? Dar școala britanică, atât de străină și depărtată de sistemul nostru? Ele transpar din două scrieri care au în comun doar tema - educația, și universul - școala: o autobiografie de scriitor, devenit din loază profesor, Necazuri cu școala de Daniel Pennac, și un "romance" destinat unui publig larg și majoritar feminin, Vrăjeală! (Poveste despre două școli) de Jilly Cooper. O confesiune și o ficțiune de ultimă oră, apărute în 2007 și, respectiv, în 2006
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
Cooper este una dintre cele mai populare și iubite prozatoare engleze, cărțile ei urcă în vârful topurilor de bestselleruri, cu tiraje depășind 11 milioane de exemplare, i s-a decernat Ordinul Imperiului Britanic în 2004 pentru activitatea ei literară. Povestea loazei care a devenit profesor și scriitor Necazuri cu școala se citește pe nerăsuflate. Aș introduce-o ca lectură obligatorie pentru toți profesorii, indiferent ce disciplină predau, o recomand și părinților și liceenilor, căci relatează o poveste incredibilă: transformarea unei loaze
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
loazei care a devenit profesor și scriitor Necazuri cu școala se citește pe nerăsuflate. Aș introduce-o ca lectură obligatorie pentru toți profesorii, indiferent ce disciplină predau, o recomand și părinților și liceenilor, căci relatează o poveste incredibilă: transformarea unei loaze în profesor și scriitor. Miracolul se datorează unei școli cu internat și unor "profesori salvatori". Scrisă la persoana I, cu o dezarmantă sinceritate, confesiunea lui Daniel Pennac respiră prin observațiile suculente și vii despre viața școlii, cu privilegiul celor două
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
și unor "profesori salvatori". Scrisă la persoana I, cu o dezarmantă sinceritate, confesiunea lui Daniel Pennac respiră prin observațiile suculente și vii despre viața școlii, cu privilegiul celor două perspective pe care și le-a asumat într-un mod inconfundabil: loaza și profesorul care, predând la școli de periferie, a văzut și a salvat el însuși nenumărate loaze. Autoportretul loazei care a fost și metamorfoza îi prilejuiesc scriitorului incursiuni într-o psihologie a copilului dominat de spaime și neputințe. Ce poate
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
prin observațiile suculente și vii despre viața școlii, cu privilegiul celor două perspective pe care și le-a asumat într-un mod inconfundabil: loaza și profesorul care, predând la școli de periferie, a văzut și a salvat el însuși nenumărate loaze. Autoportretul loazei care a fost și metamorfoza îi prilejuiesc scriitorului incursiuni într-o psihologie a copilului dominat de spaime și neputințe. Ce poate face profesorul, dacă are ochi de văzut, decât să desfacă strat cu strat ca pe o ceapă
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
suculente și vii despre viața școlii, cu privilegiul celor două perspective pe care și le-a asumat într-un mod inconfundabil: loaza și profesorul care, predând la școli de periferie, a văzut și a salvat el însuși nenumărate loaze. Autoportretul loazei care a fost și metamorfoza îi prilejuiesc scriitorului incursiuni într-o psihologie a copilului dominat de spaime și neputințe. Ce poate face profesorul, dacă are ochi de văzut, decât să desfacă strat cu strat ca pe o ceapă acele temeri
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
incompetenței și minciunii. Hărdău promite inspecții peste inspecții, amenință cu sancțiuni, dar știm cu toții că sunt doar vorbe goale. Ce să mai constați, o dată infractorii dispăruți de la locul faptei? Pe cine să pui cu genunchii pe boabe de porumb, o dată ce loazele sunt deja "bacalaureate", ba chiar au apucat să-și depună dosarele la facultăți de mare - vorba vine - prestigiu? Scenariul pe care am să-l evoc, în rândurile de mai jos, nu e dintr-un film cu proști, ci o tristă
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
proștii de amărâții care-au transformat bacalaureatul într-o bătaie de joc, dar nu ducem hohotul până la capăt. Marii vinovați nu sunt elevii - nu ar avea cum să fie - ,ci profesorii. Și aici nu mă gândesc la îngăduința legendară față de „loaze”, la faptul că, de voie, de nevoie, tot îi trec (sub amenințarea directorului, la presiunea „pilelor” ori, de-a dreptul, acceptând diverse „atenții” - de la bani la excursii în țară sau în străinătate). Mă refer la incompetența crasă a majorității profesorilor
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
în Moștenirea Familiei Bildungsroman concură pentru punerea în evidență a cuvintelor. Jocuri de cuvinte cvasi-gratuite, coq-ŕ l'âne-uri, aliterații (,vântul ce vai! vai! vai! viu vuia voios vijelios"), parafrazarea ironică a unor expresii celebre (,infestina lente"; ,Ce e femeia?... O loază de odihnă și plăcere") sau a unor titluri de referință, (tabloul Stârpirea din Serai, Entomologycum Magnum Neurophylie), onomastica bizară (Cornelia Ceaunu-Rektass, Aliodor Sakâzian-Scripcaru, Filofteia Wesley-Scaraghiaur, Aristide Răchiteanu-Schulf etc.), nici un mijloc nu este economisit pentru a pune în evidență virtuțile artistice
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
Distanța ironică este și mai evidentă în construcțiile analogice care păstrează podul, dar îi atribuie materiale de construcție diferite, în funcție de tema zilei: "60 de părinți și studenți au luat cu asalt Ministerul Educației, supărați că / S-a prăbușit podul cu loaze de peste Prut" (Evenimentul zilei = EZ, 1947, 1998, 1); " După poduri de flori, loaze sau mercur, premierul Vasile toarnă pilonii altei ghidușii: / Podul cu wați de peste Prut" (EZ 1951, 1998, 1). Efectul comic al exemplelor se bazează pe surpriza asocierii contrastante
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
îi atribuie materiale de construcție diferite, în funcție de tema zilei: "60 de părinți și studenți au luat cu asalt Ministerul Educației, supărați că / S-a prăbușit podul cu loaze de peste Prut" (Evenimentul zilei = EZ, 1947, 1998, 1); " După poduri de flori, loaze sau mercur, premierul Vasile toarnă pilonii altei ghidușii: / Podul cu wați de peste Prut" (EZ 1951, 1998, 1). Efectul comic al exemplelor se bazează pe surpriza asocierii contrastante; imaginea pur caricaturală a unui "pod de loaze" este accentuată de caracterul depreciativ
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
1); " După poduri de flori, loaze sau mercur, premierul Vasile toarnă pilonii altei ghidușii: / Podul cu wați de peste Prut" (EZ 1951, 1998, 1). Efectul comic al exemplelor se bazează pe surpriza asocierii contrastante; imaginea pur caricaturală a unui "pod de loaze" este accentuată de caracterul depreciativ și familiar al termenului loază; parodia clișeului subminînd astfel euforia unionistă. Folosirea sintagmelor determină de obicei o extindere metonimică a figurii: evocarea metaforică a unui pod aduce cu sine idei conexe ("s-a prăbușit", "toarnă
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
toarnă pilonii altei ghidușii: / Podul cu wați de peste Prut" (EZ 1951, 1998, 1). Efectul comic al exemplelor se bazează pe surpriza asocierii contrastante; imaginea pur caricaturală a unui "pod de loaze" este accentuată de caracterul depreciativ și familiar al termenului loază; parodia clișeului subminînd astfel euforia unionistă. Folosirea sintagmelor determină de obicei o extindere metonimică a figurii: evocarea metaforică a unui pod aduce cu sine idei conexe ("s-a prăbușit", "toarnă pilonii"). Sintagma inițială poate fi chiar păstrată integral și actualizată
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
am văzut-o la nici unul din pesedei. Ei bine, ce mi-a fost dat să aud în urma acelui articol, îmi depășește capacitatea de înțelegere a realității. La doar câteva ore după apariția ediției electronice a ziarului, eram terfelit ca ultima loază, stigmatizat drept un cal troian al clanului Voiculescu în idilica viață politică românească, un manipulator de conștiințe, un bezmetic ce nu înțelege evidențele de sub propriul nas. Ce mai, o loază ,vândută" voiculescienilor, ce trebuia eliminată fără milă din spațiul public
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
după apariția ediției electronice a ziarului, eram terfelit ca ultima loază, stigmatizat drept un cal troian al clanului Voiculescu în idilica viață politică românească, un manipulator de conștiințe, un bezmetic ce nu înțelege evidențele de sub propriul nas. Ce mai, o loază ,vândută" voiculescienilor, ce trebuia eliminată fără milă din spațiul public. Cât despre incapacitatea mea de a face treabă la Institutul Cultural Român și de îngrijorătorul proces de putrefacție morală care m-a cuprins, nici nu mai vorbesc. Dovada supremă a
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]