121 matches
-
drepte. Benumof et al. a demonstrat că, datorită „marginii de siguranță” mai mari a bronșiei principale stângi, SLD de stânga poate fi mai corect poziționată și mai greu de mișcat din poziția corectă [22]. SLD de dreapta pot bloca ventilația lobarei superioare drepte care are frecvent variații anatomice (la 1 din 250 pacienți pleacă direct din trahee!). În cazul pneumonectomiilor stângi, înainte de clamparea bronșiei primitive se trage SLD de stânga în trahee și se ventilează ca o sondă obișnuită doar cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
sau compresiuni extrinseci (tumori, chiste aeriene gigante, anevrism de aortă, transplant pulmonar stâng). Atunci când examenul bronhoscopic preoperator descrie o distribuție normală a arborelui bronșic drept se preferă SLD de dreapta în cazul pneumonectomiei stângi. Având în vedere posibilitatea obstruării bronșiei lobare superioare drepte de către balonașul bronșic și „marginii de siguranță” scurte pe partea dreapta, examenul FOB este practic obligatoriu în cazul intubației selective drepte, atât în decubit dorsal cât și în cel lateral. În cazul pacienților traheostomizați se utilizează în prezent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
o particularitate, deși și aici există controverse asupra tipului de SLD, cea de dreapta pare a fi cea mai indicată. Majoritatea toracotomiilor sunt drepte, SLD de dreapta sunt mai ușor de inserat, deci ipotetica obstruare de către balonașul bronșic a bronșiei lobare superioare nu afectează ventilația, dar se previne, având în vedere durata operației și manipularea mediastinului, alunecarea sondei și blocarea bronșiei lobare stângi. Și aici analgezia peridurală toracică asigură cel mai bun control al durerii în postoperator, iar în cazul fistulelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
toracotomiilor sunt drepte, SLD de dreapta sunt mai ușor de inserat, deci ipotetica obstruare de către balonașul bronșic a bronșiei lobare superioare nu afectează ventilația, dar se previne, având în vedere durata operației și manipularea mediastinului, alunecarea sondei și blocarea bronșiei lobare stângi. Și aici analgezia peridurală toracică asigură cel mai bun control al durerii în postoperator, iar în cazul fistulelor eso-traheale sau eso-bronșice se poate apela la ajutorul HFJV. Monitorizarea intraoperatorie trebuie să fie complexă, inclusiv cateter venos central, pentru aprecierea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de peste 48 ore, cu hipoxemie, sau cu spute pozitive la colorația Gram, ș.a. [61]. Tipurile de transplant pulmonar, cu donatori în moarte clinică, sunt transplantul unui singur plămân, transplantul pulmonar bilateral secvențial și cel de cord-pulmon. Se mai practică transplanturi lobare sau pulmonare de la donatori în viață, cu timp de ischemie pulmonară foarte scurt și fără efectele nefavorabile pe care le implică moartea cerebrală (afectarea perfuziei pulmonare, ventilația mecanică etc.) și, mai rar, începând din anul 2000, transplant pulmonar de la cadavru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
și recanalizare la nivelul sistemului circulator arterial funcțional pulmonar. Este mai frecvent pe partea dreaptă și reprezintă 3% din descoperirile necroptice [6]. Hipertensiunea pulmonară la pacienții cu boala tromboembolică se datoreaza diminuării calibrului, obstrucției și proliferării endarterei arterelor pulmonare (principale, lobare sau segmentare). Se ajunge la creșterea progresivă a presiunii în arteră pulmonară și a rezistenței vasculare pulmonare, urmată de insuficiență inimii drepte și hipoxie. În acest stadiu avansat, prognosticul, fără tratament chirurgical, este rezervat. Rata de supraviețuire la 5 ani
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
se va efectua o scintigrafie pulmonară de ventilație/perfuzie (V/ Q). Diagnosticul diferențial, în principal, se va face cu hipertensiunea pulmonară primitivă, unde scintigrafia V/Q este de obicei normală sau are un aspect marmorat, în contrast cu zonele multiple segmentare sau lobare „mute” scintigrafic din boală tromboembolică pulmonară cronică (fig. 6.112). Oricum, trebuie avut în vedere că scintigrafia pulmonară de ventilație/perfuzie poate să subestimeze gradul de ocluzie, iar un aspect dubios al scintigrafiei impune evaluări adiționale. Angiografia pulmonară rămâne „standardul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
prezent și vizibil în momentul deschiderii arterei pulmonare (fig. 115 a). În tipul ÎI de boală nu poate fi extras nici un trombus major. În aceste cazuri se poate observa o intimă îngroșata, ocazional septuri; endarterectomia se execută pe arterele principale, lobare și segmentare. Tipul III de maladie reprezintă cel mai dificil tip de boală. Procesul patologic este situat foarte distal la nivelul ramurilor segmentare și subsegmentare. Nici o ocluzie vasculara nu poate fi văzută inițial. Planul de endarterectomie trebuie pregătit cu mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
care totuși ramâne indicată la unele subgrupe de pacienți. Tomografia computerizată, cu substanță de contrast, ca metodă mai puțin invazivă, are specificitate de 95-100% la emboliile segmentare localizate mai proximal [1-3,5,9,11]. Angio-CT evidențiează embolii până la nivelul arterelor lobare sau segmentare. Utilizarea angio-CT spiral pulmonar cu CT-flebografie în diagnosticul trombembolismului pulmonar, a mărit sensibilitatea metodei de la 83 la 90 %. Alergia la subsantța de contrast, nefropatia legată de substanța de contrast și doza mare de radiație (exclude graviditatea) sunt limitele
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
cu PAP peste 30 mmHg. Rezistența vasculară pulmonară a bolnavilor deferiți intervenției chirurgicale, se situează de obicei între 10-12,5 UW (cu limite între 3,75 și 25 UW). Criteriul suprem pentru indicația chirurgicală îl constituie aspectul angiografic, identificând arterele lobare și segmentare cele mai afectate. Anestezia pentru embolectomia pulmonară va avea în vedere că poate exista preoperator o insuficiență ventriculară dreaptă, cu limitarea funcției hepatice și renale. Inducerea anesteziei, prin reducerea nivelului catecolaminelor, poate produce hipotensiune și fenomene de insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
parenchimatoase sau/și pleurale asociate cu aspectul unor opacități trabeculare dense ce corespund unor bronșii dilatate pline de secreții; la acestea se adaugă opacități nodulare cu contur șters date de atelectazii obstructive periferice;- opacități sistematice retractile sau neretractile, segmentare sau lobare „în echer” produse de condensări parenchimatoase sau atelectazii situate cel mai frecvent în lobii inferiori sub forma unui triunghi paracardiac bilateral [9, 10]. Alteori aceste opacități sistematizate se găsesc în lobul mediu și lingulă, îndeosebi la copii. Foarte rar e1e
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
anatomic, pentru fiecare segment hepatic. Acestea din urmă intră în constituția pediculilor glissonieni, fiind în raport anatomic constant cu elementul arterial și portal al segmentului hepatic respectiv. Ficatul drept și cel stâng este drenat distinct de cele două canale hepatice lobare, canalul hepatic drept și stâng. Hepaticul drept, constituit din canalul lateral și cel paramedian, drenează segmentele 6,7, respectiv 5 și 8, iar hepaticul stâng, care are un trunchi comun, nedivizat, mai lung decât cel drept, drenează segmentele 2, 3
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
sau subsegmentar). Pentru cateterizarea segmentară/ subsegmentară, microcateterul va fi plasat cât mai distal în vasul care irigă tumora, asigurând în același timp un flux sangvin suficient către tumoră pentru a evita refluxul microsferelor de-a lungul acestuia. În cazul abordului lobar, cateterul va fi plasat cât mai selectiv (distal) la nivelul arterei hepatice dreaptă sau stângă. Debitul injectării Administrarea se va face cât mai lent, debitul recomandat fiind de aproximativ 1 ml mixtură substanță de contrast - DC Bead pe minut. Finalizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]
-
primară și diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficiența renală acută, tulburări metabolice și endocrine. - Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare: boli ale căilor respiratorii inferioare; bronșita cronică; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; boli pulmonare; pneumonii interstițiale, lobare, lobulare. - Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor: boli congenitale cianogene; tetrada Fallot; boli congenitale necianogene; defecte septale atriale și ventriculare; persistența canalului arterial; stenoza arterei pulmonare; stenoza aortică orificială; coartația aortei. - Boli ale aparatului digestiv
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cu angiopatia amiloida); 2. secundară (15-20%) și se datoreaza rupturii anevrismelor, malformațiilor arteriovenoase (MAV), angioamelor, cavernoamelor cerebrale, tratamentului anticoagulant, antitrombotic, cirozei hepatice, neoplaziilor, traumatismelor, vasculitelor, bolii Moya-Moya, trombozei sinusurilor venoase, eclampsiei, endometriozei cerebrale, coagulopatiilor. Localizarea hemoragiei intracerebrale: - 50% profund - 35% lobar - 10% cerebeloasa - 6% în trunchiul cerebral Mortalitatea în primul an este diferită în funcție de localizare, astfel: - 51% în hemoragia profundă, - 57 % în hemoragia lobara - 42 % în hemoragia cerebeloasa - 65% în hemoragia din trunchiul cerebral. Numai 20% dintre bolnavii cu hemoragie cerebrală
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
traumatismelor, vasculitelor, bolii Moya-Moya, trombozei sinusurilor venoase, eclampsiei, endometriozei cerebrale, coagulopatiilor. Localizarea hemoragiei intracerebrale: - 50% profund - 35% lobar - 10% cerebeloasa - 6% în trunchiul cerebral Mortalitatea în primul an este diferită în funcție de localizare, astfel: - 51% în hemoragia profundă, - 57 % în hemoragia lobara - 42 % în hemoragia cerebeloasa - 65% în hemoragia din trunchiul cerebral. Numai 20% dintre bolnavii cu hemoragie cerebrală sunt independenți funcțional la 6 luni. FACTORI DE RISC Factorii de risc cei mai importanți sunt: - HTA (70-80%). Rolul HTA și efectul benefic
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
mortalitate în 30 de zile de la debutul simptomatologiei sunt: - mărimea și localizarea sângerării inițiale (hemoragia profundă este asociată cu mortalitate mai mare). Volumul de 30 - 60 cmc - are rata mortalității mare,în timp ce volumul ┌─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ Rata mortalității Volum │ Hemoragia │ Hemoragia │ Hemoragie │ │ │profundă │lobara │cerebeloasa │ ├─────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ 30-60cmc │ 64 % │ 60 % │ 75% │ ├─────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ └─────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘ Studiul retrospectiv arată că 35-52% decedează în prima lună, iar tratamentul în unitățile de urgențe neurovasculare scade mortalitatea la 28-38%. - Scor GLASGOW (Glasgow Comă Score) la admisie, vârsta mai mare de 80 ani, localizarea infratentoriala
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
CAUZELE HEMORAGIEI INTRACEREBRALE Cauzele hemoragiei intracerebrale sunt numeroase, dar cele mai frecvente sunt: 1. Ruptură arterelor perforante mici, profunde cu localizare profundă (ganglioni bazali, talamus, cerebel, trunchi cerebral), frecvent asociate cu HTA și vârsta 45ani. 2. Angiopatia amiloida cerebrală - localizare lobara, sau multiplă, mai putin asociată cu HTA, vârsta 70 ani. 3. Malformații arteriovenoase sau cavernoame - localizare variată, aspect tipic IRM, cea mai comună cauza la vârsta mai mică de 45 ani. 4. Anevrisme saculare- pattern sugestiv și localizare lobara, asociate
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
localizare lobara, sau multiplă, mai putin asociată cu HTA, vârsta 70 ani. 3. Malformații arteriovenoase sau cavernoame - localizare variată, aspect tipic IRM, cea mai comună cauza la vârsta mai mică de 45 ani. 4. Anevrisme saculare- pattern sugestiv și localizare lobara, asociate cu hemoragie subarahnoidiana. 5. Coagulopatii sau tratamente anticoagulante, terapie antitrombotică, tratament trombolitic, trombocitopenie, deficiență unor factori ai coagulării. 6. Tumori - (melanoame, carcinoame pulmonare, renale, testiculare, choriocarcinoame, glioblastoame). 7. Tromboza venoasa intracraniana - vârstă tânără, frecvență mai mare la femei, se
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
găsește intactă autoreglarea în aria respectivă și numai o reducere reactiva a fluxului cerebral legată de oligoemie și diaschizis. CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC ȘI PARACLINIC ALE HEMORAGIEI INTRACEREBRALE Criterii de diagnostic clinic 1. Tabloul clinic neurologic variază în funcție de localizare (supratentoriale lobare sau în ganglionii bazali, subtentoriale cerebeloase sau în trunchiul cerebral - cel mai frecvent pontine ), de mărimea sângerării, precum și de prezența sau de absență singelui în sistemul ventricular. 2. Caracteristic este debutul brusc cu cefalee, grețuri și vărsături, accese de epilepsie
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
cu 33% este detectat la 38% dintre pacienți în primele 2-3 ore, 2/3 din cazuri cu creștere în prima oră. Creșterea hematomului se asociază cu risc de 5 ori mai mare de deteriorare clinică, evoluție nefavorabilă și moarte. Localizarea lobara crește riscul de recurenta a hemoragiei pe termen lung cu 3,8 . Examenul IRM la fel ca si CT evidențiază caracteristicile hematomului dar studii multicentrice în stadiul acut (în primele 6 ore) și în hemoragiile cronice au arătat ca secvență
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
etiologie vasculara. CT și IRM au valoare particulară la pacienții cu hemoragie intraventriculara și la cei cu deteriorare clinică. La pacienții tineri necunoscuți hipertensivi trebuie continuate investigațiile cu angioTC, angioRM, si/sau arteriografie (DSA-Digital Subtraction Angiography). La bolnavii cu hemoragie lobara sau hemoragii multiple corticale și subcorticale (imaginile T2w) se suspicionează angiopatie amiloida . Examenele IRM reprezintă tehnică optimala pentru descoperirea malformațiilor de tip cavernom (lowflow), hemoragii în tumori și alte cauze de hemoragie (tromboza sinusurilor venoase durale). Indicațiile de angiografie în
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
anticoagularea crește riscul hemoragiei de 2 ori astfel trebuie cântărit riscul apariției tromboembolismului vs riscul recurenta hemoragiei în care rata mortalității este de 50%. Riscul recurentei hemoragiei este dependent de vârstă și localizare (risc mai mare au pacienții cu hemoragia lobara, datorită angiopatiei amiloide). Se pot folosi metode mecanice (compresie mecanică intermitenta) - O altă opțiune este plasarea unui filtru pe vena cava inferioară dar nu sunt studii clinice. Recomandarea curentă este că la pacientul stabil neurologic să se administreze o doză
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
factori independenți de predicție a evoluției. În alte studii prospective, 4,2% dintre pacienți au crize la debut sau în primele 24 de ore, 3,8 % au avut crize în primele 29 de zile. Apariția crizelor este crescută în hemoragiile lobare și hemoragiile cerebrale mici. Crize non-convulsivante că status epilepticus au fost detectate la 28% dintre pacienții aflați în stupor sau comă. Recomandări - Tratamentul profilactic precoce al crizelor epileptice nu este recomandabil tuturor pacienților. Poate fi luat în considerare la pacienți
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
cerebrale mici. Crize non-convulsivante că status epilepticus au fost detectate la 28% dintre pacienții aflați în stupor sau comă. Recomandări - Tratamentul profilactic precoce al crizelor epileptice nu este recomandabil tuturor pacienților. Poate fi luat în considerare la pacienți cu hemoragie lobara. - Tratamentul antiepileptic va fi administrat doar în cazul apariției crizelor (nivel C). - Apariția crizelor de tip epileptic necesită folosirea terapiei antiepileptice specifice (clasa I, nivel B). - Tratamentul antiepileptic trebuie continuat 30 de zile, apoi trebuie întrerupt treptat. - Daca reapar crize
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]