222 matches
-
șobolani. Un vecin de-al nostru, Costache a Ursului a vândut casa și grădina lui Minciună Simion pentru un sac de făină de porumb. Noul stăpân și-a luat casa în primire și s-a mutat în ea. Unii culegeau lobodă porcească și o fierbeau. Mâncau fiertura, dar se umflau și mureau. Nu era nici vorbă de medic sau de agent sanitar atunci. în 1947, vara, s-a instalat la o cârciumă din sat un cazan mare în care se făcea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
brânză proaspătă de vaci, caș dulce, urdă, telemea desărată, smântână), margarină, untdelemn crud și oțet de mere. Sunt ușor suportate supele cu zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
a spus: "Acum mergem în Piața Unirii". La vremea aceea, Piața era încă piață, cu fructe, legume, zarzavaturi. Am pus geamantanul pe-o tarabă liberă și translatorul primului-ministru Menahem Begin a început să-l burdușească metodic cu leuștean, mărar, pătrunjel, lobodă... pentru mama, mătuși, cumnate, vecine, colege de redacție... "Atenții" care în Israel valorau aur, mai ales că erau proaspete, "ecologice", având și o puternică valoare sentimentală, fiind "de acasă"! Pasionat de istoriografia zonei de conflict și de implicațiile României, aveam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
unui comerț cvasi-ilegal cu autohtonii români, de genul băuturilor alcoolice care, după cum se știe, sunt interzise prin Talmud Tora evreilor. Românii majoritari, erau invitați zilnic la cazanul public unde serveau un meniu „extra”: la felul I ciorbă de zarzavaturi (ștevie, lobodă, leurdă, ceva leuștean, oleacă de dragavei și grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fasole, spanac, organe de animale (rinichi, ficat...), pește; vitamina C - măceșe, fragi, lămâii, portocale, coacăze; vitamina D - lapte, unt, ficat, ou, smântână În funcție de sezon, o alimentație sănătoasă trebuie să arate astfel: primăvara: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, urzici, lobodă, cireșe și banane; vara: morcovi, tomate, ardei gras, mazăre verde, fasole păstăi, cartofi, căpșuni, piersici, coacăze, vișine, caise, zmeură, afine, pepeni, castraveți; toamna: mere, pere, gutui, prune, cartofi, morcovi, conopidă, struguri, țelină, varză, gogoșari, vinete etc; iarna: cartofi, morcovi, mere
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
undeva, mai întâi ni se încredințau păsările de curte (rațe, gâște, curci) care, spre deosebire de găini, își duceau viața în colective, lăsate libere sau în țarcuri, care nu se hrăneau singure. Noi trebuia să le culegem frunze de plante spontane (știriță, lobodă, nalbă, ștevie, spanac, păpădie etc.) sau cultivate (bostan, sfeclă, floarea soarelui ș.a.), pe care trebuia să le hăcuim cu satârul (aveam degetele pline de cicatrice) și să le amestecăm cu făină de porumb sau cu cereale); pe la 5-6 ani eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
am plecat meditând asupra celor ce s-ar fi putut întâmpla dacă ne-ar fi prins asupra faptului. Îngrozitor!!! Din cer nu cădea nici o picătură de apă. Foametea se făcea din ce în ce mai simțită. Buruienile comestibile fuseseră adunate până la ultimul fir: urzici, lobodă, știr, pătlagină, măcriș, bob sălbatic, ceapa ciorii, absolut totul fusese adunat de peste tot. Se fierbeau plantele, apoi, dacă se mai găsea un fir de mălai, se amesteca cu fiertura respectivă și se mânca. Dacă nu, puneau salină peste terciul ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aici mâncam, aici ne spălam, și tot aici ne făceam lecțiile, la lumina lămpii, când a început școala. Cum a fost? Destul de greu, dar suportabil. Vorba românului: "Nu da, Doamne, omului cât poate duce". Când, spre toamnă, au început ploile, loboda, știrul, pirul și alte plante cu rădăcini puternice aduceau picăturile de apă până în interiorul bordeiului. Noaptea, în timp ce dormeam, picăturile de apă cădeau pe noi, ne udau și ne trezeau din somn. Nu aveam ce face. Picăturile se prelingeau pe scheletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Maria Mică, la început de septembrie, au început să se întoarcă din îndepărtatele sate uitate din,,vechiul Regat” o multime săracă fără nimic, cea care a fost floarea satelor bucovinene. Acasă n-au mai găsit nimic, decat câinii sălbăticiți și loboda crescută prin ogrăzi cât casa. Asta au găsit acasă bătrânii, femeile și copiii în pragul unei ierni grele la care s-a mai adăugat tifosul și alte boli. La “ruperea frontului de la Iași” pe care atunci nimeni nu-l înțelegea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
temerară..." Sunt, toate aceste forme, "gândire arhitectonică", "schelărie de tipul imens" care au un semn distinctiv "bătrânețea"12. Putem vedea acest semn al tablourilor arhitectonice în formele stihinice care atacă zidul mușchiul, mucigaiul, paianjeni, putredul: În mijlocul unei grădini pustii, unde lobodele și buruienile cresc mari în tufe negre-verzi, se înălțau ochii de fereastră spartă a unei case veche, a cărei streașină de șindrilă era putredă și acoperită cu mușchi... Treptele erau putrede și negre... El trecu prin hățișul grădinei și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
brânză proaspătă de vaci, caș dulce, urdă, telemea desărată, smântână), margarină, untdelemn crud și oțet de mere. Sunt ușor suportate supele cu zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mai lasă să dea câteva clocote la foc mic. Aceste sărmăluțe se servesc cu smântână și cu mămăliguța. Mod de preparare Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg coasta de miel 4 morcovi 1 legătură de ceapă verde 5 legături de loboda 1 cană orez 1 litru de borș 2 legături leuștean 1 ceașcă de oțet 10 g sare 10 g piper 2-3 foi de dafin Se pun la fiert 4 litri de apă cu foile de dafin, oțetul, sarea și piperul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de miel, iar când apa clocotește se toarnă peste carne. Astfel carnea se opărește și îi dispare mirosul de miel. Apoi carnea se taie bucăți și se pune la fiert în 5 litri de apă cu sare. Se curăță morcovii, loboda, ceapă, se spală, se dă morcovul prin râzătoare, se taie verdeața mărunt și se pune în oală cu carne. Se adaugă sare și piper după gust, borșul se fierbe separat și după ce a dat în 2-3 clocote se dă de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc mycoplasma produce decolorări și ofiliri rapide. La tomate, vinca, lemn câinesc, cuscuta, volbură și tutunul turcesc mycoplasma produce înverziri accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare în urma atacului mărirea frunzulițelor de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un an la altul virusul rămâne în semincerii de sfeclă, în spanacul semănat toamna precum și în buruienile multianuale. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fasole, năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și căldărușa popii. Pe parcursul anului atacul virusului crește progresiv de la 1-2 % până la 55 % sau chiar mai mult. În lanurile mai vechi, procentul de atac crește de la 5 % în primul an, la 40-70 și chiar 80 % în anul III
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Soiul Mobil omologat în 2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate, distrugerea buruienilor ce pot fi gazde ale ciupercii, corectarea pH-ului (68) care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
insecta este distrusă încă din stadiul său de larvă, în sol. Prevenire și combatere. Metoda de prevenire se rezumă la distrugerea cuscutei și la combaterea insectei, ce poate aduce micoplasma de pe o multitudine de gazde: cartof, pepeni, tutun, tomate, morcov, lobodă, lemn câines etc. Bacterioze 8.2.7. Pătarea bacteriană a ardeiuluiXanthomonas campestris pv. vesicatoria Boala de origine americană a fost semnalată în 1974 de C. Rafailă și col. în România, unde s-au estimat pierderi de până la 15 16 % din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
8-18șC. În timpul vegetației, ciuperca se răspândește prin spori, iar de la un an la altul rezistă prin sporii de rezistență dar și prin semințe sau miceliul existent în plantele infectate în toamnă. Din cercul de plante gazdă al patogenului fac parte, loboda și știrul. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de spanac trebuie să se țină seama de drenajul terenului și de amplasarea solelor de spanac de primăvară care trebuie să se găsească, la distanțe mari față de cele cu spanac de toamnă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce plante cu frunze decolorate, cu margini crestate, neuniforme. Transmitere-răspândire. Cercul de plante gazdă al virusului cuprinde legume ca: mazărea, spanacul dar și plante ca: sofrănelul, loboda latir, nalbă, pălămidă, cruciulița, rocoțea. În natură virusul se transmite prin afidele. De la un an la altul, virusul se transmite în proporție de 3-10 % și prin sămânță. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea de sămânță provenită din loturile semincere sănătoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
căzut în ultimul timp suficient”. Încurajată, poate era cea populație dar în niciun caz mulțumită de politica mai-marilor țării, ne dăm noi cu presupusul. g. „În județ circulă zvonul că producția va fi ridicată” După trecerea rapidă prin borșul de lobodă „dres” cu zeamă de ștevie, podbal și alte „specialități”, meticulosul politician comunist atacă și partea politică a problemelor cu care se confrunta „gloriosul” partid „al muncitorilor și țăranilor”, dimpreună cu minuscula sa organizație „județiană” de tineret - mândria țării. Încă de la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că ține cont de personalitatea ei. O tratează cu toată responsabilitatea. În picioare, avea niște șlapi. Distanța dintre cei doi șlapi - destul de mare. Peste o juma’ de metru, explicația venind din răscrăcărare. Omul stă ca un pașă. Ca vodă în lobodă. Iar între șlapi și mustață, îl găsim pe cetățeanul despre care povestim. Acolo se află el. Sub un trening mătăsos, lucios. Pe terasă, cea mai mare parte a oamenilor nu luau în seamă ocupația originală a omului nostru care, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dinainte, la excelentul restaurant Enescu și Andreescu de lângă grădina palatului regal, sau la Toboc, În Bărăție, sau uneori și mai bine acasă, la nevastă: o far furie cu tahân sau cu ciorbă de caracatiță, sau de mânătărci, de ștevie, de lobodă sau, mai bune ca toate, o ciorbuliță de fasolică oușoară, cu o ceapă tocată mărunt la masă, ardei iute, piper, untdelemn, oțet și un pumn de măsline la un loc, și din care să mănânci, vorba ceea, până omori puricele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-și facă cine o pohti mendrele cu ea! Să se știe: Cine vine în Moldova cu sabia, de sabie va pieri!" Și-apoi, zâmbește el mucalit după ce se liniștește, așa ne place nouă, moldovenilor, să umblăm ca Vodă prin lobodă, cu nasul pe sus și coada pe spinare. Cine ce are cu noi? "Aiasta-i pohta ce-am pohtit!" Chiar mi-a trăsnit un gând, spune surâzând. Îi trimitem Slăvitului Padișah, cu umilința cuvenită -, îi trimitem în dar un steag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel, mărar, leuștean, țelină și lobodă le spălam bine în curte cu apă de la fântână și le lăsam la scurs până se zvântau bine. Apoi le tăiam mărunt și le așezam la uscat între foi de hârtie. Când consideram că sunt destul de uscate, le puneam în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]