229 matches
-
și ștergere a specificităților, de desființare o oricăror demarcații de ordin fizic sau cultural. Este o ipostază negativă de impunere cu forța a globalizării, de impunere a strategiilor uniformizatoare și destructurante. Pe de altă parte, globalizarea nu exclude particularismul sau localismul; dimpotrivă, le trezește, le stimulează. Odată declanșat fenomenul omogenizant de globalizare, se naște o mișcare contrarie, de „apărare”, respectiv de descoperire a unor expresii particularizante, de accentuare a unor trăsături „secundare”, adormite (în mai toate țările mari, asistăm la o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
energetism căruia balada Iovan Iorgovan, adevărat „mit dacic al stăpânirii de sine”, i-ar fi dat expresie deplină (Însemnări despre poezie, Lumina ce nu se stinge, Despre folclor și însemnătatea lui, Literatură și spirit autohton). A fost un susținător al „localismului creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei. De unde aspectul de cronică regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții la istoria literaturii bănățene, Lugojul și Universitatea Banatului), folosirea, în linia satirică a lui Victor Vlad Delamarina ori pentru culoare, a graiului
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
materie. Se știe, Artur Silvestri este cel care , încă din anii ʹ80 ai secolului trecut a militat și acționează pentru stimularea creației locale și regionale, pentru descentralizare cul turală. Acad. Prof. Constantin Ciopraga a fost și el un promovator al localismului literar. Atunci? A promova astăzi teoria „centrelor culturale”, nu‐i cumva tocmai baza interesului susținerii unor false probleme care abătând atenția publică de la che stiunile de fond ale literaturii, cer publicarea recenziilor și comentariilor la cărțile apărute doar în revistele
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
în căușul palmei; Fă‐ le ploaie și răcoare și dogoare roditoare. Mila mamei!... Când te doare Spune‐ mi floare gânditoare, Spune‐ mi, nufăr între nuferi și‐ am să fac să nu mai suferi! George Tutoveanu (1872‐ 1957) Statornic evocator al „localismului creator”, a l oamenilor care „au ținut să sfințească locul” de baștină, dar și al adevărului istoric, prof. acad. Constantin Ciopraga, fără a‐l enumera pe George Tutoveanu, punctează, încă odată, ceea ce a fost, după primul război mondial, dar și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mondial, dar și mai înainte „axa de susținere” a literaturii în Moldova. „Întreaga viață culturală era” legată de București,Botoșani la Nord, Bârladul în partea de jos a Moldovei”, punctează el locurile unde s‐ a făcut cultură. La Bârlad, stâlpul „localismului” creator și animator al culturii a fost și a rămas G. Tutoveanu, Academia Bârlădeană și publicistica regeneratoare a marilor spirite, mereu nemurito are. SORA Pe cărarea dintre vii, Cobora o fată ... Erau luncile‐argintii, Cerul fără pată ... și cânta cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
expresii care ne integrează puternic în grupurile cărora le aparținem. Este de ajuns din acest punct de vedere să ne referim la dezvoltarea spectacolelor folclorice, la reconstituirile istorice, la succesul monografiilor țărănești, la diversele festivaluri care celebrează în diferite domenii localismul, pentru a înțelege că miza este acest etos care unește cu celălalt social sau natural. Venele profunde ale unui loc care irigă corpul social. Deep ecology pe care o putem înțelege, într-un mod metaforic, ca fiind ceea ce susține un
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
giganți și siguri ne îndreptăm către o incandescentă epocă de clasicism”, iar în primul număr al aceleiași publicații, Ilarie Voronca pleda pentru „ordinea sintetică, clasică, integrală”, opusă „dezordinei“ bolnave, romantice, suprarealiste...). Refuzul „romantismului”, al stilurilor ornamentale, al tradiționalismului, paseismului și localismului constituie, după cum se vede, axul acestui credo. Tendințele majore ale evoluției societății conduc, în opinia autorului, spre o artă în care „armonia nouă nu poate fi căutată decît într-o estetică sobră, severă și geometrică, estetică de luptă și voință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
au participat cu adevăratca parte contractuală. Iar dacă feminismul a fost cât de cât reprezentat în politicile de stat, aceasta s-a întâmplat via organizații internaționale. Pe fundalul tranziției, feminismul est-european a plonjat în pline vremuri postmoderne: vremuri ale diferențelor, localismului, multiculturalismului, micropoliticilor. Cu alte cuvinte, a ajuns direct în etapa consecințelor adoptării agendei aflate sub lozinca „ceea ce este personal este politic”. Când teoreticienele est-europene au revizitat abordările actuale ale puterii, nimic nu le-a încurajat să vadă conflictul și competiția
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
politicilor bine stabilite ale școlii de combatere a violenței joacă un rol protector masiv (Smith și Sharp, 1994): ele sunt indici ai mobilizării comune, chiar dacă uneori nu au efect în sine. Nu avem de-a face aici cu un simplu localism și cu o delegare a sarcinilor de stat către inițiativa locală: aceste programe sunt puternic sprijinite financiar de stat și fac parte din evaluarea unității de învățământ (Blaya, 2001). Încă din 1985, fapt demonstrat abundent de atunci, ancheta soților Gottfredson
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comunicau în limba regională și îi recompensa pe cei care vorbeau corect limba franceză. Una dintre temele clasice ale literaturii franceze este conflictul dintre institutor, misionarul valorilor reprezentate de Republică, adesea un francmason și un ateist militant, și paroh, apărătorul localismului și al Bisericii.42 Puțin ne putem îndoi de faptul că aceste campanii ale statului francez au dat roade din punct de vedere politic în sensul că, până la începutul Primului Război Mondial, cei mai mulți dintre francezi chiar se identificau ca fiind francezi, iar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
R. F., Horton, R. L. (1997) The Sociology of Social Problems, Prentice Hall, Twelfth Edition, New Jersey Iluț, P. (1995) Familia. Cunoaștere și asistență, Cluj-Napoca, Editura Argonaut Iluț, P. (1997) Abordarea calitativă a socioumanului, Iași, Polirom Iluț, P. (2000) Iluzia localismului și localizarea iluziei, Iași, Polirom Ionescu, I. I. (1997) Sociologia școlii, Iași, Polirom Janowitz, M. (1972) The Professional Soldier. A Social and Political Portrait, New York, London, Free Press Collier, Macmillan Kaplan, H. B., Martin, S. S. & Johnson, R. J.: Self-rejection and
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reprezentativ în Televiziunea Vaslui, și din ce s-a difuzat pe posturile de radio Unison (Vaslui ^Bârlad) ca și viața publică la zi. Un ziar... cât un ziar adevărat, dar și cât o revistă de cultură datorită paginii permanente consacrată localismului creator. Un ziar, din an II (martie 2000) bisăptămânal, trisăptămânal, apoi săptămânal care însoțește istoria mijloacelor mass-media din județ, dar mai ales ilustrează curentul cultural-informațional devenit emblematic prin reunirea celor mai de seamă creatori din județul Vaslui. Un început de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
județ, dar mai ales ilustrează curentul cultural-informațional devenit emblematic prin reunirea celor mai de seamă creatori din județul Vaslui. Un început de secol și mileniu frământat (după Revoluție !) în care curajul și mai ales munca a prilejuit formarea și avântul localismului creator cu rezultate de excepție. Ne bucurăm că am fost în centrul evenimentelor ! ~ncercăm deci, un crâmpei de monografie a timpului care poate trezi nostalgii la cei de aici și... poate menține din spiritul național la miile și miile de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de epocă, și tot rămâne o realizare ! CARTEA aceasta: -Destule defecte dar, măcar o calitate: SEMNALUL. PRIMUL ! -Opintelile documentării sunt vizibile ca... editoriale. -DEMONSTRAȚIE: GENERAȚIA ACTIV| există în cadrul Curentului cultural-informațional având ca obiectiv stimularea creației originale locale iar ca rezultat localismul creator afirmat în context național și universal ! Moldova de ape Bâ deget ma odișul Mo e nord, no oase, urcu șii Munte Jos) veste a lui Ștefa 4-8 etaje s de unde s adică pe ră spre Br entrul civ ministrativ
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
percepțiile noastre, valoarea, autoritatea, prezența (nu numai fizică) în bătălia intelectualilor. Pentru presa locală de după Revoluție doar o idee: în cele peste 60 de publicații identificate, și, mai ales, în MERIDIANUL, se observă clar avântul curentului cultural-informațional ca expresia a localismului creator. B. DUP| REVOLUȚIE Sloganul marxism leninismului era "proletari din toate țările, uniți-vă!". Și nu s-au unit. Nici săracii, nici bogații. Dar banul îi unește pe toți într-o luptă surdă, nemiloasă și distrugătoare obligându-ne și pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
comunitatea vasluiană. În perspectiva istorică apare ca cea mai longevivă publicație săptămânală din istoria presei de pe aceste meleaguri, având doar scurte perioade când a fost cotidian, trisăptămânal, bisăptămânal dar niciodată suspendat. MERIDIANUL sărbătorit azi este certamente o pagină ilustrativă pentru localismul creator în condițiile reinstalării economiei de piață. Tematica ziarelor nu se putea îndepărta de realitatea vremii oricât ar fi fost de politizat vreunul. Publicațiile în discuție sunt deopotrivă folositoare oricărei științe moderne pentru amănuntele legate de viața publică, politică, economică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sub comunism, cu slabă reprezentare națională, iată în preajma lui 2000 municipiul Vaslui strălucește mult mai puternic prin grupul de intelectuali cu inițiativă, ambiție și noroc, realizând ceea ce, cred, va rămâne unic în istoria locului, CURENTUL CULTURAL INFORMAȚIONAL ca expresie a localismului creator, ușor integrabil în valorile naționale. 148 Previzionez că înflorirea aceasta cultural informațională deci și a presei locale va rămâne, foarte curând, unică în istoria locului și în cadrul procesului "vizibil" de dezintegrare națională și schimbarea în fond a limbii române
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
excepție. încă, mai trebuie adăugat Marcel Guguianu, deja în universalitate, întors, excepțional, la Bârlad cu 398 Muzeul "Marcel Guguianu", cu cele mai reprezentative 136 sculpturi (Ciocârlia, Neutralitate, Dalila, Memento, Clio, etc.). Toți aceștia au operă cu reprezentativitate națională influențând hotărâtor localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene din țară și din lume. Explozia cultural informațională din județul Vaslui, cu selecția valorilor în plan național (Theodor Codreanu - eminescolog; Dumitru V. Marin - etnolog, publicist; Theodor Pracsiu - publicist; Mircea Coloșenco - monografist
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Gama variată de preocupări și colaborări din țară și străinătate. Redacția, str. Frunzelor nr.2, 16 pag., 60 bani, Tiparul Albina Iași. Expresie a Curentului cultural informațional din județul Vaslui, de la începutul sec. XXI, a avut permanent pagină culturală consacrată localismului creator, cultural MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, Giurgiuoana, com Podu Turcului - Bacău, stabilit în Vaslui, publicist, eseist, romancier, etnolog (în DICȚ. ETNOL. ROM., 1998, vol II, p.60), șef local de partid, consilier local și județean, Liceul Podu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
femeilor și ca mediu al violenței, al hărțuirii și al ignorării femeilor. În ultimă instanță, întâlnirea dintre cyberfeminism și postcolonialism este evidențiată, prin vocile lui Chela Sandoval sau Radhika Gajjala: împotrivirea la conceptul universal de feminitate și promovarea diferenței, a localismului și a marginalității. tc "" Capitolul 1tc "Capitolul 1" Corpul intermediar: cyborgultc "Corpul intermediar\: cyborgul" Concepte-cheie: organism, mașină, artificiu, neocartezianism, hibridizare, proteză, dorință, întrupare, evoluție, neodarwinism, mecanologie, infomedicină Teoreticieni-cheie: Gilles Deleuze, Félix Guattari, Michael Heim, Robert Wilson, Allucqère Stone, Stelarc 1
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
educativ, se va deștepta în elevi interesul pentru anumite activități pe care vor trebui apoi să le desfășoare în mediul lor. Analizând însă, peste aproape două decenii, dezvoltarea pe care a luat-o această concepție a „regionalismului educativ” tinzând spre „localism”, G.G. Antonescu o califică drept „cea mai periculoasă concepție din domeniul realismului social”. Aceasta, argumenta, pentru că nu oferă fiecărui individ șanse de dezvoltare potrivit aptitudinilor și intereselor sale, ci îl „fixează” de „mediul” său social (de sat). O orientare, credea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
proprii a satului în comunități de lucru culturale; d) pedagogia satului trebuie să pună accentul pe practic”. Observăm că, inspirat de școala activă și ideile gustiene, Stanciu Stoian vede rostul pedagogiei sociale în dezvoltarea comunităților de muncă, în activismul și localismul educativ („potrivirea școlii după realitatea umană a unui timp și loc”). Trebuie să se pornească nu numai de la realitatea individuală, ci și de la viața socială în mijlocul căreia individul se dezvoltă; „aceasta formează și explică și formarea sufletească a lui” (Stoian
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Educația permanentă în noul context al societății românești”, în Revista de pedagogie, 9. Schifirneț, C., 1997, Educația adulților în schimbare, Editura FIAT LUX, București. Stanciu, I.Gh., 1983, Școala și pedagogia în secolul XX, E.D.P., București. Stoian, Stanciu, 1932, Din problemele localismului educativ, Tip. „Vremea”, București. Stoian, Stanciu, 1938, Școala superioară țărănească, Editura Cultura Românească, București. Stoian, Stanciu, 1943, Sociologia și pedagogia satului, Prometeu, București. Stoian, Stanciu, 1971, Educație și societate, Editura Politică, București. Stoian, Stanciu, 1976, Pedagogia română modernă și contemporană
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
putință numai prin egale drepturi la învățătură și cultură cu celelalte categorii sociale.” (Stoian, 1938, p.57) Poporul are nevoie de o școală a sa, care să-i completeze instrucția inițială, să-l pregătească pentru viața și munca sa. Principiul „localismului educativ”, care a orientat atunci opera pedagogică de culturalizare, cerea o adaptare a școlii la viața social-economică a participanților, „o întoarcere la viață și realitate”, un „contract cu pământul” ( Stoian, 1932, p. 13). Necesitatea școlilor pentru cultivarea celor defavorizați, a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de educație a adulților, urmând în mod firesc după școlile țărănești. Condițiile pe care trebuia să le satisfacă Universitatea Populară erau atunci considerate următoarele: organizarea pe principii regionale, după interesele participanților; preocupări largi, un program armonios și echilibrat, depășind rigorismul „localismului”; colaborare și sprijin din partea „elevilor”; metode de educație intuitive („prin viață și pentru viață”), active, participative, antrenând pe cursanți la dezbateri; susținători materiali „inofensivi”, care practică ajutorul material pur cultural, fără interese politice. Iar „profesorii” universității trebuie să dovedească trei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]