445 matches
-
amibe parazite (unele parazitează omul, producând boli); Amibele sunt identificate prin abilitatea lor de a forma extensii citoplasmatice numite pseudopode, sau „picioare false”, cu care se mișcă. Acest tip de deplasare este considerat a fi cel mai primitiv mod de locomoție la animale. Endoplasma conține vacuole digestive, un nucleu granular și o vacuolă pulsatilă transparentă. Amoeba nu are gură sau anus; hrana este înglobată și materia excretată prin orice punct al suprafeței celulei, astfel hrănirea este prin fagocitoză. Pe timpul perioadelor cu
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
unele specii). Nu prezintă mitocondrii. Unele specii sunt parazite si periculoase, precum Trypanosoma. Cilioforele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Există aproximativ 8.000 specii de ciliofore. Acestea sunt caracterizate de prezența unor organite, numite cili, care participă la locomoție si la obținerea hranei. Pot atinge dimensiuni foarte mari comparativ cu alte protozoare: până la 2 mm. Hrănirea este exclusiv heterotrofă, trăiesc libere în mediul acvatic (majoritatea trăiesc în ape dulci, dar pot fi întâlnite și specii de apă sărată), precum și
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
prin fisiune) sau sexuată. Exemple de ciliofore: Didinium, Paramecium, Stentor, Suctoria, precum și Vorticella. Sporozoarele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor, ce fac parte din încrengătura Apicomplexa. Sunt cunoscute în jur de 25.000 specii. Acestea nu prezintă organite de locomoție, precum cilii sau flagelii. Hrănirea este exclusiv heterotrofă. Toate sporozoarele sunt organisme parazite, care își dobândesc nutrienții pe seama altor organisme. Au un ciclu de viață complex, care implică mai multe gazde. Sunt unicelulare. Acestea posedă un apicoplast și un complex
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
la extindere au o lungime mult mai mare decât lungimea corpului. Alungirea lor are loc datorită multiplicării articolelor tarsale. De obicei, amblipigiul ține una dintre aceste membre sezoriale înainte și examinează terenul din față. Celelalte 6 picioare sunt folosite pentru locomoție. Unele specii posedă ventuze, ceea ce facilitează mersul pe suprafeți plane. Amblipigii se deplasează lateral, ca crabii. Amblipigii nu au glande sericigene sau veninoase. Sistemul nervos este alcătuit dintr-o masă ganglionară unică concentrată în prosomă. Membrele sunt acoperite cu perișori
Amblypygi () [Corola-website/Science/318106_a_319435]
-
hemicordate poate fi echivalat cu canalul pietros al echinodermelor. O altă trăsătură comună constituie aspectul general al larvei, numită bipinarie (sau tornaria la unele hemicordate). Aceste larve prezintă concentrații neurale apicale și una sau două fâșii de cili implicația în locomoție și nutriție. Fâșiile sunt inervate de neuroni subepiteliali . Există și ambulacrarieni la care lipsește stadiul larvar sau se înmulțesc pe cale asexuată.
Ambulacraria () [Corola-website/Science/325859_a_327188]
-
vaccinurilor. Unele specii bacteriene prezintă organite specifice pentru deplasarea în mediile hidrice, numite cili, cu originea în citoplasma, imediat sub membrana. Acești cili sunt structuri filamentoase, flexibile, extrem de subțiri 0.01-0.02μm cu o lungime variabilă. În afara rolului evident în locomoție, cilii au un rol în pătrunderea și invadarea celulelor. Sunt formațiuni filamentoase rigide, scurte, neflexibile, întâlnite atât la bacteriile ciliate cât și la cele neciliate. Sunt foarte mici putând fi observați doar cu ajutorul microscopului electronic. Pilii bacterieni sunt de două
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
aceasta are loc pe tot parcursul anului, mărindu-și un pic intensitatea în perioada primăvară-vară. Blana este puțin mai densă în partea abdominală, lucru observat mai ales la tineri, a căror blană încă nu a fost roasă de pietre în timpul locomoției. Blana femelelor se deosebește ca structură de cea a masculilor și este considerată mai fină. Densitatea mare a blănii de vidră de mare și, de aici, prețul ridicat cu care se vindea, a dus la exterminarea acestora în masă în
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
foarte bine, înoată foarte mult și chiar se joacă. Vidrele de mare se pot mișca pe uscat în două moduri. Primul este mersul „târâș-grăpiș”, când partea anterioară a corpului rămâne în contact cu solul și este târâtă. Acest mod de locomoție permite animalului numai deplasarea cu viteze mici. Pentru a se deplasa mai repede, vidrele de mare utilizează al doilea mod de deplasare: își ridică spatele foarte sus, apropiindu-și membrele unele de altele. Astfel vidra de mare dezvoltă viteze mai
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
deplasa mai repede, vidrele de mare utilizează al doilea mod de deplasare: își ridică spatele foarte sus, apropiindu-și membrele unele de altele. Astfel vidra de mare dezvoltă viteze mai mari, practic aleargă, dând energic din lăbuțe. Acest tip de locomoție este utilizat de vidrele de mare doar în situații de urgență, deoarece le epuizează foarte repede forțele: de exemplu când trebuie să ajungă repede în apă pentru a evita un pericol terestru. Ele nu pot fugi mai mult de câteva
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
s-a interesat de dezvoltarea elicopterului, preconizat de Gustave Ponton d'Amécourt. De altfel, Nadar milita alături de el pentru "vehiculele mai grele ca aerul". Împreună cu Guillaume Joseph Gabriel de La Landelle, Ponton d'Amécourt avea să fondeze "Societatea de încurajare a locomoției aeriene cu ajutorul aparatelor mai grele ca aerul", al cărei cenzor a fost Verne și care aduna multe nume ilustre, printre care Victor Hugo. Manifestul ei a fost publicat în ziarul "La Presse" pe 31 iulie 1863. Societatea avea să fondeze
Opere inedite ale lui Jules Verne () [Corola-website/Science/328846_a_330175]
-
în stadiu embrionar. Acesta este diferențiat în 3 regiuni distincte Unele segmente poartă apendice, singurele segmente fără apendice sunt segmentele 1, 3, 21. Primele 6 segmente intra în componență capului, următoarele 3 intra în componență toracelui (și poartă apendicei de locomoție) iar ultimele 12 segmente intra în componență abdomenului. Capul prin dimensiunile sale reprezintă partea cea mai mica dintre cele 3 regiuni ale corpului. Este format din primele 6 segmente embrionare care sunt intim sudate între ele constituind o capsula cefalica
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
cu ușurință în cele mai diverse medii de viață-subteran, terestru, aerian și acvatic. Mamiferele au o musculatură bine dezvoltată. Mușchii sunt foarte dezvoltați, în special mușchii membrelor fiind dezvoltați. Mușchii scheletici ai vertebratelor participă la termoreglare, la comunicare și la locomoție. Ei se leagă de oase prin tendoane și sunt acționați voluntar de către creier. Sistemul nervos îndeplinește mai multe funcții și anume: asigură integrarea sistemelor de organe în cadrul organismului, asigură integrarea organismului în mediu. Aceste funcții se realizează prin primirea, prelucrarea
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
puii sunt înțărcați, la atingerea maturității sexuale. El include pețiri, lupte, alergături, demonstrații de forță, de culoare, pentru a impresiona perechea. Bioritmurile circadiene ale mamiferelor sunt de obicei diurne, excepție făcând liliecii, care sunt exclusiv nocturni. Întrucât sunt animale active, locomoția este un proces esențial în viața mamiferelor. Ele s-au adaptat pentru un anumit tip de locomoție. Cele mai multe mamifere sunt terestre și se deplasează pe uscat. Toate aceste mamifere se deplasează cu ajutorul picioarelor, cele inferioare fiind mai scurte decât cele
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
pentru a impresiona perechea. Bioritmurile circadiene ale mamiferelor sunt de obicei diurne, excepție făcând liliecii, care sunt exclusiv nocturni. Întrucât sunt animale active, locomoția este un proces esențial în viața mamiferelor. Ele s-au adaptat pentru un anumit tip de locomoție. Cele mai multe mamifere sunt terestre și se deplasează pe uscat. Toate aceste mamifere se deplasează cu ajutorul picioarelor, cele inferioare fiind mai scurte decât cele posterioare la cele care se deplasează prin salturi. Cangurul, mamifer inferior, se deplasează prin salturi mari, folosindu
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
m. Înotătoarele pectorale (sau laterale) sunt foarte lungi (28,3-34,1 % din lungimea corpului), particularitate reflectată în denumirea genului — "Megaptera". Marginile lor anterioare sunt îngroșate și poartă 10 „negi”. Dimensiunile exagerate ale înotătoarelor pectorale sunt explicate de participarea lor în locomoție și în termoreglare. Înotătoarea dorsală este destul de scundă, atingând 30-35 cm în înălțime, în schimb este groasă și musculoasă; se situează în jumătatea posterioară a corpului. Marginea ei anterioară coboară lin spre corp, uneori fiind umflată, iar cea posterioară este
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
dintre cele mai noi modele. Acest lucru a condus la producția serioasă de biciclete, incluzând și rotile mai mici și au apărut și tipurile cu trei roți până la sfârșitul anului 1887. Numărul mare de entuziaști privind acest nou mod de locomoție știa că putea conta pe Opel pentru cele mai noi și mai bune idei privind ciclismul din Germania. Fiecare dintre frații Opel a fost un remarcabil câștigător de curse de biciclete. Adam Opel nu a mai trăit pentru a putea
Adam Opel () [Corola-website/Science/319096_a_320425]
-
fost rederivată pentru a oferi ecuații simple pentru diametrul optim al țevilor sau tuburilor, ceea ce reduce masa calculelor. Proiectarea aripii de aeronavă și tehnicile de zbor sunt inspirate de la păsări și de la lilieci. Roboți bazați pe fiziologia și modul de locomoție al animalelor includ BionicKangaroo care se mișcă ca un cangur, economisind energia dintr-un salt și transferarea la următorul salt, roboți alpiniști, cizme și benzi imitând picioarele unui gecko. Suprafețele nanotehnologice care recrează proprietățile pielii de rechin sunt create pentru
Biomimetică () [Corola-website/Science/337052_a_338381]
-
mare parte de origine endodermală, dar și segmente derivate din ectoderm. În raport de categoria de funcții pe care o deservesc, la om și la toate mamiferele există următoarele aparate și sisteme: Sensibilatea:Sistemul nervos;organele de simt;glandele endocrine Locomoția:Sistemul osos;Sistemul musculos Aparatul respirator este format din plămâni și căile respiratorii(fosele nazale,faringe,laringe,trahee și bronhii). Aparatul digestiv este alcătuit din tub digestiv(cavitate bucala,faringe,esofag,stomac,intestin subțire și intestin gros),dar și din
Anatomie umană () [Corola-website/Science/299715_a_301044]
-
noutate evolutivă. Apariția noutăților evolutive poate avea loc pe două căi: intensificarea funcției sau adoptarea unor funcții complet noi. Intensificarea funcției. În evoluția treptată, majoritatea taxonilor descendenți se deosebesc de strămoșii lor numai cantitativ. Ei pot fi mai mari, cu locomoție mai rapidă, mai colorați etc. Cu toate acestea, etapa finală a schimbării evolutive treptate este adesea foarte diferită de primii ancestori, încât reprezintă un salt evolutiv important. Exemplul cel mai spectaculos de intensificare a funcției este reprezentat tocmai de ochi
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
de oase: lungi, late și scurte. Totalitatea oaselor din corp sunt legate între ele prin articulații, formează scheletul corpului. Forma, structura și modul de legatură a oaselor pentru a forma scheletul corpului uman reprezintă expresia adaptării la condițiile stațiunii și locomoției bipede. Prin trecerea omului la stațiunea bipedă, capul devine polul superior al corpului sau polul cranial. Totalitatea oaselor capului formează craniul. Acesta este alcătuit dintr-un etaj superior, denumit neurocranian care adăpostește encefalul și altul inferior viscerocranian care adăpoșteste segemtele
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
de "spate gol" ("gymn" = gol + "notus" = spate), adică fără înotătoare dorsală. Înotătoarele pectorale sunt mici. Înotătoarea anală foarte alungită se întinde de la vârful cozii până la regiunea jugulară (aproape de origine înotătoarei pectorale) și se mișcă ondulatoriu, fiind folosită ca mijloc de locomoție. Cavitatea abdominală este foarte mult redusă și organele vitale (aparatul digestiv, respirator și circulator) se află în partea anterioară a corpului și constituie doar aproximativ 20% din lungimea peștelui. Anusul este deplasat sub cap, adesea în apropierea gurii. Partea posterioară
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
lungile lor veșminte albastre de catifea, ce păreau "din alt veac". Meditația sună mai degrabă, ca și în alte rânduri, a suspin sentimental: Ce nostalgică spiță s-a dus cu ei", cu "birjarii mei minunați", care, prin mijlocul lor de locomoție, acum depășit, își pierduseră urma. Dar Pia era mereu atrasă și îndrăgostită de natură, de pacea patriarhală, nutrind o aversiune din ce în ce mai accentuată față de oraș. Se închina în fața miracolului vegetal, trăind adevărate momente de extaz: "... minunea asta a vieții renăscute în
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
Mușchiul reprezintă un țesut contractil de culoare roz-roșiatică format din celule musculare ce alcătuiesc corpul mușchiului la capătul căruia se află tendoane. Mușchiul are rol în generarea forței animale și a întreținerii locomoției. Mușchii pot fi voluntari (acționați la comanda creierului) sau involuntari (care lucrează singuri). Mușchii se așează unul lângă altul sau se suprapun pe planuri. În interstițiile dintre ei se găsesc fasciile care duc vasele sangvine și nervii. Mușchii profunzi acoperă
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
ul ("Homo sapiens" sau "Homo sapiens sapiens") este unicul membru existent din clada Hominini, o ramură a familiei Hominidae caracterizată prin postura verticală și locomoție bipedă; dexteritate manuală și utilizare avansată a uneltelor; și în general posesori ai celui mai complex creier și structură a organizării societății. Biologii consideră că toți oamenii de azi sunt membri ai aceleiași subspecii numite "Homo sapiens sapiens". Generic, oamenii
Om () [Corola-website/Science/297132_a_298461]
-
La unele miriapode segmentele sunt duble contopite, creâd impresia că fiecare segment are un număr dublu de membre. Membrele pirmului segment este foarte scurt, la chilopode numindu-se maxilipede (folosite la prinderea și omorârea prăzii). Celelalte membrele sunt implicate în locomoție, copulare. Corpul miriapodelor este acoperit cu o cuticulă chitinizată, uneori încrustată cu săruri de calciu. Cavitatea internă a corpului miriapodelor se numește mixocel. Sitemul nervos este alcătuit din creier slab dezvoltat, conective perifaringiene și lanțul nervos ventral. Lanțul este compus
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]