1,327 matches
-
profesoară de grai și limbă românească, după cum îi plece Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan să-I numească pe profesorii de limbă și literatură română. Îndelungata și de success carieră didactică și-a încununat-o cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în romanul istoric sadovenian - o abordare gramaticală, stilistică și poetică”. Preocupată fiind de cercetarea filolologică, și cea istorică, de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
de demult am recuperat o bijuterie vie ce lucește în mii de focuri și s-ar putea numi la fel de bine: Marină cu Marina. 21 iunie 2001 Din numeroasele și pentru mine cam inutilele lecții de limba latină am reținut o locuțiune emblematică și care mi se potrivea încă de-atunci: omnia mea mecum porto (duc cu mine tot ce îmi aparține), adică am în mine esențialul, port cu mine pretutindeni duhul, mintea, sufletul, singurele valori adevărate, numai ale mele. Ele mă
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
prezentat o definiție într-un comentariu pe 23 septembrie, domnule Bucurenci. Pauză, niciun răspuns. Pe 13 septembrie erați mult mai dornic să răspundeți cititorilor. Acele animale nu sunt eutanasiate,sunt omorâte.În România -cu bestialitate,aiurea-cu cinism. Măcar asumați locuțiunea. Iar omul,ca să trăiască în ziua de azi,chiar nu trebuie să omoare animale. O face pentru că vrea,nu pentru că trebuie. Cu mare tristețe constat cât de limitat este orizontul dvs. de gandire d-le Bucurenci. Să mă explic: 1
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
în scrisul lui G. Călinescu, mai ales în cărțile sale de istorie literară (dar și în Enigma Otiliei sînt, totuși, 16 atestări). E. Lovinescu, în Istoria literaturii române contemporane, folosește doar de două ori adverbul comparativ precum și de 6 ori locuțiunea precum și. La Ion Minulescu, în Roșu, galben și albastru, cuvîntul precum apare o singură dată, cu valoare finală atipică: "precum să se știe că romul e mai ieftin decît coniacul"; în Corigent la limba română, nu are nici o atestare. Acest
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
2002), lipsește total din dialoguri și apare doar - nesemnificativ - într-un citat literar dintr-o conferință academică. Presa actuală și internetul furnizează însă surprinzător de multe atestări recente pentru precum, cu valori diferite; perfect instalată în toate registrele limbii este locuțiunea copulativă precum și. În principiu, utilizarea pe scară largă a cuvîntului precum, ca adverb de comparație (spune totul precum ție), conjuncțional (face precum a vrut) și chiar prepozițional (face precum tine) corespunde unei logici a evoluției limbilor: se știe că unele
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
evoluției limbilor: se știe că unele cuvinte se gramaticalizează, devenind simple instrumente lingvistice, cu formă scurtată și sens tot mai abstract. Așa au devenit anumite adverbe prepoziții și conjuncții, așa s-au transformat treptat unele pronume în articole. Fenomenul continuă: locuțiuni și compuse noi, care au luat locul celor vechi, avînd avantajul pregnanței, al posibilității de reliefare, tind să ia același drum al gramaticalizării. Adesea diferența e de lungime a corpului sonor. e un cuvînt bisilabic, accentuat, deci ajută deocamdată la
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
scoaterea în relief a unei relații: precum în cer, așa și pe pămînt. O alăturare de elemente este mai puternic marcată de ca și - cu atît mai mult de precum și - decît de un simplu și; nu e de mirare că locuțiunea precum și este folosită în stilul juridic și administrativ, din nevoia de subliniere a tuturor elementelor și de explicitare a relațiilor (,Executivul a alocat finanțarea necesară pentru culegerea și prelucrarea datelor, precum și pentru publicarea rezultatelor", gov.ro; "acestea sunt destinate pentru
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
contractului ilegal de arendă încheiat cu baronul PSD, C.T., s-a încercat ruperea pisicii-n două" (Ziua, 10.02.2006); "restructurarea Guvernului fiind metoda gen Ťruperea pisicii în douăť prin care miniștrii incomozi (...) sunt înlocuiți" (Cotidianul, 3.06.2006). Expresivitatea locuțiunii e marcată de o violență intrinsecă și trezește destule reacții negative; iubitorii de animale, în special, se revoltă în fața unei imagini brutale și nemotivate. Unii o și comentează, pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios; la sfatul "în concluzie
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
a cuvîntului, prin amplificarea glumeața a dificultăților de pronunțare: "duo-ul Eclipxa" (EZ 2164, 1999, 2). Inventivitatea combinatorie produce și noi formule de salut, sub formă de urare - "Eclipsă ușoară" (la un post de radio) - sau remotivează unele expresii și locuțiuni populare și familiare. Cele mai sugestive și mai relevante din punct de vedere tematic par a fi a lăsa și a rămîne cu ochii în soare, cu diverse adaptări contextuale: "Radio 21 nu-și va lăsa ascultătorii cu... ochii în
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
-mente se recunoaște ușor și prin care el rămîne încă foarte prezent în limba. Înregistrările recente mi se par a dovedi în primul rînd persistentă acelor adverbe în -mente care pot fi echivalate printr-o construcție prepoziționala (cu statut de locuțiune): actualmente "în prezent", finalmente "în final", realmente "într-adevăr": "actualmente membru în comisia SIE" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 3); "finalmente, poporul va decide" ("Evenimentul zilei" 1678, 1998, 1); "o componentă transilvana, pentru care linia greco-catolica era realmente importantă" ("Dilemă" 269
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
cînd desparte negația sau pronumele reflexiv de verb, articolul antepus de substantivul sau etc. Exemple pentru asemenea "devieri" se găsesc din plin, cum bine se știe, la Arghezi. În volumul citat, autorul amintea și de separarea elementelor componente ale unei locuțiuni sau ale unui cuvînt compus. De fapt, în poezia românească s-a mers și mai departe, artificiul prozodic permițînd, în cazuri extreme, ca limită de vers să apară chiar în interiorul unui cuvînt. Un exemplu e de găsit la Blaga, în
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
atractiv decît pentru un numar restrîns de studioși, considerați cam excentrici. Gustul pentru studiul limbilor clasice și accesul la înțelegerea nemijlocita a literaturii eline și latine au cam dispărut la noi (continuă să se citeze însă, adesea greșit, maxime și locuțiuni preluate după ureche sau din paginile roz ale Larousse-ului, o impostura despre care se crede că sporește prestigiul intelectual). * Surpriză pe care ne-o aduce acest număr al Jurnalului literar este că eruditul clasicist născut în 1906, la Turnu Severin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
de pildă, cu destulă prudență, utilizarea rețelelor informatice pentru constituirea unui corpus de citate, oferind un exemplu interesant de informație pe care lingvistul o poate obține pur și simplu din examinarea unui număr mare de minicontexte. "Regulile de uz" ale locuțiunii în caso di par valabile - chiar fără verificări foarte riguroase - și pentru corespondentul românesc al construcției: în caz de (că și pentru fr. en cas de... și în genere pentru toate calcurile acestui tipar sintactic). Un număr mare de contexte
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
mare de contexte demonstrează că există o diferență între folosirea construcției în care substantivul caz e articulat și e urmat de un genitiv - în cazul.... - și cea nearticulata și prepoziționala - în caz de... Observația (transpusa în domeniul limbii române) că locuțiunea în caz de este urmată întotdeauna de elemente care au o trăsătură negativă nu apare în dicționare sau în gramatici. O sumara verificare o confirmă totuși, demonstrînd că locuțiunea a circulat de la o limbă la alta împreună cu preferințele ei semantice
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
prepoziționala - în caz de... Observația (transpusa în domeniul limbii române) că locuțiunea în caz de este urmată întotdeauna de elemente care au o trăsătură negativă nu apare în dicționare sau în gramatici. O sumara verificare o confirmă totuși, demonstrînd că locuțiunea a circulat de la o limbă la alta împreună cu preferințele ei semantice: pe un corpus ad-hoc (improvizat chiar prin căutarea directă pe texte românești din Internet) am gasit construcția urmată de cuvintele: pericol, catastrofă, accident chimic, accident nuclear, intoxicație, urgență, război
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
pericol, catastrofă, accident chimic, accident nuclear, intoxicație, urgență, război, agresiune armata, deces, infracțiune flagrantă, divergență, demisie, demitere, remaniere guvernamentală. Evident, nu toate elementele seriei sînt la fel de grave și tragice, dar componentă și mai ales perspectiva negativă sînt evidente. De altfel, locuțiunea apare de preferință în texte juridice sau administrative, în instrucțiuni și în texte de avertizare. Singurul exemplu din dicționarul academic (DA, tomul I, partea a II-a, C) e de același tip: "în caz de nemultemire". Și în Gramatică pentru
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
în instrucțiuni și în texte de avertizare. Singurul exemplu din dicționarul academic (DA, tomul I, partea a II-a, C) e de același tip: "în caz de nemultemire". Și în Gramatică pentru toți a Mioarei Avram, complementul condițional construit cu ajutorul locuțiunii e ilustrat de eventualități neplăcute: "în caz de incendiu", "în caz de urgență". Locuțiunea introduce un eveniment imprevizibil, intervenit brusc (nu sînt posibile de aceea combinațiile în caz de liniște, în caz de așteptare) și în fața căruia sînt necesare reacții
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
I, partea a II-a, C) e de același tip: "în caz de nemultemire". Și în Gramatică pentru toți a Mioarei Avram, complementul condițional construit cu ajutorul locuțiunii e ilustrat de eventualități neplăcute: "în caz de incendiu", "în caz de urgență". Locuțiunea introduce un eveniment imprevizibil, intervenit brusc (nu sînt posibile de aceea combinațiile în caz de liniște, în caz de așteptare) și în fața căruia sînt necesare reacții și măsuri speciale. Pentru a formula în mod decis ceea ce într-o primă fază
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
a , sau împletirea tautologica dintre cifră și litere în 3rei Sud Est. Multe denumiri în română a Rebele, Taine, Drepturi egale, Sens unic, Puterea Cuvîntului a rămîn predominant denotative, tiparul fiind înviorat doar de cele care revalorifica metaforele clișeizate în locuțiuni și expresii: Gaz pe foc. Oricum, în cazul numelor de formații, inventivitatea lingvistică (obligatorie mai ales din considerente practice, publicitare) acționează mai evident decît în desemnarea altor entități mai stabile și mai tradiționale (firme, societăți, asociații culturale, reviste etc.).
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
în alte cuvinte: "pregătesTT", "d c"; "prea rpd", "desfund QVta". Se recurge și la alte coduri ale scrisului - de pildă, la folosirea cifrelor - extinsă de la numeral la articol și cu efect umoristic amplificat prin apariția în interiorul unor cuvinte, expresii și locuțiuni: "are 1 mutra dubioasă"; "în2ite", "desfund 1 laie". Apar și abrevieri și simboluri tipice pentru textul scris - "ff aproape", "+ ortsche pretz", si mai ales convenții grafice moderne, internaționale, care intră în contrast cu conotațiile unor expresii tradiționale: "dor & jale", "pur & simplu", "k
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
din diverse rațiuni stilistice, prozodice) dispariția articolului "-l" sînt descrise în detaliu de Mioara Avram în Gramatică pentru toți (ediția a II-a, 1996, p. 91-92). E recunoscută apropierea stilului jurnalistic actual de oralitatea familiară, din care împrumuta masiv cuvinte, locuțiuni, modele sintactice, procedee stilistice. Absența lui "-l", marcată de obicei de un apostrof, este unul din mijloacele de sugerare a oralității, în forme citate sau imitate. Mini-contextul în care sînt reproduse, imaginate sau parodiate replicile personajelor poate fi unul tipic
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
fi, în momentul de față, la sînge; față de cele citate la început, ea este specializată pentru acțiuni severe, în special de supraveghere și control. Evoluția semantică e sugerată în DLR (tomul X, partea a 3-a, 1990) prin legătura cu locuțiunea pînă la sînge - "pînă cînd țîșnește sîngele; prin extensie foarte tare, foarte mult"; acțiunile verbelor de bază determinate de această locuțiune sînt de tip violent: bătăi, pișcături, mușcături. Explicația etimologică se reflectă deja în DLRM (1958), într-o definiție cam
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
supraveghere și control. Evoluția semantică e sugerată în DLR (tomul X, partea a 3-a, 1990) prin legătura cu locuțiunea pînă la sînge - "pînă cînd țîșnește sîngele; prin extensie foarte tare, foarte mult"; acțiunile verbelor de bază determinate de această locuțiune sînt de tip violent: bătăi, pișcături, mușcături. Explicația etimologică se reflectă deja în DLRM (1958), într-o definiție cam exagerat negativă - "drastic, pînă la distrugere" - pusă în legătură cu expresiile a bate (sau a zgîria) pînă la sînge - "pînă cînd curge sînge
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
româna folosește, ca și alte limbi, condiționalul, pentru a marca dubiul, nesiguranța, neasumarea unei informații primite: "în fapt, ar fi vorba de o remaniere mică" (România liberă = RL 2781, 1999, 28). în registrul popular se folosesc, în schimb, adverbe și locuțiuni, expresii și propoziții clișeizate, a căror funcție e și mai clară: cică, chipurile, pasămite, vezi Doamne etc. Faptul că acestea apar destul de frecvent în presă nu are de ce să ne surprindă: am observat de mai multe ori tendința spre colocvialitate
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
frecție Diana") sau prin indicarea tipului de lemn: "Extrădarea în folie de zinc folosește la cauză ca frecția la piciorul de salcîm" ("Academia Cațavencu", 39, 1997, 12). Lărgind puțin discuția, construcțiile de mai sus ar putea fi plasate în contextul locuțiunilor și al expresiilor populare mai vechi care prezintă acțiuni inutile ("a tăia frunză la cîini", "a umbla după cai verzi pe pereți"), sau în cel de parodiere a ineficienței politice și economice din timpul comunismului. Inventivitatea colocvială a produs în
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]