50,736 matches
-
însă până acum, în limba română, unul care să fie posedat, năstrușnic posedat de lumea fizică cărților, făcând din cărți personaje, ființe, locul oamenilor luându-l edițiile de tot felul... „Un oraș fără nici un locuitor - își imaginează prozatorul - mai exact locuitorii să fie cărți.” „Iată cum: fiecare carte să aibă o casă, un apartament sau un palat al ei. Locuința respectivă să conțină manuscrisul, variantele și toate edițiile... Nimic despre autori. Cărțile să fie lăsate absolut libere, gazde perfecte. Să faci
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
în opera lor!) sau interpretînd ad libitum altele, „descoperind” alfabeturi (ale dacilor) sau „traducînd” Codul Rohonczy. Unul dintre cei mai activi, medicul N. Săvescu de la New York, organizează anual la București simpozioane de dacologie și tracologie, căutînd să ne convingă că locuitorii din partea noastră de lume au inventat secera (nu și ciocanul!), cuțitul curb, plugul cu brăzdar din corn de cerb sau din silex, jugul, toporul, roata olarului și cea de car, carul însuși, căruța, cotiga, statueta de marmură, sanctuarul de lut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
lor restituție: „dacă atingerea e o apă stătătoare/ mîngîierea e o apă curgătoare/ inima ta e o țară bogată în ape/ de șes și de munte/ are ieșire la fluviu la mare/ inima ta e o țară cu un singur locuitor/ iubito/ inima ta e o patrie/ sunt patriot” (ibidem). Ion Mircea captează nerăbdarea înfățișărilor lumii fenomenale de-a se schimba, presiunea lor lăuntrică doritoare de-a fixa mișcarea pură, aidoma acelor imagini cinematografice care surprind în cîteva clipe mișcarea lentă
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
inundau cartiere întregi, te pîrau informatorii la Securitate că ești împotriva politicii partidului dacă te auzeau înjurînd. Drept care bucureștenii și-au băgat în cap ideea că inundațiile sînt de sus. Nu le comentăm. Au trecut 13 ani de atunci și locuitorilor Capitalei li se spune în continuare același lucru. Cu deosebirea că azi li se și explică de ce umblă pe străzi cu apa pînă la genunchi. Canalizarea e veche! Nu sînt bani pentru refacerea ei! Dar cine pretinde să fie refăcută
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
un motiv de bucurie și speranță pentru țările lor, un semn premonitoriu, de bun augur pentru viitor. Rodica Binder: Numai că foarte puțini au fost scriitorii care au avut meritul sau norocul să străpungă și zidul indiferenței Occidentului față de soarta locuitorilor estului european. În urmă cu cîțiva ani, vorbind cu un scriitor român refugiat de mult în Occident, cu Dumitru Țepeneag, l-am întrebat dacă există în Apus, în Franța chiar, după prăbușirea Cortinei de Fier, un interes real pentru literatura
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
puternice și ele pot modifica coordonatele standard ale democrației occidentale, asta pentru a nu spune că nu le respectă întru totul? Pe de altă parte, constatăm o permeabilizare în Apus a elementelor balcanice în viața de zi cu zi. Ca locuitor al celor două spații, cum întrevedeți acest proces? IK: Cred că țările balcanice vor profita în mod absolut cert de Europa, dar cred că și Europa va avea ceva de cîștigat, nu prea mare lucru, dar totuși ceva. RB: Credeți
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Am publicat în Franța un studiu comparatist, tradus și în alte țări, despre tragedia greacă. Mai cu seamă cea legată de figura lui Ahile și de tradițiile literare balcanice. Asemănările existente se explică prin persistența anumitor coduri și ritualuri ale locuitorilor de munte din Balcani, pe care le regăsim și în capodopera Orestia. Studiul este amplu și am crezut la început că el îi va exaspera pe greci, care ar fi putut spune: „Aha, iată un scriitor din Albania care vrea
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
anii ’30 nu sînt chiar atît de departe de noi (rîde). Aceste laboratoare homerice produceau încă pasta, aluatul marilor epopei. RB: Cînd ne referim la harul de a povesti, nu luăm neapărat în seamă și realitatea de la care a pornit. Locuitorii Balcanilor, aș îndrăzni să afirm, au uneori o relație specială cu ceea ce s-ar putea numi adevărul. Ei nu-l percep atît de la obiect și de pragmatic ca occidentalii. IK: O, da, nu putem afirma că vorbitorii din această regiune
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Iulia Popovici Cu activitatea de culegător de istorie orală a lui Zoltán Rostás, cititorul a făcut cunoștință acum un an, la apariția unei cărți, Chipurile orașului, născută dintr-o minunată clandestinitate a anilor ’80; în ea, locuitori centenari ai Bucureștiului își depănau istoria vieții, legată pentru totdeauna de cea a orașului de origine sau de adopție. Și Sorin Stoica e un nume familiar celor familiarizați cu literatura ultimilor ani: a debutat în 2000 cu volumul Povestiri cu
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
și tematic nu prea există elemente apte să susțină comparația dintre cele două cărți, un punct comun totuși există și el nu este lipsit de importanță. Ambii scriitori reușesc să traseze profilul unei localități, prin prisma destinului individual al unor locuitori mai mult sau mai puțin reprezentativi pentru viața urbei respective. Pornind de la această idee a lui James Joyce, materializată, la fel ca în opera irlandezului, printr-o suită de povestiri cvasi-independente în centrul cărora se află fapte din viața cotidiană
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
mână și s-o duc undeva printre flori să ne plimbăm, să râdem, să nu zicem nimica ascunși la umbră de canicula după-amiezei. Dar unde? Mi-am amintit că sunt zone întregi în București unde spațiul verde pe cap de locuitor este de nici 11 cm pătrați, numărul copacilor a scăzut cu aproape o treime, iar băncile sunt înfipte în trotuar chiar pe marginea străzii, lângă semafor. În parc? Să ne lovească skaterii, să pășim peste... gunoiul câinilor de companie, unii
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
se vor produce regimuri politice instabile și intolerante. Pentru Fareed Zakaria, o țară nu are șanse să adopte un regim cu adevărat democratic dacă nu a cunoscut în trecut experiența libertății și dacă nu are în prezent un venit pe locuitor, de cel puțin 5000 de dolari pe an. Banda originală a unei vieți Născut la Londra în 1957, Nick Hornby a devenit cunoscut în 1992 cu un roman, Cartonașul galben, povestea unei pasiuni pentru fotbal. Romanul următor, Înaltă fidelitate, apărut
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
mi se pare cea mai dificilă problemă...), autoritățile, vedem, nu se topesc de grija sa și atunci literatura s-a retras într-o lume a ei. S-a retras într-o lume a ei, cam așa cum se retrăgeau în păduri locuitorii medievali ai satelor când vremurile le deveneau ostile. Și cum se configurează ea, literatura română de azi, în această lume a sa de refugiu, în această „pădure” a sa? Sper să nu greșesc în aprecierile mele (să nu greșesc din
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
destin profesional între artiștii plastici, dar și un tînăr cuminte, Matei Florian, căruia nu-i plac "de nici o culoare grupurile de "bărboși, cheliosi, intelectuali bețivi și detesta mai ales femeile din jurul meselor de cîrciuma. Foarte simpatic e în schimb un locuitor din Internet care semnează Mihai Ionatan și vorbește despre sine la persoana a III-a ("Cel mai bine l-a descris un profesor: trebuie să bați un cui, să-l legi, că altfel zboară) l În același număr al Dilemei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
Tudorel Urian Pentru românii din vestul țării ( zona dintre Turnu Severin și Timișoara), în anii comunismului, cuvîntul "Iugoslavia" era, într-un fel, sinonim cu "acasă". Semnalul postului de radio "Beograd" era mai familiar locuitorilor acestor zone decît cele ale posturilor de radio românești, iar canalele de televiziune iugoslave ( Beograd 1, Beograd 2, Beograd 3 și Novi Sad toate comparabile prin calitatea programelor cu televiziunile comerciale de azi și toate recepțonate la vremea respectivă în
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
ale statuetelor Oscar). Filmele ( întotdeauna subtitrate) erau o sărbătoare pentru cinefili. Cu singura condițe ca la noi să nu fie economie de curent exact în momentul transmiterii lor. Într-un fel sau altul realitatea iugoslavă pătrundea în viața cotidiană a locuitorilor din vestul României. Îi invidiam pe sîrbi pentru că puteau munci în Occident, aveau șansa să călătorească oriunde, puteau găsi în țara lor orice produs și în general aveau aerul relaxat al unor oameni nefamiliarizaț cu logica unei societăț socialiste multilateral
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
o asemenea comportare, o avere imensă câștigată prin presiune politică, escrocherii și corupție a produs multă revoltă. Mai ales sicilienii, a căror insulă fusese pur și simplu ruinată de rapacitatea lui Verres, cereau să se facă dreptate. Conform legilor romane, locuitorii unei provincii aveau dreptul să denunțe și să solicite anchetarea unei administrații necinstite. Perspectivele erau însă în acest caz proaste. În anul 71 ca guvernator a fost trimis în Sicilia o rudă prin alianță a lui Verres care a încercat
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
în umilință) și a unei răzbunări (eliberatoare). Redusă la o știre, povestea ar suna așa: în anii ’30, o fată blondă, elegantă, misterioasă (Nicole Kidman, mai frumoasă decît oricînd) fuge de niște urmăritori, și ajunge într-un sătuc cu 15 locuitori, unde se ascunde; la început e paradisul: noua venită aduce fiecăruia o fărîmă de bine; apoi, treptat, ca în logica unui univers concentraționar, relațiile se degradează, oamenii devin fiare, fata devine, din înger, bătaia lor de joc, și totul devine
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
apă de proveniență locală, pilulele de fabricație națională, până când, ținând seama că și acestea au la bază saci de prafuri aduse tot din străinătăți, și ele se vor scumpi. Cum vom avea un pat de spital la un milion de locuitori, bătrânii vor putea sta pe băncile din fața stabilimentului dacă între timp nu vor fi fost vandalizate. Dar, poate, atunci, ei nu vor mai fi spre a da ocârmuirii posibilitatea ca, urmând îndemnul popularei înțelepciuni să importe bătrâni. În memorabilele sale
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
I. Mai întîi, puțină istorie Orașul Sf. Gheorghe mi s-a părut întotdeauna o ficțiune. În primul rînd, din pricina numelui, în al doilea rînd, tot din pricina numelui, în al treilea rînd, din pricina așezării geografice și, în al patrulea rînd, din pricina locuitorilor. Cum poate să se numească astăzi cineva Sf. Gheorghe, iată o întrebare la care dacă nu v-ați gîndit pînă acum, merită să o faceți serios de aici înainte. Cînd trec peste tine războaie, cînd morții nimănui se usucă pe
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
ai lui K. "avea în jurul gâtului o cârpă ale cărei capete zburătăceau în vânt, lovind fața lui K.; celălalt avea și el o cârpă, pe care o îndepărtă cu degetele lui lungi, ascuțite, mereu jucăușe"). Specificul vestimentar și locativ al locuitorilor din castel apare o singură dată, castelul fiind arătat de fapt doar ca o umbră, un fundal de decor. Biroul principal este descris astfel: "un pupitru de stat în picioare, de la un capăt la celălalt al camerei în care cu
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
va dura să ajungă la o mentalitate modernă, demnă de oameni liberi, când vedem câte dificultăți întâmpinăm noi, românii, în lichidarea sistemului care ne-a subjugat aproape o jumătate de secol? Și, parcă, avem alte tradiții și alt spirit decât locuitorii insulei în care se complăcea atât de mult Hemingway. Din nefericire, socialismul pervertește grav mentalitatea. Vedem la noi cum niciun domeniu și nicio categorie n-a scăpat de acțiunea sa destructivă. La șaisprezece ani de la răsturnarea lui Ceaușescu, simțim încă
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
răstoarnă și dărâmă un bărbat ceea ce zidesc copiii în joacă. Mașinile de război și alte mijloace de luptă și de apărare făcute de oameni, cum sunt zidurile, șanțurile, armele, mulțimea de ostași și toate câte au fost născocite pentru siguranța locuitorilor orașului, pot fi nimicite de dușmani cu alte mașini de război, mai multe și mai bune. Dar când un oraș este întărit cu trupurile sfinților, de-ar cheltui dușmanii bani cu nemiluita, nu vor putea pune în fața orașului mașini de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dau. Dar, mai bine spus, nimeni, oricât de nerușinat ar fi, nu vă va Ține de rău nici pe voi și nici pe mine! Dimpotrivă, toți vor lăuda și se vor minuna de purtarea noastră de grijă. Și nu numai locuitorii orașului nostru, ci și locuitorii orașelor vecine se vor minuna de marea noastră dragoste și de râvna noastră cea plină de iubire. Dar pentru ce vorbesc de oameni? Însuși Stăpânul îngerilor ne va lăuda. Știindu-ne, dar, plata, să nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nimeni, oricât de nerușinat ar fi, nu vă va Ține de rău nici pe voi și nici pe mine! Dimpotrivă, toți vor lăuda și se vor minuna de purtarea noastră de grijă. Și nu numai locuitorii orașului nostru, ci și locuitorii orașelor vecine se vor minuna de marea noastră dragoste și de râvna noastră cea plină de iubire. Dar pentru ce vorbesc de oameni? Însuși Stăpânul îngerilor ne va lăuda. Știindu-ne, dar, plata, să nu nesocotim vânătoarea! Să nu ne
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]