314 matches
-
rolul de protecție - protecția solului - arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2.A- 194,17 ha) și arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H- 5,60). ... ... Capitolul 11 DIVERSE 11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
care sunt sedimente (gresii, marne, nisipuri etc.) dispuse monoclinal. Câmpia de Vest, suprapusă peste Depresiunea Panonică, prezintă fundamentul cristalin, peste care se găsește un sedimentar mezozoic, apoi o cuvertură sedimentară neozoică, și deasupra depozite mai noi pleistocene și holocene (argilă, loess, nisipuri eoliene, nisipuri lacustre), cu grosimi de până la 400 m. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri solurile au o mare varietate ce este generată de acțiunea complexă exercitată de către condițiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
arii care nu necesită o zonare internă conform legislației de mediu în vigoare. ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Conform Hărții Geologice (Institutul Geologic, 1968; scara 1:200.000), majoritatea substratelor sunt reprezentate de nisipuri și pietrișuri urmate de loess și argile. Unitatea majoră de relief în care se încadrează cele trei arii naturale protejate este Câmpia Română. O situație sintetică este prezentată în tabelul următor (Tabelul 5): Tabelul 5. Substrate geologice prezente Nr. crt. Aria protejată Tip substrat Vârstă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
rocă moale, sfărâmicioasă și fină la pipăit. Este alcătuită în principal din feldspați la care se adaugă cuarț, mică, amfiboli, calcit și minerale argiloase. Prezintă concrețiuni carbonatice. Argilele. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice consolidate, la fel ca și loessul. Sunt roci cu structură pelitică formate prin tasarea particulelor foarte fine cu diametrul sub 0,001 mm și sunt cele mai răspândite roci cu acest tip de structură. Sunt roci poliminerale constituite din caolinit, montmorillonit, ilit, clorit, sericit, calcit, cuarț, feldspați
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
zona studiată întâlnindu-se numai argile roșii care conțin hematit. Pe aceste categorii de roci s-au format mai multe tipuri de soluri (descrise detaliat în capitolul 2.3). Astfel, pe pietrișuri și nisipuri s-au format în principal aluviosoluri, pe loess cernoziomuri, iar pe argile eutricambosoluri, gleisoluri, preluvosoluri și luvosoluri. Corespunzător acestei secțiuni este anexată Hartageologică (Anexa 2.1.). ... 2.2. Hidrografie Ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței și ROSPA0152 Coridorul Ialomiței sunt localizate în jurul unor ape curgătoare, pornind de la culoarul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
stejăret de productivitate inferioară, 6161 Stejăret normal din silvostepă, 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă, 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut, 8431 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță, 8432 Amestec de stejar brumăriu cu cer și gârniță, 8433 Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu, 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
8433 Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu, 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță, 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță, 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță, 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță, 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie, 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu. 9 Descrierea generală
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
de productivitate mijlocie, 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu. 9 Descrierea generală a tipului de habitat Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora și Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite din Aceri tatarici-Quercion Zolyomi, 1957. 10 Specii caracteristice Quercus pubescens, Q. robur
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
27B. Date specifice speciei Coracias garrulus la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Coracias garrulus 2 Informații specifice speciei Folosește stâlpii ca loc de veghe pentru hrănire. Cuibărește în stâlpi, scorburile arborilor sau în pereți de loess. În sit a fost observată în arealul sudic și sud-estic. 3 Statutul de prezență [temporal] Reproducere 4 Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Comună în arealul sudic al sitului. 7 Perioada de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Convallario - Quercetum roboris Soo (1939) 1957. 8. Tipuri de pădure (TP) - 9. Descrierea generală a tipului de habitat Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora și Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite din Aceri tatarici Quercion Zolyomi 1957. 10. Specii caracteristice Quercus cerris, Q.
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
se adaugă și sarea sau gipsul. În Podișul Getic, peste fundamentul carpatic și de platformă (cristalin și roci granitice), se află o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, conglomerate, argile, călcare, marne, nisipuri, pietrișuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul. Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele loessoide. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
conglomerate, argile, călcare, marne, nisipuri, pietrișuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul. Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele loessoide. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) și luvosoluri(LV); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) și districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
și a Mezozoicului (Triasic, Jurasic, Cretacic). Peste aceste depozite s-au depus în perioada Neogenului (Pliocen-Dacian) marne cenușii cu intercalații de cărbuni și nisipuri (la adâncimi de 50-100 m), iar în perioada Cuaternară (Holocen) s-au depus pietrișuri, nisipuri și loess (la adâncimi de 3-15 m). Zona face parte din Dealurile Strehaiei, subunitate a Podișului Getic. Altitudinile coboară dinspre NNV spre SSE. Altitudinile din situl Natura 2000 ROSCI0405 Dealurile Strehaia-Bâtlanele se încadrează între 117 m (altitudinea minimă) și 334 m (altitudinea
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
fine în depresiunile lacustre, în canalul de irigație ce străbate de la nord spre sud situl, dar și în microdepresiunile interdunare. Formațiunile de la suprafață sunt dominant friabile cu permeabilitate ridicată și sunt reprezentate de pietrișuri, nisipuri și depozite de loess, gradul de acoperire este de 100%. Acestea s-au depus în mediu fluvio-lacustru și au o permeabilitate mai redusă decât cele exclusiv nisipoase, iar structura lor e dominant încrucișată, tipică zonelor marginale de acumulare. Acestea permit formarea unor soluri cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
11.2.5 Caracterizarea geologică a componentelor ce interacționează cu factorii abiotici Distribuția spațială a depozitelor de suprafață prezintă două caracteristici distincte. În apropierea fluviului structura cvasiorizontală, cu depozite nisipoase, aluviale recente acoperă partea de sud a sitului. Acestea sunt intercalate de loessuri aduse de Dunăre la debite mari și sunt prezente în benzi foarte fine care permit fie stagnarea apei pe profilul de sol, fie băltirea acesteia la suprafață. Depozitele holocene, caracteristice în mare parte întregii lunci, prezintă material parental pentru soluri
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
ocupat de sit s-a format mai ales în Holocen prin aluvionarea realizată de Dunăre și de afluenții săi din Câmpia Română. Structura sedimentelor în luncă este încrucișată și, între conuri nisipoase, depozitele dominante la suprafață, se află lentile de loess și nisipuri argiloase, care au un rol determinant în menținerea apei freatice aproape de suprafață. Această structură și compoziție a depozitelor superficiale constituie un substrat favorabil păstrării umectării și implicit speciilor higro și hidrofile. Relief și geomorfologie Situl se suprapune
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
inferioare ale bazinelor hidrografice Argeș și Vedea-Teleorman și exceptând Câmpia Înaltă a Piteștiului și a Târgoviștei se poate împărți în: Câmpia centrală și în câmpia joasă din sud respectiv Câmpia Burnazului și a Călmățuiului fiind alcătuită din depozite exclusiv cuaternare (loess și lehm loessoid) cu grosimi mari. ... Solurile predominante în spațiul hidrografic Argeș-Vedea se diferențiază în funcție de altitudine și anume: – prepodzoluri (EP) - zone peste 2.200 m altitudine; ... – podzoluri (PD) - zone până la 1.200 m altitudine; ... – podzoluri (PD), districambosoluri (DC) și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
administrat de A.B.A. Banat predomină rocile de tip silicios. Rocile calcaroase se regăsesc în special în fâșii transversal iar rocile organice ocupă suprafețe restrânse. Formațiunile montane aparțin cristalinului autohton și Pânzei Getice. La câmpie se regăsesc nisipuri, argile, argilă roșie, loessuri, călcare, gresii, marne, marne nisipoase, pietrișuri. Clima în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat este temperat continentală moderată cu influențe submediteraneene. Temperaturile variază astfel: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10-11°C, iar în zona montană ajung
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
nerv, incisivă trece firesc în evocarea tabloului de epocă, prin racursiuri ironice, sau în fantastic și poematic. Personajele malefice, demonice, grotești, și întâmplările lor, plasate într-un „loc” fabulos (un oraș-port la Dunăre, nenumit însă, sau imaginarele Defonia, Para de Loess), simbolic dimensionat, atestă o lume proprie și o viziune specifică scriitorului. Romanul Defonia (1981; Premiul Comitetului Central al UTC) e o „saga țărănească a anilor ’50” (Marian Papahagi), o cronică a dispariției dramatice a lumii vechi, lumea țărănească, ilustrată prin
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
statuete, constând în două vetre sau „cuptoare primitive” (B. Klima, 1983). Datele, legate de cea mai veche ceramică, au fost pe larg precizate în studiile coordonate de P. Vandiver (1989) și O. Soffer (1993), care demonstrează că materia primă era loess-ul local, ars la temperaturi între 500 și 8000 C, în final, fiind supus unui șoc termic. Efectul ultim, distrugerea unei mari părți din figurine, nu se știe dacă a fost intenționat, în urma unui ritual, sau accidental, ca urmare a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu pietrișurile și nisipurile rostogolite de apele coborând din munți, pe interfluviile de câmpie ce răsăreau treptat de sub ape, se depunea loessul spulberat eolian din albiile acestor ape. Această depunere se realiza în perioadele reci, cu luncile uscate, când pe Carpați se formau ghețari, iar câmpia era acoperită cu o vegetație ierboasă xerofită. În perioadele interglaciare loessul se solifica sub acțiunea ploilor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
treptat de sub ape, se depunea loessul spulberat eolian din albiile acestor ape. Această depunere se realiza în perioadele reci, cu luncile uscate, când pe Carpați se formau ghețari, iar câmpia era acoperită cu o vegetație ierboasă xerofită. În perioadele interglaciare loessul se solifica sub acțiunea ploilor și căldurii, dând solurile fosile ce se recunosc astăzi ca niște orizonturi roșietice în masa gălbuie a depozitului loessoid. Omul Paleolitic, disputîndu-și peșterile montane cu ursul de peșteră, trăind din cules, pescuit, vânătoare, coboară și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
numai 10 000-12 000 ani durată. La începutul actualei interglaciații - Holocenul, pe locul Deltei actuale, se afla un golf prelung al Mării Negre, începînd cam din zona Ceatalului Izmail-Tulcea. Din apele acestui golf nu răsăreau decât, ca niște insule acoperite cu loess, unii martori de eroziune de origine continentală, care acum formează fundamentul grindurilor Stipoc, Chilia și Caraorman. Prin aluvionare cu ceea ce aducea Dunărea, se consolidează grindul Caraorman și se formează în continuare, spre nord, pe linia contactului cu marea, și cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele). Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantații
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]