402 matches
-
Nicolae C. Ionescu (mai cunoscut ca , n. 16 iunie 1890, Brăila - d. 15 martie 1940, București) a fost un filozof, logician, pedagog și jurnalist român. Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism. A știut să adune în jurul său și să eleveze o pleiadă de membri ai generației de aur interbelice a literaturii și gândirii românești ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
a definiției. Până în prezent s-au conceput definițiile în urmatoarele moduri: realist (definim entități reale), conceptualist (definim concepte), nominalist (definim termeni), convenționalist ( definim liber ales). Întotdeauna este bine ca înaintea definiției să precizăm concepția despre definiție pe care o utilizăm. Logicianul Gheorghe Enescu a dat urmatoarea schemă generală de clasificare a definițiilor: 1. După natura entității definite: a. reală (definiția se referă la obiecte reale sau abstracte); b. nominală (definiția se referă la termeni și în genere, la expresii); c. Definiție
Definiție () [Corola-website/Science/304796_a_306125]
-
la Lisabona, prin 1205-1220 - decedat la 20 mai 1277, la Viterbo, Statul Papal), cunoscut sub numele de "Pedro Hispano" a fost al 185-lea papă al Bisericii Universale, între 1276-1277, fiind singurul papă din istorie, de origine portugheză. Medic, filosof, logician, fizician și matematician, "Pedro Hispano" a avut în vedere o nouă teorie fondată pe logică și pe gramatică. "Pedro Juliăo" / "Pedro Hispano" s-a născut la Lisabona, între 1205 și 1220; tatăl său era medicul "Juliăo Rebelo", iar mama sa
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
cu componentele unei conjuncții duhemiene. (5) Evidențiază faptul că principiile fundamentale sunt caracterizate de Rawls cu ajutorul unui criteriu similar celui folosit de Quine pentru a caracteriza enunțurile de observație. În final, White concluzionează că filosoful preocupat de teoriile morale, asemenea logicianului, matematicianului și fizicianului, poate oscila de la principiile fundamentale la judecățile morale, cu scopul de a ajunge la echilibrul epistemic. Din punct de vedere epistemologic, White este un holist, iar din punct de vedere metodologic, abordarea lui este monistă. El încadrează
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acela cuprins în afirmația lui Ginzburg, conform căreia arta ar avea și un model sacru, cel al divinației, ca edificare a viitorului și nu numai ca reconstrucție a trecutului. „Vânătorul și șamanul, cu modalitățile lor de descifrare, se diferențiează de logician și matematician, inteligența lor practică apropiindu-se de acea metis întruchipată de Ulise și înțeleasă ca inducție fondată pe detalii semnificative”117. Sunt mai multe observațiile pe care le suscită o asemenea poziție. Nu putem trece cu vederea faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
referențiale propriu-zise sunt prezente în număr extrem de limitat: în prima pagină din Moș Goriot, Parisul ți strada Neuve-Sainte-Geneviève au referenti în lumea reală, dar nu și Mme Vauquer, nici pensiunea sa, nici Moș Goriot, care nu există în afara romanului 142. Logicienii și filosofii limbajului au studiat în profunzime chestiunea, ajungând la concluzia că, într-o operă de ficțiune, cuvântul pare a se referi la ceva, mimează așadar proprietățile referențiale ale limbajului uzual. Dar, prea adesea, mulți dintre ei s-au limitat
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
matematice și nu se putea vorbi încă de un început. Adevăratul punct de pornire al acestui domeniu (al Rețelelor Neuronale Artificiale (RNA) sau, simplu, a Rețelelor Neuronale) se situează la începutul anului 1943, când Warren McCulloch și Walter Pitts (un logician și un neurobiolog) au pus în evidență primul model formal al neuronului (neuronul MP), evidențiind capacitatea de calcul a acestuia și posibilitatea de implementare cu ajutorul circuitelor electronice [164]. Modelul MP presupune că neuronul funcționează ca un dispozitiv simplu, ale cărui
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
reținem importanța acordată de acest medic și mistic renascentist viziunii imaginale prin evestrum (o sincronicitate ce se manifestă prin străbaterea instantanee a distanțelor, fără intermediari, acceptată și de fizica actuală) și prin gnoză (cunoașterea numită de moderni comprehensiune, iar de către logicieni, cunoașterea cu terțul inclus, cum propunea Ș. Lupașcu prin 1960, a tetradei care exclude sinteza hegeliană producătoare de moarte; tetrada este al patrulea termen, pe lângă teză, antiteză și mediatorul ce menține unitatea primelor două, adică coerența antagonismelor). Paracelsus a extins
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la mânăstirea Antim din București, apoi a fost preot în Banat, până la pensionare. El rămâne și un autor de literatură mai puțin cunoscut. La cei amintiți, sunt citați ca adepți ai ezoterismului, în materiale publicate on line, Anton Dumitriu (1905-1992), logician și filosof, Virgil Cândea, Florin Mihăescu, Roxana Cristina, Andrei Scrima și alții. Întrucât Guénon a tratat și problema satanismului (adoratori ai diavolului), nu-i putem ignora pe vrăjitorii și vrăjitoarele sau "magicienii negri", luciferienii și alții asemănători, care se autoprezintă
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
-o de braț. Zâmbetul îi dispăruse de pe față. —Alice, nu e de-ajuns. Tonul blând devenise serios. Și nu poți să pleci ca o furtună în plină discuție. Nu numai că ești o femeie matură, dar ești și avocat. Un logician profesionist. Ai fost pregătită să asculți ambele versiuni ale faptelor. De ce nu vrei să mă asculți? Alice a privit-o pe maică-sa jignită. Rosa a început să scâncească și să i se agite în brațe. —Alice, eu și tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
toate erorile d-lui C. A. Rosetti, pe când nu era încă reversibil, acestea nu ne îndreptățesc pe noi a le comite asemenea, că, pentru a ne respecta, cată să respectăm pe alții. Foarte bine; admitem teza, transeat major cum ziceau logicienii. Dar din această teză generală urmează oare că trebuie să respectăm ceea ce este absolut irespectabil? Că elucubrațiunile celor patru clase primare și ale cursului de violoncel cari redijează "Romînul" trebuiesc luate ca lucruri sacrosancte sau serioase? Constatăm mai nainte de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la față, la Princeps Edit, Iași. În toamnă, fiind între principalii organizatori ai aniversării a 90-a a Liceului "Cuza Vodă" din Huși, coordonează volumul Alma mater hussiensis, tipărit la Ed. "Ștefan Lupașcu" din Iași, al cărei director este cunoscutul logician Petru Ioan, hușean de baștină. 2009. Apare vol. III din Numere în labirint, la Ed. Opera Magna din Iași. Se tipărește, la Princeps Edit, cartea polemică Istoria "canonică" a literaturii române, în care discută conceptul de canon literar. După 45
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se decernează Premiul pentru exegeză viereană. La Editura Criterion Publishing din New York București, apare vol. Eminescu și mistica nebuniei. 2011. Poetul Daniel Corbu propune la Princeps Edit din Iași reeditarea cărții Transmodernismul, iar Ed. "Ștefan Lupașcu" din Iași, prin recomandarea logicianului Petru Ioan, îi reeditează Polemici "incorecte" politic. Apare, la București, studiul exegetic Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic și la Chișinău, volumul Eminescu în captivitatea "nebuniei", pe care autorul o consideră "ediție definitivă" a cercetării despre boala și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
opera sa, Între planul empiric și cel transcendental, - universal valabil și necesar, Între enunțuri a posteriori referitoare la conținutul dreptului, și definiția sinteticoapriorică a dreptului. Astfel că, Întrebarea „Ce este dreptul?” poate provoca neclarități, la fel cum Întrebarea adresată unui logician „Ce este adevărul?” - de exemplu, poate duce la confuzii care Îngreunează drumul spre cunoașterea adevărată. Juristul poate să arate ce este drept, luând ca reper legile dintr-o anumită țară, dintr o perioadă de timp, adică referindu-se la ceea ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dezechilibrează umorile, predispunându-ne trupul la boli și la o tristă decădere, precum afirmă Aristotel În De anima. Oare vrei să Îmbătrânești Înainte de vreme, Închis În platoșa ta de orgoliu? Dante Îl scrută surprins. - N-ai fi crezut că sunt logician! exclamă bălăiorul, evident satisfăcut că Îi atrăsese atenția. Am văzut de Îndată, după cum te porți și cum te Îmbraci, că ești un literat, ca mine. - Aristotel nu spune nimic de felul ăsta. Și cu atât mai puțin În De anima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
epicuriene... Teoria, bravo. Practica - și mai bine: această idee nu riscă să seducă în vreun fel comunitatea filosofică oficială care garantează distincția, separația, fractura dintre text și viață. Și asta, încă de la originile gândirii dominante. Glosatori, profesori, palavragii, scribi, retori, logicieni, cercetători, mari meșteri în cuvinte, disciplina nu duce lipsă de ei. Practicienii, în schimb, par o marfă mult mai rară. Oameni care găsesc ceva și trăiesc în conformitate cu găselnițele lor, indivizi solicitați de gândire și convertiți la înțelepciune, performanța merită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
profesorului la minimum - dar, în același timp, ar introduce sistemul mecanizării; b) ar reduce, până la zero, gradul de atenție al clasei” (Papadopol, 1925: 160). La fel de important ni se pare faptul că, având în vedere o lucrare de specialitate a unui logician român, Al. Valeriu, Papadopol enunță clar condițiile esențiale ale unei bune definiții: „să fie arătarea completă și prescurtată a conținutului noțiunilor prin genul proxim și diferența specifică”; „să convie întregei noțiuni definite și numai ei”; „să nu repete termenul definit
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Synthesis and Philosophic Method, Hartshorne considera că nu se poate construi un singur argument satisfăcător pentru teism deoarece se va găsi întotdeauna cineva care să respingă una din premisele care stau la baza acestui argument sau se va găsi un logician care să găsească o greșeală în interiorul argumentului 265. În 1964, Hartshorne afirma că este o greșeală să cerem argumentului anselmian, sau unui argument ontologic în general, să facă totul pentru apărarea teismului 266. Atunci când mai multe argumente se susțin reciproc
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
termenului implicat. Hartshorne face o diferențiere între necesitatea simplă, condițională și necesitatea absolută. Dintre acestea două, doar necesitatea absolută trebuie pusă în relație cu argumentul ontologic. Existența divină este prin definiție necondiționată, iar necesitatea sa poate fi doar absolută 394. Logicienii și filosofii interesați de argumentul ontologic l-au atacat considerând că existența nu este un predicat, dar s-a omis faptul că argumentul din capitolul III din Proslogion se bazează pe existența necesară. Statutul pe care Anselm l-a dedus
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
epicuriene... Teoria, bravo. Practica - și mai bine: această idee nu riscă să seducă în vreun fel comunitatea filosofică oficială care garantează distincția, separația, fractura dintre text și viață. Și asta, încă de la originile gândirii dominante. Glosatori, profesori, palavragii, scribi, retori, logicieni, cercetători, mari meșteri în cuvinte, disciplina nu duce lipsă de ei. Practicienii, în schimb, par o marfă mult mai rară. Oameni care găsesc ceva și trăiesc în conformitate cu găselnițele lor, indivizi solicitați de gândire și convertiți la înțelepciune, performanța merită să
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
receptor, care devine, la rândul său, emițător), ci metafora orchestrei culturale fără dirijor, nici partitură; "fiecare cântă punându-se de acord cu celălalt"; acesta este punctul de vedere al Școlii de la Palo Alto. D. Maingueneau observa că "de la sociolog la logician, preocupările pragmatice traversează ansamblul cercetărilor ce implică sensul și comunicarea. Vedem astfel, adesea, pragmatica debordând cadrul discursului, pentru a deveni o teorie generală a acțiunii 1 umane. Acești factori de diversificare ne permit să înțelegem de ce pragmatica se prezintă ca
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să devină un "adevărat instrument de investigație" pentru textul literar. Deplasarea interesului spre procesul enunțării se explică și prin faptul că trăim într-o societate care privilegiază comunicarea, ceea ce impune stabilirea de punți între domenii care altădată se ignorau. Semioticienii, logicienii și lingviștii au remarcat existența în limbă a unei clase de elemente a căror referință variază în funcție de împrejurările în care sunt folosite, de situația de enunțare. Bar-Hillel a ajuns la concluzia că nu ne putem lipsi în actul comunicării de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
limbă a unei clase de elemente a căror referință variază în funcție de împrejurările în care sunt folosite, de situația de enunțare. Bar-Hillel a ajuns la concluzia că nu ne putem lipsi în actul comunicării de aceste elemente și a atras atenția logicienilor asupra imparțialității investigării lor. Astăzi, aceste elemente sunt numite, cel mai adesea, elemente cu referință deictică sau deictice. Înțelegerea modului de funcționare a deicticelor este înlesnită de distincția dintre enunțul tip (o abstracție des folosită în gramatică, ca de pildă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care permite opoziția dintre două ansambluri cu proprietăți semantice diferite; dacă unele descriu lumea, celelalte reflectă înainte de toate o judecată de valoare a enunțătorului: un turn pătrat vs. un turn fermecător. Această distincție constituie un subiect de discuție și pentru logicieni. De fapt, cele două propoziții Jean este blond și Jean este frumos au aceeași structură și ambele par să îi atribuie lui Jean aceeași caracteristică. Cu toate acestea, prima dintre ele are o funcție descriptivă (îl plasează pe Jean în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
față de criteriul egalității oportunităților ar crea o scurgere enormă de resurse. A spune că oricine are dreptul la orice aranjamente sunt necesare pentru a ne asigura că este rezonabil pentru el sau pentru ea să aspire să devină neurochirurg, un logician de primă mărime, un pianist desăvârșit sau un star de cinema, pare cel puțin excesiv"21. În orice caz, susține Buchanan, o societate care ar încerca să furnizeze toate acele servicii medicale care ar contribui la protejarea ariei normale a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]