86 matches
-
a-i permite specialistului să acceadă la etapele următoare de construcție mentală, grație analogiilor, substituției, interacțiunii pe care traseul de abstractizare le presupune. Descoperirea/ invenția la nivelul corpusului de metafore specializate nu se realizează la întâmplare, ci respectă anumite tipare logico-semantice: • sensul unui termen care desemnează conceptul corespunzător obiectului concret (din DS) este supus unui proces de abstractizare: lat. decoctum,i/ n. (decoct; fierbere) - med. decoct/ decoctum; • însușirea/calitatea unui obiect concret poate da "nume" noțiunii științifice, creând o metaforă: glaukos
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ochi de pisică amaurotic, med. cap de meduză etc. Complexitatea contextului nu este dată atât de nivelul de suprafață, cât de nivelul de profunzime, de substanță, de gradele diferite de fixare a trăsăturilor conceptuale, la acest nivel. Gradul de coeziune logico-semantică a metaforelor bi-/ polilexicale, vechimea, baza conceptuală comună impun structuri stabile, contexte stabile. III.8. Clase de metafore conceptuale în terminologie Am arătat deja faptul că termenul și conceptul au evoluții diferite, la nivele diferite, motiv pentru care literatura de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cunoscut/ determinat" dată de articolul hotărât (sindromul/ semnul/ boala) sfera conceptuală este extinsă (A se compara: med. sindromul picioarelor fără repaus cu sindrom al picioarelor fără repaus, ultimul creat artificial pentru comparație), încărcătura aparent subiectivă fiind neutralizată. Este asigurată convergența logico-semantică și conceptuală a ambilor termeni utilizați în demersul cognitiv: med. - sindromul + picioarelor fără repaus; med. sindromul + lacrimilor de crocodil etc. Sunt metafore terminologice în structura cărora determinantul identifică trăsăturile noționale (materia, obiectul, posesorul, clasa, întregul, partea etc.). Patternul interdisciplinar, de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a suprafeței apicale a membranei plasmatice, care prezintă mici microvilozități paralele unele cu altele. Această structură crește suprafața de absorbție" (DM, 2007: 292)]. Prin categorizare/ clasare/ denominație, atributele "în perie" "de ramură" restrâng sfera referenților "bordură", respectiv "bloc", conferind coerență logico-semantică metaforelor polilexicale libere de domeniu. Desemnarea prin echivalență nu este creația exclusivă a secolului XX. Forme empirice ale unui vocabular specializat, format prin acest procedeu au existat dintotdeauna. În limbajele specializate actuale, motivarea metasemică reprezintă una dintre sursele de forță
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Practică rațională și funcțională a limbii. Comunicarea orală și comunicarea scrisă 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Situația de comunicare. Dialogul. Adaptarea la interlocutor și la particularitățile emiterii (directe sau mediate). 2.1.2. Structurarea textului oral a) Organizarea logico-semantică a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare). ... b) Organizarea formală a mesajului. Progresia secvențelor în textul oral descriptiv ... c) Textul dialogat și cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor întâmplări). Organizarea replicilor într-un dialog complex. Formule de inițiere, de încheiere și
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
de orașe, anecdote, povestiri și anecdote, sărbători tradiționale, cântece și poezii). 2. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII ● Comunicare orală a. Situația de comunicare. Situația de comunicare dialogată și monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării. b. Structura textului oral. Organizarea logico-semantică a mesajului: ideea principală; ideea secundară; planul simplu și planul dezvoltat de idei. c. Organizarea formală a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propoziției și a frazei. Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte
ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
de orașe, anecdote, povestiri și anecdote, sărbători tradiționale, cântece și poezii). 2. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII ● Comunicare orală a. Situația de comunicare. Situația de comunicare dialogată și monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării. b. Structura textului oral. Organizarea logico-semantică a mesajului: ideea principală; ideea secundară; planul simplu și planul dezvoltat de idei. c. Organizarea formală a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propoziției și a frazei. Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte
ANEXĂ din 1 septembrie 2008 privind programele şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
și exprimare artistică. Competențele-cheie europene 2. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII 2.1. COMUNICARE ORALĂ Situația de comunicare. Convergența ideilor în jurul unei teme. Acomodarea limbajului la scopul comunicării și la parametrii situației de comunicare. Structurarea textului oral: a) Organizarea logico-semantică a mesajului: raportul dintre ideea principală și ideea secundară. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalități de argumentare ... b) Organizarea formală a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propoziției și a frazei; progresia în textul oral monologat și dialogat. Paralelismul între elementele verbale
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
și exprimare artistică. Competențele-cheie europene 2. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII 2.1. COMUNICARE ORALĂ Situația de comunicare. Convergența ideilor în jurul unei teme. Acomodarea limbajului la scopul comunicării și la parametrii situației de comunicare Structurarea textului oral: a) Organizarea logico-semantică a mesajului: raportul dintre ideea principală și ideea secundară. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalități de argumentare ... b) Organizarea formală a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propoziției și a frazei; progresia în textul oral monologat și dialogat. Paralelismul între elementele verbale
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
radioul și televiziunea, internetul 2. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII 2.1. Comunicare orală Situația de comunicare. Convergența ideilor în jurul unei teme. Dialogul și monologul. Acomodarea limbajului la scopul comunicării. Elemente verbale și nonverbale Structurarea textului oral: a) Organizarea logico-semantică a mesajului: raportul dintre ideea principală și ideea secundară. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj ... b) Organizarea formală a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propoziției și a frazei; progresia în textul oral monologat și dialogat. Paralelism între elementele verbale și nonverbale în
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]