2,048 matches
-
Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege din Runcu, din pădure ce iaște la ținutul Tecuciului” Un Mihail din Obârșia (Brheciului) dăruiește lui Pătrașcu Logăfăt al III-lea „pentru multe treburi ce i-au făcut la domnie” (funcționau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
17 martie 1665 apare Cârstina Platoneasa (soția lui Platon) și feciorii Sârghie, Maxim și Aftodor, care vând a lor dreaptă ocină și moșie „ce aveau la sat la Hilipeaniîcăci am socotit că altul nu încape făr dumnealui.” Acest dumnealui este logofătul Pătrașcu, care își folosește poziția socială pentru a acapara prin cumpărare sau danie moșia răzeșească. Niciunul dintre cei care au vândut boierului Pătrașcu nu consemnează vechiul drept de protimisis , dar nici nu a fost invocat de rude, care aveau dreptul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
daniei pe apa Berheciului, în loc de Dunavăț și Dunavicior (Sălașu Roșu), afirmație atenuată de precizarea „din gios din hotarul lui Simion Bășicarul și dinsus de Frântești (Fruntești).” Anghelușa spune că „moșia (se confundă satul cu moșia) ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania”, pe care o dă danie lui Roset, afirmație din care s-ar putea înțelege că logofătul Cârnaț face danie lui Roset prin intermediul Anghelușei. Zapisul de danie al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Simion Bășicarul și dinsus de Frântești (Fruntești).” Anghelușa spune că „moșia (se confundă satul cu moșia) ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania”, pe care o dă danie lui Roset, afirmație din care s-ar putea înțelege că logofătul Cârnaț face danie lui Roset prin intermediul Anghelușei. Zapisul de danie al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între satul Filipeni și moșia Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și țarina și pădurea, înseamnă că satul era un sat răzeșesc la 1692. Moșia Filipeni nu se confunda cu satul, deoarece aflăm din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa Maria și logofătul Pătrașcu, prin care primii vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, situată între Filipeni și Fruntești, ce o aveau cumpărătur de la Petre și Mălina și de Anton din Fruntești, și de la popa Simion și de la alți răzeși din alte sate, că logofătul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul era un sat răzeșesc la 1692. Moșia Filipeni nu se confunda cu satul, deoarece aflăm din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa Maria și logofătul Pătrașcu, prin care primii vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, situată între Filipeni și Fruntești, ce o aveau cumpărătur de la Petre și Mălina și de Anton din Fruntești, și de la popa Simion și de la alți răzeși din alte sate, că logofătul avea și altă moșie alături, anume
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
logofătul Pătrașcu, prin care primii vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, situată între Filipeni și Fruntești, ce o aveau cumpărătur de la Petre și Mălina și de Anton din Fruntești, și de la popa Simion și de la alți răzeși din alte sate, că logofătul avea și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Mălina și de Anton din Fruntești, și de la popa Simion și de la alți răzeși din alte sate, că logofătul avea și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina Runcului” cu 37 taleri! Stabilindu-se hotarele stăpânite pe părți, împreună cu cei care locuiau pe Dunavicior (Filipenii adică), se amintește de locul numit Sălașele. într-un zapis din 15 august 1696, căpitanul Machidon Gheorghe și soția sa Maria vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, cumpărată de la Petrea și Mălina, Anton de la Fruntești și popa Simion și de la alții „moșia, anume Sălașele” ... „ce se hotărăște pe din gios cu hotarul Frunteștilor”. Acest loc de adăpost pentru vite și oameni - Sălașele - trebuie să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de cauză urmașilor lui Filipaș Dunavăț, ca unii care moșteneau pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al XVII-lea, când începe asaltul unor boieri mari asupra moșiilor răzășești, multe părți din moșia Fruntești ajung în stăpânirea logofătului Pătrașcu, apoi a boierilor din familia Rosetti, cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat zeci de ani, procesele încheindu-se la jumătatea secolului al XIX-lea. Un șir de procese s-a încheiat în 1797, când Costache Conachi întocmește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-au unde să producă cereale suficiente pentru casele lor. Apoi mai pleacă din pricina tratamentului rău din partea slujbașilor, administratorilor, logofeților și a primarilor, care îi bat și îi chinuie fără milă... numai românii se duc în Moldova c cei mai mulți acolo au rude, prieteni și cumnați, și mulți oameni laudă acea țară, că acolo pământul este mai roditor decât pe la noi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căci ei au plecat din Bucovina de asupririle autorităților și nu se mai întorcă înapoi. Atunci boierul i-a întrebat dacă vor să muncească pe moșia lui și oamenii au spus că vor s muncească. Atunci boierul a chemat un logofăt și i-a poruncit să ia oamenii cu convoiul de căruțe și să-i ducă în lunca pârâului Dunavăț și le-a spus oamenilor s se așeze în acea luncă și să aștepte până când s-o înapoia el de la Bacău
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
baltă cu stuf și rogoază pe care oamenii o numeau bahnă. Și așa le-a rămas numele din tată-n fiu și de Bahnă. Acestea le-au auzit de la agronomul Toader Boca și de la moș Costache Știrbu care a fost logofăt la curtea boierească. Moș Costache Știrbu spunea că le știe de la moștenitorii boierului Dumitru Rosetti, adică Petruț și Vasilică Rosetti. Tot de la oamenii arătați mai sus, am auzit că bătrânul boierului Rosetti, pe care nu am aflat cum l-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
drumul ce duce printre pâraiele Dunavăț și Dunavicior, în Obârșie, Poiana Runcului, Siliștea lui Dobromir și Răchiți. Textul documentului: Prea iubitul și bunul la inimă și celui de multă nădejde, întru bunul Dumnezeu, cinstit al nostru părinte, pan Stroici, mare logofăt, sănătate trupească și sufletească de la Hristos - Dumnezeu, din aceasta, cinstite al nostru părinte, îți dăm știre domniei tale că a venit la noi Anton din Fruntești, cu cinstită carte domnească, ca să mergem cu oameni buni și să hotărâm Dunaveciorul, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noastre, am întărit popii Andronică și preotesei lui, ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece. în Iași, anul 7156 (1648) aprilie 18. însuși domnul a poruncit. Todirașcu, mare logofăt. Corlat [a scris]. * /1616 septembrie 1 - 1617 august 31 : 7125 Suret de la Radul Vodă, la veleat 7125 [16161617]. Noi Radul Voevod cu mila lui Dum[ne]zeu, domnu pământului Modov[e]i. Iată au venit înainte noastră înainte boierilor n
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
16161617]. Noi Radul Voevod cu mila lui Dum[ne]zeu, domnu pământului Modov[e]i. Iată au venit înainte noastră înainte boierilor n[o]ștri Petre și femee lui Mălina, cu un zapis de mărturie de la boierul nostru Vitol[a] logofăt și Anton di la Fruntești și popa Simion di acolo și Puiul de la Rogojeni și Oncescul di la Oncești și Gheorghe di acolo și Obreja di la Godineșt[i], scriu cum au venit înaintea lor Nichită și Dragoș pit[a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Baiș pentru medelnicerul Dumitrache, moșie luată de zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a] a mulți oami[ni] marturi și preuți ce sunt iscăliți. Leat 1768 [1666] iul[ie] 25, ispisocă de la măria sa Ștefan Vod[ă] de întăritură pe acel zapis, scriind iarăși din tot locul, cu tot vinitul pe a patra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fimei[a] lui Constanda și cu ficiorii luiînepoată. Leat 7171 [1663], un zapis de la Agahie și soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692], un zapis de la Anghelușea, fata lui Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu sora lor Cîrsteana și cu Costantin nepot Petrii și Sîrghie, nepot Petrii au vîndut part[ea lor]. Un zapis făr[ă] veleat de la Cîrstina Platoneasa cu ficiorii ei Man[a]sie și Todor au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt partea lor ce s-a alegi din Hilipeni. Leat 7157 [1649] de la Gavrilaș nepot Ioanei, nepot Gaftonii au vîndut partea Gaftonii din Hilipeni din partea de jos și Draga, fata lui Platon Tif au vîndut iarăși din partea din jos ce s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Platon Tif au vîndut iarăși din partea din jos ce s-ar alegi. Un zapis făr[ă] veleat de la Ion ficior[ul] Roloaii și Ionașcu Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit partea lui ce sar alegi Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Un zapis făr[ă] veleat de la Nichita și Dragoș și Nistor și Pavel și Tiron au vîndut partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit partea lui ce sar alegi Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Un zapis făr[ă] veleat de la Nichita și Dragoș și Nistor și Pavel și Tiron au vîndut partea lor ci s-ar alegi din Hilipeni, drept 10 taleri, partea ce au avut de la Toader Melnit pos[telnic]. Leat 7162 [1654
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
telnic]. Leat 7162 [1654] dech[emvrie] 12, un zapis de la Toader V[e]liștar și ficiorii lui I[o]sip, și Vasîle și Ștefan au dat toată partea lor ce s-ar alegi din sat din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt Î. e la Maria și Nistoî / Î.. partea lor din sat din Hilipeni din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din sat din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt Î. e la Maria și Nistoî / Î.. partea lor din sat din Hilipeni din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din sat din Hilipeni din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis de la Gavril Hurdubeiu din Hilipeni au vîndut partea lui ce s-ar alegi din Hilipeni dintr-un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]