KorAP: Find »[drukola/base=logoped & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...25 >

619 matches

Corola-publishinghouse/Science/473_a_777

vorbire. S-a continuat cu exercițiile de gimnastică respiratorie, exerciții ritmice la care s-au adăugat exercițiile de percepție, recunoaștere, reproducere și păstrarea ritmului. S-a recurs și la cântărea unor melodii foarte bine memorate cu ajutorul calculatorului dar și a logopedului. La început logopatul a memorat cântecele împreună cu logopedul, apoi ajungând să cânte corect singur. S-a mai folosit și recitarea unor poezii după aceeași schemă. d) Etapa de antrenare și ușurare a asociațiilor verbale, independente ale copilului, trecerea peste vorbirea

LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
respiratorie, exerciții ritmice la care s-au adăugat exercițiile de percepție, recunoaștere, reproducere și păstrarea ritmului. S-a recurs și la cântărea unor melodii foarte bine memorate cu ajutorul calculatorului dar și a logopedului. La început logopatul a memorat cântecele împreună cu logopedul, apoi ajungând să cânte corect singur. S-a mai folosit și recitarea unor poezii după aceeași schemă. d) Etapa de antrenare și ușurare a asociațiilor verbale, independente ale copilului, trecerea peste vorbirea spontană și necondiționată a copilului. S-au folosit

LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
înregistrări, în momentul în care bâlbâitul a ajuns la un progress vizibil, și-a ascultat propria vorbire, el reușește să facă anumite evaluări (a vorbit incet-tare, repede-rar, expresiv-monoton, șoptit). După aceste evaluări, copilul și-a ascultat propria vorbire încă o dată, logopedul a evaluat vorbirea copilului înregistrată și capacitatea lui de a-și evalua corect propria vorbire, evidențiind aspectele pozitive în comportamentul din timpul lucrului. De exemplu, controlul asupra propriei bâlbâieli. Progresele în vorbire au fost prezentate educatorului și în fața colegilor de la

LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
în special în privința limbajului expresiv. VIII. Evoluția pe parcursul terapiei logopedice Copilul a început terapia logopedică după împlinirea vârstei de 4 ani, părinții fiind îngrijorați de posibilitățile limitate de comunicare pe care le avea Ilinca. Fetița era destul de liniștită, cooperantă cu logopedul, dar în mediul familial refuza să continue exercițiile indicate. Ședințele logopedice inițiale aveau un randament destul de scăzut, pentru că Ilinca obosea relativ repede și atunci se accentua hiperkinezia. S-au fixat o serie de obiective terapeutice, iar părinții au fost antrenați

LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289

se realizează în mod automat.Copiii cu deficiențe de auz nu reușesc această abilitate, fac pauze, li se termină aerul.Acest aspect trebuie educat prin inspirație puternică și expirație lungă sau cu întreruperi. Această activitate respiratorie trebuie susținută de profesorul logoped și ceilalți profesori care predau la clasa respectivă. 2. Exersarea organelor ce participa în fonație și pregătirea lor pentru emiterea sunetelor- În acest sens se vor face - exerciții ale limbii, - stingerea lumânării de la distanțe din ce in ce mai mari, - concurs de mașinuțe suflate

Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370

cohlee. După intervenție, copilul începe o lungă perioadă de reabilitare, destinată să adapteze aparatul electronic la capacitățile auditive ale copilului și apoi copilul este antrenat să recunoască sunetele transmise prin aparat. Mai întâi copilul interacționează cu chirurgul, apoi cu specialstul logoped, care-l antrenează în legătură cu folosirea aparatului. De asemenea, profesorii copilului surd pot fi antrenați în sarcina coordonării folosirii protezei cu educația (J. Christiausen și I. Leigh, 2002)<footnote Christiansen, J., Leigh, I., Cohlear Implants in Children. Ethics and Choices. Washington

Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997

lor; Vizita - modalitate de cunoaștere a mediului familial și școlar; Consultații individuale; Organizarea unor excursii, serbări în care părinții, profesorii și copiii să se întâlnească într-o atmosferă nonconformistă; Părinții și copiii să beneficieze de îndrumarea și sprijinul consilierului școlii, logopedului; Realizarea unor proiecte cu finanțare (Școala părinților, Părinți creativi-copii creativi, Parteneri în educație, Comunitate suport) Școlile pentru părinți, ca forme de educare a adulților pot prezenta următoarele dificultăți: participare limitată și idei preconcepute. Participarea limitată - numărul redus al familiilor care

Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
Corola-website/Law/126264_a_127593

47 (1) La nivelul învățământului preșcolar, primar și gimnazial, pe lângă unele unități de învățământ reprezentative în zona respectivă se organizează centre logopedice interșcolare, coordonate de inspectoratele școlare, ca structuri de învătământ special integrat. ... (2) Centrele logopedice interșcolare funcționează cu profesori logopezi, având calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; aceștia au și obligația să îndrume educatoarele, învățătorii și institutorii în metodica dezvoltării și corectării limbajului celor care prezintă tulburări de vorbire. ... (3) Pentru copiii cu boli cronice Ministerul Educației, Cercetării și

LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex (1995) [Corola-website/Law/126264_a_127593]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

Prezenta scriere este o continuare a lucrării Neurofiziologia lingvistică și clinica tulburărilor de comunicare verbală, și se adresează medicilor specialiști recuperaționiști, neurologi sau ORL-iști, pentru o abordare integralistă a patologiei sistemului de comunicare verbală, dar nu în ultimul rând logopezilor și psihopedagogilor care sunt implicați în depistarea, îndrumarea și recuperarea pacienților cu tulburări de comunicare verbală. Dezideratul „medicină bazată pe dovezi' impune standardizarea diagnosticului de factură paraclinică: imagistică, laborator clinic și testare funcțională, pentru încadrarea stadială și evaluarea prognostică a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de pe lângă școlile speciale sunt destinate subiecților cu tulburări de limbaj ce apar pe fondul unor deficiențe psihice, organice-funcționale, senzoriale și intelectuale. (343) Etapa de depistare se va realiza precoce, iar responsabilitatea cade în sarcina părinților, educatorilor, medicilor cabinetelor școlare și logopezilor din centrele interșcolare, ceea ce impune asimilarea unor cunoștințe de logopedie din partea celor vizați. Depistarea tulburărilor de comunicare verbală la copiilor școlari și preșcolari, înaintea formării automatismelor de vorbire, prin campanii întreprinse la început de an școlar în unitățile de învățământ

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
investigațiile efectuate, planul și programul de reabilitare cu metodele și tehnicile de recuperare adoptate. Metodele și tehnicile sunt adaptate fiecărui pacient și urmează principiile de: corectare, adaptare, repetitivitate, gradare, consolidare, diversitate, alternare. Recuperarea deficitului logopedic se va desfășura prin implicarea logopedului în mediul natural psiho-social al copilului, direct în școală sau grădiniță pentru reinserția logopatului în grupul de școlari și se desăvârșește înafara orelor de clasă la cabinetul de reabilitarea a comunicării verbale. Logopați cu tulburări grave, polimorfe senzoriale și motorii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
aportului grafiei face dificilă consolidarea limbajului oral. (48, 166, 344) II.2.9. Tehnici de reabilitare a lexiei la afazici Voiculescu I. recomandă în recuperarea lexiei bolnavului afazic folosirea facilitării prin asocierea pictogramelor cu cuvintele scrise sau inițierea verbală din partea logopedului a începutului cuvântului, urmând ca repetiția să se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și cu imagini, perifraze explicative sau silabisirea treptată a întregului cuvânt, dacă începutul cuvântului nu este suficient în declanșarea engramei expresive. Exercițiile de lexie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
respectiv ea, oa, io, iu, eoa ioa situate după consoane. La nivelul cuvintelor se citește literă cu literă, urmărind analitic textul cu un creion sau cu un cadran de carton. Se citesc 2-3 cuvinte scrise pe un carton sub îndrumarea logopedului și apoi se cere scrierea cuvântului din memorie. Se folosesc cartoane cu imagini și denumirea scrisă pe verso și cartoane cu denumirea corespunzătoare prin care se fac exerciții de asociere auditivă-vizuală și lexicală receptivă și expresivă. Dificilă, după Voiculescu, este

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cu imaginea. (228, 346) II.3.2. Recuperarea în disgrafia de evoluție Tratamentul disgrafiei de evoluție cuprinde o serie de metode destinate reabilitării psihomotricității în laturile receptive și efectorii, care pot fi aplicate de către învățător, după o prealabilă instruire din partea logopedului. Reeducarea psihomotricității se face prin:Pregătirea grafomotrică, ce dezvoltă motricitatea în laturile premergătoare scrierii prin educația mâinii dominante; educația schemei corporale și educația lateralității; - Pregătirea perceptiv-motrică, ce e destinată formării calităților și structurilor perceptiv motrice și are la bază aplicarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Depistarea timpurie presupune popularizarea unor cunoștințe logopedice în rândul părinților și al cadrelor didactice, prezența unei echipe complexe formată din logopezi, medici, psihologi în instituțiile preșcolare și acțiunile de depistare întreprinse. În condiții de vorbire asociată, repetată, conversație și cântec, logopedul trebuie să observe la fiecare copil în parte repetițiile și prelungirile de silabe sau de sunete, ezitările și pauzele în cadrul cuvintelor și sintagmelor, convulsiile tonice, uneori comportamentul rebel, irascibilitatea și agresivitatea copilului generat pe terenul nevrotic creat în mediul familial

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
accesorii care sunt mobilizate de curentul de aer îbatistă, aburirea unei oglinzi, bucățele de hârtie sau granule de polistiren). Articularea fiecărui fonem va fi precedat de o analiză riguroasă din partea dislalicului prin exerciții articulatorii cu și fără emisie de sunet. Logopedul va interveni în atenționarea dislalicului și în corecția optimă cu ajutorul mâinii sau cu o spatulă a poziției și mișcării organelor fonoarticulatorii. În timpul fonoarticulării, dislalicul cu sau fără deficit auditiv își va controla succesiunea pozițiilor vizual în oglindă. Defectele articulării fonemice

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
vocale. Poziția sistemului fonoarticulatoriu impune o ușoară coborâre a mandibulei în vederea apropierii buzelor, ce realizează ocluzia articulatorie și acumularea aerului spre vestibulului bucal, iar limba ocupă o poziție de repaus pe planșeul bucal. Poziția se exersează în fața oglinzii prin imitarea logopedului și înțelegerea planșelor cu secțiunea sagitală a sistemului fonoarticulator. Articularea fonemului p se realizează în expir, după un inspir moderat, prin direcționarea aerului spre cavitatea bucală și vestibulul bucal, la o presiune controlată prin contracția mușchiului orbicular al buzelor. Păstrând

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
produce dezocluzia bilabială. Sunetul întâmpină unele dificultăți ce pot fi depășite mai ușor după deprinderea consoanei constrictive labiodentală sonoră v. îfigura 2.2) Subiectul resimte vibrațiile laringo-toracale, vibrațiile obrajilor în timpul expulziei expiratorii, punând succesiv mâna pe toracele, gâtul și obrajii logopedului ce emite sunetul și cealaltă mână alternativ comparativ pe propriile sale organe fonoarticulatorii. Articularea fonemului b Poziționarea sistemului articulator se poate realiza facil, dar fonația laringeană a consoanei b se realizează greu. Simultaneitatea vibraților corzilor vocale cu explozia aerului prin

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Sunt trei tehnici de transfer interfonemic. Prima tehnică are ca punct de plecare deprinderea articulării fonemul v cu vibrații puternice, transformând prin poziționare cu mâna a ocluziei labiodentale în ocluzie bilabială. Subiectul este încurajat să continue emisia fonemului v, iar logopedul îi semnalizează când a reușit să emită corect fonemul b. A doua tehnică folosește antrenarea inițială a fonației laringiene, iar dezocluzia articulatorie este ajutată de logoped prin percuția obrajilor sau prin îndepărtarea digitală intermitentă a buzelor și producerea unui b

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
buze, și se susține explicarea diferenței de presiune a buzelor prin apăsarea mai puternică sau mai slabă pe mușchii obrajilor, a mâinii, a brațului. - Exemplificarea fonației laringiene se face prin resimțirea vibrației laringelui cu mâna logopatului aplicată pe gâtul, maxilarele logopedului și pe ale sale proprii. Resimțirea vibrației laringiene se poate realiza și prin intermediul unui balon, a unei rigle puse pe bărbiile logopedului și a logopatului. - Se limitează analiza fonetică doar până la nivel de silabă. - Simultaneitatea fonației și dezocluziei articulatorii se

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a brațului. - Exemplificarea fonației laringiene se face prin resimțirea vibrației laringelui cu mâna logopatului aplicată pe gâtul, maxilarele logopedului și pe ale sale proprii. Resimțirea vibrației laringiene se poate realiza și prin intermediul unui balon, a unei rigle puse pe bărbiile logopedului și a logopatului. - Se limitează analiza fonetică doar până la nivel de silabă. - Simultaneitatea fonației și dezocluziei articulatorii se explică prin aplicarea simultană a mâinii recuperaționistului pe buzele și laringele subiectului. - Fixarea articulării consoanei b se poate realiza prin repetiția ritmată

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fie foarte fină, demonstrându-se că bucățile de hârtie așezate pe dosul palmei nu se împrăștie când fonemul m este articulat corect, în schimb pronunția explozivă le împrăștie. În ultimă instanță, se poate recurge la introducerea degetului logopatului între buzele logopedului care articulează fonemul m, atrăgându-i atenția, prin comparare, asupra gradului de apropiere a buzelor. Alăturarea buzelor este lejeră, fără să se realizeze o presiune de strângere înaintea dezocluziei articulatorii, iar mandibula coboară ajutând dezocluzia. Demonstrația este mai mult decât

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
buzele închise pentru dezvoltarea tactului și propriocepției ocluziei bilabiale. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Lipsa emisiei fonemului m, după probarea procedeelor descrise, impune să se solicite logopatului să emită una din vocalele a sau pe u iar logopedul îi ridică gradat mandibula și apasă cu degetele buzele ușor una pe alta. - Lipsa nazonanței și sonorizării impun palparea aripilor nasului, respectiv a gâtului logopedului cu mâna surdomutului în timpul emisiei sonore laringiene. - Sunetul parazitar n - îmn) sau m pronunțat neclar

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
impune să se solicite logopatului să emită una din vocalele a sau pe u iar logopedul îi ridică gradat mandibula și apasă cu degetele buzele ușor una pe alta. - Lipsa nazonanței și sonorizării impun palparea aripilor nasului, respectiv a gâtului logopedului cu mâna surdomutului în timpul emisiei sonore laringiene. - Sunetul parazitar n - îmn) sau m pronunțat neclar se înlătură prin desprinderea cu o spatulă a celei de a doua ocluzii dendo-linguală, apăsând vârful limbii în jos, apoi se încurajează pronunția cu buzele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a canalului vocal la emiterea fonemului v, față de cea a canalului vocal al fonemului f este imperceptibilă. Curentul de aer rece la emiterea fonemului v este puțin mai exploziv și îl resimțim ținând o mână în fața gurii. Prin palparea laringelui logopedului, subiectul percepe vibrațiile laringiene și poate realiza diferența față de sunetul f. Obținerea articulării corecte a fonemului v prin metoda analitică impune pronunțarea alternativă a lui f - v, apoi introducerea lui în silabe deschise și grupări consonantice și doar la urmă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]