271 matches
-
sociologie, sous la direction de Raymond Boudon, Presses Universitaires de France, Paris, 1992, trad. rom., Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 1997. Vâlsan, George, Graiul românesc, în Opere postume, Socec, București, 1936. Veblen, Thorstein, Theorie de la classe de loisir, Gallimard, Paris, 1970 [1899]. Vianu, Tudor, Studii de filozofia culturii, ediție îngrijită de Gelu Ionescu și George Gană, Editura Eminescu, București, 1982. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 2007. Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
este vehiculată încă din antichitate. Încercând o definiție, Aristotel spunea că timpul liber nu înseamnă sfârșitul muncii, ci, dimpotrivă, munca înseamnă sfârșitul timpului liber. Acesta trebuie consacrat artei, științei, filozofiei. Astăzi, conceptul de timp liber cunoaște o largă circulație. Denumit "loisir", "leisure" ,"freizeit" tradus prin "ragaz", "ocupație plăcută", "pe îndelete, în tihnă", ,înțelesul nu este diferențiat în prea mare măsură de la popor la popor. Conform părerilor emise de Rață, G., 2007 în epoca noastră, timpul liber a devenit o problemă socială
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
integra într-un anumit program (conform părerilor emise de Rață, G., 2007). Timpului liber i s-au adăugat numeroase filosofii și preocupări ale diferiților specialiști în domeniu printre care amintim pe cea a sociopedagogului Joffre Dumazedier. Acesta definește conceptul de "loisir", prin cei trei " d": destindere (delassement); dezvoltare developpement); distracție, (divertisment). Stabilind aceste trei funcții, Joffre Dumazedier arată ca activitățile din timpul liber sunt efectuate cu plăcere, alegerea lor este făcuta de individ. Funcția de destindere consta in refacerea organismului după
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
pe marile bulevarde sunt, de fapt, ore de muncă înscrise, așadar, în „valoarea produsului final“. Construcția jur nalistică a peisajului urban, redarea fantasmagorică a chipului acestuia, are ca origine o activitate ea însăși fantasmatică (etwas Phantastisches), în care munca și loisirul își schimbă reciproc locurile. Același fenomen poate fi observat și în relația flaneurului cu spațiul său caracteristic, arcadele comerciale ale Parisului. Apariția flaneurului, respectiv dispariția sa din peisajul urban sunt puse de Benjamin în legătură cu apariția și, apoi, dispariția arcadelor. Fenomenul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o structură generală care subminează orașul istoric: Zwischenstadt este un nouvenit, un stadiu intermediar către un viitor incert. Cu toate acestea, Zwischenstadt n-ar fi putut să se dezvolte fără prosperitatea epocii postbelice. Mobilitatea individuală crescută, cererea de spații de loisir sau cu caracter sportiv au Împins către o extindere a așezărilor, cu toate că nedublată de o creștere comparabilă a populației. Între-orașele pot fi clasate drept non-locuri, ori spații de trecere individuală. Aflate Între hale și centre comerciale, pe situri industriale sau
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
latină. Uneori, în aceste limbi, infinitivele au suferit conversiuni totale în substantive: rom. încăpere, it. piacere, fr. devoir, sp. pesar, pg. poder. Există și situații în care unele substantive din franceza veche se folosesc în franceza modernă numai ca substantive: loisir, plaisir. Spre deosebire de moduri, timpurile verbale s-au păstrat în mai mare măsură în limbile romanice, atît ca număr, cît și ca înțeles. Ca atare, forma verbală care exprimă din perspec-tiva aspectului acțiunea în curs de desfășurare, iar din perspec-tiva timpului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
corespunzătoare nivelului de dezvoltare turistică. Concepte și particularități ale turismului rural Conform opiniei specialiștilor în domeniul turismului, la nivel mondial, turismul rural continuă să fie un domeniu de cercetare neglijat, adesea fiind inclus sau confundat cu activitățile de recreere sau loisir. În același context, zonele rurale sunt asimilate uneori, în sens peiorativ, cu „provincia”, iar cei care, de regulă, merg în provincie sunt recreaționiștii , în timp ce turiștii nu reprezintă principalul grup de utilizatori ai acestor zone. Totodată, specialiștii consideră că domeniul turismului
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
Florescu sau Nicolaie Pușcașu, apoi pe Attila László, Victor Spinei, C. Iconomu, V. Chirica. De la fiecare a învățat câte ceva: tehnica săpăturilor arheologice și știința de a-și ordona ideile. Iniția la rândul său pe începători (în volumul „Școala ieșeană de loisir” este de două ori prezent ca îndrumător). Poate că toate astea le-a făcut cu prea multă ușurință, ceea ce nu poate mulțumi o anumită categorie de orgolioși. Probabil de aceea nu sa luptat pentru specializarea la care, cert, putea accede
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lui Leo Lagrange, mijloacele au fost, pentru prima dată în Franța, utilizate, înainte ca dreptul tuturor la sport să devină o realitate: concedii plătite și „săptămâna cu două duminici”, un efort de echipare sportivă fără precedent, o propagandă puternică pentru loisir și sporturi populare, indisociabile de o voință mai largă de democratizare mai largă. Acest cuplu - sport și cultură - desemnează în mod pozitiv celebrarea în 1936 ale unei aceleași autonomii. Imaginile sportului, tehnicile corpului evoluează lent sub efectul modificării culturii ambiante
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
îndelungi tergiversări. Astfel de reconstrucții au fost realizate la München în 1972, la Barcelona în 1992, precum și la Atena în 2004. Satul olimpic a fost dotat cu edificii diverse cum ar fi: spații comerciale, edificii sociale, culturale, turistice și pentru loisir, locuințe etc. În concluzie, satele olimpice au un rol definitoriu în asigurarea bunei desfășurări a Jocurilor și prin asigurarea unei bune legături a acestor sate cu stadionul olimpic și cu celelalte baze sportive. 10. MASCOTELE OLIMPICE Mascotele olimpice au apărut
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
o intensificare a pregătirilor marginale, exterioare (alergare după cumpărături, pregătirea pomului de Crăciun, procurarea cadourilor) sau printr-o concentrare asupra interiorului, a spiritualității proprii, a relației noastre cu ceilalți și cu Dumnezeu? Mă tem că primează primul aspect, marcajul calendaristic, loisir-ul, festinul culinar și satisfacția hedonistă a unei Împliniri circumstanțiale, pasagere. Ne aducem aminte de o sărbătoare trecută nu printr-o tresărire sau prefacere de esență a sufletului nostru, ci pentru că ne-am cumpărat o anumită haină sau am petrecut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
din greu, de a face sacrificiile și schimbările necesare pentru a anula decalajul Între țara lor și Occident. Această mândrie și determinare, explică primarul din Wrocław, Rafal Dutkiewicz, ne arată de ce asemenea oameni reprezintă o amenințare serioasă la adresa «societății de loisir», aflată de cealaltă parte a cortinei“. SECRETUL NR. 4: DECALAJUL EDUCAȚIONAL LA BAZĂ Dacă aruncăm o privire retrospectivă asupra Americii În primele trei decenii ale secolului trecut, vom descoperi rădăcinile sistemului educațional public pe care Îl avem astăzi - un sistem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dotări și nu determină aglomerări cu caracter urban, așa cum se întâmplă în cazul stațiunilor turistice. Prin aceasta, turismul rural poate deveni un factor esențial și determinant în amenajarea și reamenajarea spațiului rural, ca și în câștigarea funcției de bază în cadrul loisirului, ceea ce îi creează multiple posibilități de dezvoltare. Nu în ultimul rând, turismul rural oferă populației cu venituri reduse posibilitatea de vacanță și recreere, de petrecere a timpului liber în vacanță sau week-end, într-un peisaj rural de munte, de litoral
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
satisfacția succesului etc. - activitate totală - angajează toate componentele ființei umane (fizice, psihice, sociale etc.); - activitate dezinteresată - deosebită de muncă, avându-și scopul în sine, bucuria activității autonome și gratuite. - activitate creativ-compensativă - care se extinde și asupra activităților recreativ distractive (de loisir - petrecerea plăcută a timpului liber) prin care omul caută destinderea, distracția, refacerea, compensarea unor stări create de procesul muncii. Formele de manifestare a jocului sunt numeroase, dar unele trăsături sunt comune tuturor: 1. În cursul activității de joc (ludice) omul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
joc sportiv, ce provoacă solicitări fizice și psihice diferențiate; - tehnica și tactica specifică fiecărui joc sportiv în parte; - managementul sportiv specific; - teorie și metodică general valabilă pentru toate jocurile sportive și specifică fiecărui joc; - utilizare cu preponderență în activitatea de loisir; - lansarea conceptului de pregătire prin joc sau metoda ludică, care intră în corelație cu metodele clasice de antrenament. În general, jocurile (simbolice, de construcție, de creație, individuale, cu partener, dinamice etc.) au fost sistematizate după două criterii fundamentale și anume
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
acest domeniu, pentru că un document așezat greșit este o informație pierdută. Literatura de specialitate observă că această modalitate de așezare a documentelor oferă cititorului posibilitatea alegerii informației cele mai pertinente, îi dă posibilitatea să cunoască direct documentul și lectura de loisir este avantajată de posibilitatea de a răsfoi cărțile din domeniul preferat. Utilizatorul este acela care își alege singur informația pe care o consideră cea mai utilă scopului informării sale. Pentru atragerea la lectură se organizează în acces liber rafturi tematice
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
vedere, el face parte dintr-o cultură comună, care vine din negura anilor, Însoțește dezvoltarea civilizației antice și participă la crearea unei arte prin care trăiește. Deși astăzi se găsește sub forme sofisticate, de Înaltă competiție sau sub forme de loisir, sportul s-a afirmat În ultimele decenii ca un fenomen de masă, constant și popular. Sportul reprezintă una dintre cele mai dinamice activități sociale care are drept scop perfecționarea ființei umane. Jocul de handbal - ca sport de performanță - generează noi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Alain, 1973, Production de la société, Seuil, Paris. Valade, Bernard, 1990, Pareto. La Naissance d’une autre sociologie, PUF, colecția „Sociologies”, Paris. Valade, Bernard, 1996, Introduction aux sciences sociales, PUF, colecția „Premier cycle”, Paris. Veblen, Thorstein, 1970, Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Gallimard, Paris (ediția I: 1899). Vladimirov, Jelio, 1996, „L’éthos démocratique dans la Bulgarie postcommuniste”, în Jean-Pierre Gern (ed.), La Bulgarie: une transition menacée, EDES, Neuchâtel. Voslensky, Michael, 1980, La Nomenklatura. Les privilégiés en URSS, trad. fr., Belfond
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care un individ se poate aștepta din partea celorlalți<footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op. cit., 1990. footnote>. În plus, „marele stimulent al acumulării de bogăție în toate epocile a rămas distincția, care provoacă invidie.”<footnote Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, Gallimard, Paris, 1970, p. 20. footnote> Astfel, necesitatea de a etala un anumit statut social poate explica, în mare măsură, dinamica și structura consumului. În cadrul grupurilor de referință, un rol important îl au liderii de opinie, adică acele persoane care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Reșița, Fascicola II, Științe Economice, pp. 149-155 Tănase, D., 2012b, Probleme ale competitivității economiei românești, Timișoara, Editura Mirton Terpstra, V., Sarathy, R., 1997, International Marketing, New York, The Dryden Press, Harcourt Brace College Publishers Veblen, T., 1970, Théorie de la classe de loisir, Paris, Gallimard Walton, G.M., Wykoff, F.C., 1989, Understanding economics today, United States of America, Irwin Whitehead, G., 1997, Economia, Timișoara, Editura Sedona Zamfir, C., Rebedeu, I., 1989, Stiluri de viață - Dinamica lor în societatea contemporană, București, Editura Academiei Române Zorgo, B.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
între 7-10 ani Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum, televiziunea rămânând principala formă de loisir, reducând timpul alocat în genere altor activități. Din tabelul de mai jos se poate observa că, dacă nu ar exista televiziunea, copiii s-ar orienta spre alte media într-un procent mult mai scăzut decât spre activități: recreere, citit, învățat
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a limbii vorbite de un individ altui individ sau de un individ unui grup precum și invers, dar și o comunicare de dialog intern (cu sine însuși), nu numai extern (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Loasir (engl. leisure, fr. loisir) termen de proveniență franceză, ce are două accepții înrudite. O primă accepție se referă la un timp determinat ce se acordă liber și poate fi consumat după bunul plac. A doua accepție se referă la acțiune și exprimă activitățile distractive
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
identități). Prin oferirea de sprijin specializat pentru o perioadă determinată de timp necesară familiei pentru depășirea situației de criză, copilul cu dizabilități beneficiază de găzduire și îngrijire, continuitate în procesul de recuperare și participă la activitățile de socializare, recreative și loisir. LECȚII ÎNVÂȚATE Implementarea prezentului proiect a condus la întărirea capacității instituționale la nivel local pentru asumarea responsabilității în ceea ce privește problematica copilului cu dizabilități. Proiectul a abordat conceptul de interes superior al copilului din perspectiva susținerii familiei în vederea refacerii capacităților parentale și
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
În echipă; Îi oferă copilului situații de Învățare bazate pe joc; reglează comportamentul vorbitor (În public), diminuează timiditatea, frânează comportamentele nedorite. Dacă prin aplicarea În spațiul școlilor obișnuite, frecventate de către copiii normali, teatrul capătă valoare de mijloc didactic (sau de loisir) transferarea sa În arealul școlilor speciale nu mai este posibilă fără a-l aborda dintr-o cu totul altă perspectivă și anume aceea de act terapeutic. Pentru că se adresează unor categorii În formare și dezvoltare, copiii, nu trebuie neglijat nici un
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
larg putem spune despre cultură că înseamnă felul în care se desfășoară viața sub toate aspectele ei, într-un spațiu anume. Ea reprezintă muzică, literatură, dans, teatru, film, expoziții, muzee, televiziune, presa zilnică, idei despre lume, timp, spațiu, relații interpersonale, loisir, shopping, instituții de educație, sănătate, cult, istorie, morală, atitudine față de natură, tradiție, ritualuri, credințe, obiceiuri gastronomice, modă, valori în general. Cultura este „memoria durabilă” specifică unei comunități, valorile materiale și spirituale, ceea ce se transmite urmașilor care, fără a fi pietrificată
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]