275 matches
-
a crede că e potrivit să-i invite în mediul lor doar atunci când mai este o persoană singură. • Cei singuri au mai mult timp. S-a confirmat că așa este și că, bineînțeles, au mai multe și variate oportunități de loisir. Prin urmare, nu e de mirare că s-a adeverit ca validă și afirmația: „Cei singuri se distrează mai mult”, ceea ce nu denotă că sunt și mai fericiți, deoarece fericirea nu e reductibilă la distracție. • Celibatarii sunt însingurați (în engleză
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
înseamnă la clasa de mijloc și o mobilitate geografică mai mare. Ea este însoțită și de o mobilitate culturală, de trecerea de la o sociabilitate familială la una instituțională, bazată pe amiciții, gusturi comune, petrecerea timpului liber în același fel. Cultura loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele continuă să trăiască prioritar în paradigma sociabilității familiale (Segalen, 1987). La clasa superioară, cu toate că e prezentă sociabilitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebuie intercalat și conceptul de intimitate, care este altceva decât intensitatea sentimentelor de dragoste. Intimitatea înseamnă și frecvența raporturilor sexuale, dar și cât timp petrec împreună cei doi soți în alte activități (iau masa, dorm în același pat, au același loisir etc.). Cercetările nu au adus încă date suficiente pentru a decide ce raporturi de asociere există între dragostea romantică, intimitate și gelozie. Nu s-a dovedit că dragostea romantică duce la o mai mare intimitate sau că încurajează ori descurajează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferențele marcante ce există în schemele de reprezentări și conduite dintre clasele și straturile sociale, dintre etnii și mai cu seamă dintre bărbat și femeie. Acestea din urmă cuprind un registru larg, de la cele de constituție corporală până la activitățile de loisir sau stiluri de comunicare. Diferențele naturale au suport genetic sau sunt construite cultural prin circularitatea stereotipii-socializare. Oricum, sunt diferențe reale, iar granița natural (genetic)-cultural e greu de trasat. Într-o - probabil - extravaganță sociobiologică, de pildă, însăși frecvența mai mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
căsătorie și alți factori structurali și axiologici au făcut, spre pildă, ca în societatea modernă „virginitatea” să nu mai aibă aceeași valoare. Tot așa cum, în epoca postmodernă, valorile de împlinire personală (o libertate mai mare în exercitarea profesiei, relațiile intime, loisir-ul etc.) primesc o pondere sporită în detrimentul celor strict materialiste (salariul mare, carieră de succes, consum ostentativ etc.), așa cum arată cercetările multinaționale efectuate de R. Inglehart (1999). Cu privire la schimbarea valorilor sociale (larg împărtășite), sunt de reținut trei idei mai semnificative
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinea opusă. Problemele controversate social - cum ar fi cele privind partidele politice și alegerile, pedeapsa cu moartea, avortul - produc atitudini de primul tip, iar opțiuni referitoare mai mult la spațiul intim al fiecărei persoane - gusturi de diverse feluri, preferințe de loisir etc. - se bazează, de regulă, pe atitudini unipolare. Dar, chiar și din unghiul de vedere al „nucleului dur” al atitudinilor care este componenta evaluativă, indivizii pot fi unipolari sau bipolari. Majoritatea atitudinilor sunt la nivel personal unipolare (ori ești de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că cea mai însemnată este însăși tehnologia, care, deși a produs și efecte nedorite (poluarea, de exemplu) asupra naturii ca mediu prielnic de viață, pe ansamblu a îmbunătățit existența grupului uman și a permis alocarea unui timp mai extins pentru loisir. O altă modalitate de a face față mediilor fizice neprielnice, practicată încă din zorii omenirii, și de fapt și la ființele protoumane, este mobilitatea teritorială, schimbarea unui teritoriu dezavantajant cu altul cu valoare umană mai mare. Bineînțeles că și aici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diferite grupuri și comunități, prin urmare luarea în considerare și mai pronunțat, pe de o parte, a vectorilor „locali”, pe de altă parte, a variabilelor macrosociale (condiții economice, raporturile de putere, sistem juridic, piața forței de muncă și migrația, ideologiile, loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de psihologie socială propriu-zise (stereotipii, prejudecăți, discriminări) potrivit logicii „circularității cauzale”, determinărilor reciproce. Nerenunțând la acuratețea experimentului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sanitară, funcția economică, funcția pedagogico-educativă și morală, funcția de solidaritate familială. Schimbările survenite în ultima jumătate de veac, în sistemul familial, au avut ca efect preluarea de către instituții specializate (creșe, grădinițe, școli, servicii sociale, spitale, azile pentru bătrâni, grupuri de loisir) a unor funcții care aparțineau exclusiv grupului familial. Ca direcții de abordare teoretică a familiei se pot menționa teoria sistemică, teoria interacționistă, teoria funcționalistă și teoria utilitaristă. Teoria interacționistă promovează familia ca fiind o entitate a cărei membrii se află
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
trăiască laolaltă într-un spațiu insuficient), dar, nu mai puțin, și politicii sistematice de distrugere a solidarităților tradiționale, în spiritul planului de atomizare socială, aplicat de noul regim. Or, tocmai analiza acestui nou stil de existență în corelație cu formele loisir-ului (și ele noi sau reciclate: radioul, teatrul, vizitele, apoi cinematograful, iar mai târziu televizorul) ar fi deosebit de interesantă, întrucât ar lăsa să se vadă nu numai ce devenise viața cotidiană în timpul regimului comunist, ci și cum (și cât) se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de cumpărături, reguli de politețe în societate etc.; b) activitățile de muncă pot include îngrijirea hainelor, pregătirea mesei, întreținerea casei sau a spațiului de locuit, gestiunea financiară, cultivarea deprinderilor de muncă în activități productive etc.; c) activitățile de joc și loisir pot viza în principal explorarea diverselor categorii de jocuri accesibile persoanei, obținerea de performanțe în anumite jocuri sau activități recreative, mergând până la trezirea interesului subiectului pentru anumite hobby‑uri, inclusiv din domeniul artistic; se urmărește și participarea la anumite tipuri
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sociologie a relațiilor internaționale 1 21-40 Neculau, Adrian Nașterea și dezvoltarea psihologiei sociale În România 4 5-32 Nițulescu, Dana Cornelia Vecinătățile de locuire urbană 1 60-78 Păunescu, Mihai Dezvoltări teoretice interdisciplinare În managementul organizațional 1 141-155 Petrovici, Norbert Modernizare prin loisir În România postcomunistă. Raționalizarea reprezentărilor sociale ale distracției 2 255-266 Platon, Carolina Opiniile studenților privind evaluarea predării În Universitatea de Stat din Republica Moldova 3 90-95 Petre, Ioana Încredere și toleranță față de alte națiuni sau etnii. Cercetare comparativă asupra tinerilor din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la formare: proceduri de selecție a candidaților: teste, portofolii, modalități de înscriere propriu-zise, gestionarea plăților de taxe și a accesului la sursele disponibilizate, gestionarea evaluărilor, notărilor, certificărilor; mediul extrașcolar: dinamica campusului virtual, informații utile: burse, cazare, masă, transport, posibilități de loisir, distracții etc.; Virtualizarea unei școli poate fi văzută ca un cumul continuu de inovări tehnice, digitale, prin care posibilele avantaje și dezavantaje sunt prezente (vezi Russell, 2004): Forme ale virtualizării Exemple de virtualizare Avantaje posibile Dezavantaje posibile Simularea Simulări pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
media în rândul copiilor între 7 și 10 ani Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum, televiziunea rămânând principala formă de loisir, reducând timpul alocat în genere altor activități. Din tabelul de mai jos se poate observa că, dacă nu ar exista televiziunea, copiii s-ar orienta spre alte tipuri de media într-un procent mult mai scăzut decât spre activități precum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
N-am făcut nici măcar o oră de istorie pe varianta Roller; dimpotrivă, participam la efervescența săpăturilor arheologice din zona Hunedoarei și la o teribilă foame de restituire. Profesorii mei absolviseră totuși universitatea. Orașele muncitorești erau supuse investițiilor în cultură și loisir. Filarmonica din Cluj concerta lunar în orașul nostru înecat în fum, dar atât de mândru de producția de oțel și de poluare, încât broșura de advertising a orașului se numea: „Sub cerul purpuriu al Hunedoarei”. Exista o revistă literară locală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pașii de horă, romanța interbelică, Cișmigiul. Și a rămas extaziat în fața Târgului de carte. Da. Țara lui de naștere a ieșit din spălarea pe creieri! Cartea de identitate (permisul universitar). Codul numeric personal de la Asigurări Sociale. Suntem o societate de loisir. O prelegere urmată de discuții. Studenți la ciclul universitar. Studenți la ciclul de studii postuniversitare: master, doctorat. Mai târziu am luat și eu caseta. Nu am putut-o vedea la fel. Pe mine, imaginile de atunci nu încetează să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
discurs care încearcă să confere sens transformărilor cu care se confruntă lumea rurală, aspirațiilor acesteia de ieșire din marginalizarea „țărănească” și transformare într-un agent al propriei modernități. Ca discurs, rusticul integrează mai toate dezirabilitățile : modernitate, standard urban/ occidental, frumusețe, loisir și ieșirea de sub imperiul necesității materiale și, nu în ultimul rînd, autenticitate, căci rusticul este perceput „ca la noi, la țară”. Rusticul devine astfel stindardul de emancipare a țăranului ! în anii decolonizării, Claude Lévi-Strauss observa că ceea ce le deranjează pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
știință socială, specifică doar omului, care impune o relație: personală cu ceilalți (divinitate, ființe umane și animale, adjuvante sportive), în timp și în spațiul real, precum și în imaginarul sportivilor și al spectatorilor. Orice performanță eliberează ideea activității sportive ca bucurie/loisir și transformă activitatea de suferință intensă în clipa victoriei, singura codificare specifică pentru succes. Sportul se încadrează strict într-un raport de competiție, în care suferința din timpul antrenamentelor intră într-o societate a succesului unui grup social. Atenția publicului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
parte, în societate, din teoria culturii. Adevăratul rol existențial înseamnă constatarea că o concentrare spirituală înseamnă o precizare intr-un spațiu competitiv, fericit, într-un spectacol la origine sacru. Competiția sportivă a devenit astăzi, un mecanism social în timpul liber numit, loisir. La origine, jocul este o acțiune religioasă sacră (provoacă spaimă și minunare), cere o încordare, un efort, jocul, precum este credința presupune reguli, o iluzie, o inlusio, o înjucare, o comunicare specială de înțelegere, cunoscută doar de ființele umane, care
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de recuperare, echipe care practică sport de plăcere, echipe care practică sport de performanță, echipe care practică sport din obligație; -după timpul acordat jocului sportiv: echipe care practică sportul continuu, echipe care practică sportul ocazional, echipe care practică sport de loisir, echipe care practică sport săptămânal, echipe care practică sport lunar. -modalitățile de clasificare pot fi infinite. Identitatea grupului social depinde de tipul de recunoaștere reciprocă, ca identitate de afinitate, ori profesională, ori tehnică, ori valorică. Fără nici un fel de afinitate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a limbii vorbite de un individ altui individ sau de un individ unui grup precum și invers, dar și o comunicare de dialog intern (cu sine însuși), nu numai extern (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Loasir (engl. leisure, fr. loisir) termen de proveniență franceză, ce are două accepții înrudite. O primă accepție se referă la un timp determinat ce se acordă liber și poate fi consumat după bunul plac. A doua accepție se referă la acțiune și exprimă activitățile distractive
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
care un individ se poate aștepta din partea celorlalți<footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op. cit., 1990. footnote>. În plus, „marele stimulent al acumulării de bogăție în toate epocile a rămas distincția, care provoacă invidie.”<footnote Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, Gallimard, Paris, 1970, p. 20. footnote> Astfel, necesitatea de a etala un anumit statut social poate explica, în mare măsură, dinamica și structura consumului. În cadrul grupurilor de referință, un rol important îl au liderii de opinie, adică acele persoane care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Reșița, Fascicola II, Științe Economice, pp. 149-155 Tănase, D., 2012b, Probleme ale competitivității economiei românești, Timișoara, Editura Mirton Terpstra, V., Sarathy, R., 1997, International Marketing, New York, The Dryden Press, Harcourt Brace College Publishers Veblen, T., 1970, Théorie de la classe de loisir, Paris, Gallimard Walton, G.M., Wykoff, F.C., 1989, Understanding economics today, United States of America, Irwin Whitehead, G., 1997, Economia, Timișoara, Editura Sedona Zamfir, C., Rebedeu, I., 1989, Stiluri de viață - Dinamica lor în societatea contemporană, București, Editura Academiei Române Zorgo, B.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
care un individ se poate aștepta din partea celorlalți<footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op. cit., 1990. footnote>. În plus, „marele stimulent al acumulării de bogăție în toate epocile a rămas distincția, care provoacă invidie.”<footnote Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, Gallimard, Paris, 1970, p. 20. footnote> Astfel, necesitatea de a etala un anumit statut social poate explica, în mare măsură, dinamica și structura consumului. În cadrul grupurilor de referință, un rol important îl au liderii de opinie, adică acele persoane care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Reșița, Fascicola II, Științe Economice, pp. 149-155 Tănase, D., 2012b, Probleme ale competitivității economiei românești, Timișoara, Editura Mirton Terpstra, V., Sarathy, R., 1997, International Marketing, New York, The Dryden Press, Harcourt Brace College Publishers Veblen, T., 1970, Théorie de la classe de loisir, Paris, Gallimard Walton, G.M., Wykoff, F.C., 1989, Understanding economics today, United States of America, Irwin Whitehead, G., 1997, Economia, Timișoara, Editura Sedona Zamfir, C., Rebedeu, I., 1989, Stiluri de viață - Dinamica lor în societatea contemporană, București, Editura Academiei Române Zorgo, B.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]