141 matches
-
În 1830, Christian Gottfried Ehrenberg a redenumit "Cercaria" „"Euglena viridis"” și a plasat-o, în sistemul său fără succes de clasificare, în Polygastrica în familia Astasiaea, care cuprindea creaturi cu mai multe „burți”, formă schimbătoare a corpului, fără pseudopozi sau lorice Folosindu-și nou-inventatul microscop acromatic, Ehrenberg a văzut organul detector de lumină al euglenei, și a dedus în mod greșit că ar avea un sistem nervos. Această caracteristică a dat numele genului, construit din rădăcina grecească „eu-” (bun, adevărat) și
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
Radiolarii se hrănesc cu celule vegetale pe care le capturează cu ajutorul pseudopodelor. Aceste trei grupe sunt incluse în categoria protozoarelor rhizopode, din care mai fac parte amoebele. Tintinidele aparțin ciliatelor și sunt prevăzute cu numeroși cili. Au o căsuță sau lorica globuloasa, tubuliforma sau cupuliformă. Cilii formează un fel de membrana cu care capturează pradă (cocolitoforide, diatomee, dinoflagelate și radiolari). Talomitele aparțin ramelor prevăzute cu cili aromați cu grosime de 2 cm.Provin din Șerbia și au zoolomite coolomite ceeolomite Actolitele
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
erau comuni tuturor poparelor care se aflau în jurul grecilor și romanilor, de la Indian până la Oceanul Atlantic. Cuvântul ,braccae” este același cu scoțianul ,breeks” și englezescul ,breeches”. Pretorienii pe un monument datat circa 148 d.H., ridicat de Antoninus Pius, sunt reprezentați purtând lorica segmentata și braccae. "Balteus" Balteus sau cingulum militare, era la început un mijloc de distribuire a greutății de pe platoșa purtătorului. Balteus era simbolul mândriei unui soldat, cu sau fără uniformă. Cele mai frecvente centuri din primul secol d.Hr. reprezintă
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
mai târziu. Clădirea, după planul arhitectului Grigore Cerchez, în stilul eclectismului de școală franceză, se compară prin proporții și bogăție a ornamentației cu Teatrul Național din Iași. A fost inaugurată oficial în seara zilei de 21 decembrie 1914, cu piesa „Lorica noastră” a Naționalului bucureștean. De asemeni elevii liceelor din localitate au prezentat un program artistic coruri, cântece, dansuri populare și un tablou alegoric pe tema „Sărmanul Dionis”. Pe scena acestui teatru au apărut figuri de seamă ale vieții artistice și
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
Constantin Puceanu (care cânta la Hanul lui Manuc) și nepoata violonistului Ion Puceanu din Teiș, Dâmbovița (de la care etnomuzicologii au înregistrat pe disc în anii '30 o variantă antologică a cântecului epic "Meșterul Manole"). A avut 5 frați: Culina, Veselina, Lorica, Gheorghe (zis Boțogan) și Cuculeț. În 1934 începe să cânte alături de tatăl său, iar apoi se impune ca solistă în taraful fraților Gore (Aurel și Victor), a căror verișoară era, interpretând "cântece de mahala". Debutează la 14 ani la "Hanul
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
a III-a, [pentru manualul de la editura Petrion, 2002] / Carmen Iordăchescu. - Pitești, Carminis, 2002. [63] IORDĂCHESCU, CARMEN. Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a III-a [pentru manualul de la editura Radical, 2002] / Carmen Iordăchescu. - Pitești, Carminis, 2002. [64] IRIMIA ION, LORICA MATEI, Carte de lectură II IV, E.D.P., București, 2002. [65] JĂMNEALA, AUREL, O metodică a problematizării. [Paula Busuioc, "Aspecte teoretice și experimentale în studiul literaturii în școală", Iași, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, 2000.]. în: Ateneu, v. 39, 2002 ian
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nr. 2/2003, [Cluj], p.48-53. [58] IONIȚĂ FLORIN, GHEORGHE LĂZĂRESCU, ADRIAN SĂVOIU, FLORENTINA SÂMIHĂIAN, Limba și literatura română. Concepte operaționale. Teste pentru Examenul național de bacalaureat, Bacalaureat 2003, Antrenament pentru examen, Editura Humanitas, Educațional, 2003. [59] IRIMIA ION; MATEI LORICA, Carte de lectură, II IV, E.D.P., București, 2003. [60] JERCEA, VALENTINA; ELENA IONESCU, Limba română, clasa a VI-a, E.D.P., București, 2003. [61] JERCEA, VALENTINA, Carte de lectură, V-VIII, E.D.P., București, 2003. [62] KOVACS MARIA, Transdisciplinaritatea și dezvoltarea gândirii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română. Teste naționale 2003, E.D.P., București, 2003. [64] MARINESCU, MIRELA; DANCIU, IOANA-CORNELIA, Diminuarea dificultăților de integrare a elevului de clasa a V-a din perspectiva disciplinei limba și literatura română, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 65-69. [65] MATEI LORICA; IRIMIA ION, Limba română. Comunicare scrisă, construcția comunicării, Clasele, II-IV, E.D.P., București, 2003. [66] MAZILU-IONESCU, ELENA; JERCEA, VALENTINA, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003, 224 p. [67] MĂRCUȘANU IOSIF; MĂRCUȘANU, EUGEN DRAGOȘ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și cum vorbește: teste comentate privind limba româna, Editura InterGraf, Reșița, 2004, 165 p. [53] IORDĂCHESCU, CARMEN, Să dezlegăm tainele Abecedarului, [cu referire la Abecedarul] Editurii Ana, autor Marcela Peneș / Carmen Iordăchescu, - Pitești, Carminis Educational, 2004. [54] IRIMIA ION, MATEI LORICA, Antologie de texte literare II-IV, E.D.P., București, 2004. [55] JERCEA VALENTINA, IONESCU ELENA, Limba română, clasa a VI-a, E.D.P., București, 2004. [56] JERCEA,VALENTINA, Antologie de texte literare: pentru clasele V-VIII, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2004, 176
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
deoarece pe oamenii de rând îi vedem pretutindene luptând cu capul gol. Că trebuia să fi fost întrebuințate și căștile în armata dacă, se vede de pe aceea că între trofeele luate de Romani de la Daci se află și căști. c)Lorica sau cămașa de zale, compusă din verigi de fier care se purta pe trup de către ofițeri. d)Zeaua completă care acoperea tot corpul, precum se vede la unii călăreți, a căror cai sunt de asemene îmbrăcați. Dacii cunoșteau însă și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
CINE ȘI DE CE ARE NEVOIE DE VOLUNTARIAT? CLUBUL IMPACT “VASILIADA” Ing. Lorica AXINTE, prof. Carmen FILOTI Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară “Vasile Adamachi” Iași ARGUMENT: Adolescenții zilelor noastre trăiesc într-o societate aflată sub semnul unor profunde schimbări de ordin politic, social, economic, cultural. Studiile demonstrează că tinerii au nevoie și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
astfel de copil!” Doljescu Maria, mama lui Robert c. Profesori: “Activitățile derulate de elevi sunt lecții de solidaritate și omenie. Acțiunile tinerilor noștri au fost complexe, încărcate de semnificații social-spirituale și credem că au reușit să îmbogățescă sufletele tuturor.“ Prof. Lorica Axinte, Director Adjunct la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară “Vasile Adamachi” “Lucrăm, învățăm și ne formăm ca oameni, alături de oameni și pentru oameni!” Prof. Carmen Filoti, coordonator club IMPACT “Vasiliada” d. Beneficiari: “Mulțumim pentru ajutor, mulțumim pentru dragoste, mulțumim
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
Literaturii Române” din Iași. Odată cu textul semnat de doamna Puia Florica Rebreanu, îți parvine, alăturat, textul meu - tot de nuanță evocatoare (cum se cuvine în momente comemorative). Dacă veți propune un onorariu pentru fiica scriitorului - iată adresa: P[uia] F[lorica] R[ebreanu] - B-dul Dr. Gheorghe Marinescu, 19, Et. II, Ap. 11cod. 76248, Buc[urești]. Of[iciul] p[oștal] 35. Poate în vederea viitoarelor eventuale colaborări ar trebui să trimit o copie după legitimația mea de veteran. Aceasta atrage scutirea de impozite
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
loc în anii de după război. Șefi de discipline ca : D. Cornelshon, Gh. Zamfir, M. Kernbach, E. Ungureanu, s-au evidențiat prin activitatea eminentă în spiritul acestor comandamente. Sub conducerea profesorilor N. Zaharia, V. Râșcanu, O. Franche, N. Duca, Gh. Scripcaru, Lorica Gavriliță, Institutul de Medicină și Farmacie din Iași a devenit o bază de învățământ cu o capacitate suficientă pentru a asigura învățământul unui număr de cea 2000 de studenți și medici aflați la specializare, printre care numeroși cetățeni străini, veniți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ar fi o lume care s-ar compune din inși de același calibru cu el. Nu ar fi nici raiul, nici iadul, ar fi o explozie de natură atât de specială, încât nu există încă o terminologie corespunzătoare acestei stări. LORICA GAVRILIȚĂ Singura femeie care a fost rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, dr. Lorica Gavriliță, s-a înscris în istoria învățământului medical românesc printr-o activitate organizatorică exemplară și prin abilitatea de a fi putut desăvârși, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fi nici raiul, nici iadul, ar fi o explozie de natură atât de specială, încât nu există încă o terminologie corespunzătoare acestei stări. LORICA GAVRILIȚĂ Singura femeie care a fost rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, dr. Lorica Gavriliță, s-a înscris în istoria învățământului medical românesc printr-o activitate organizatorică exemplară și prin abilitatea de a fi putut desăvârși, în condițiile foarte grele ale timpului, atributele care, în final, au asigurat menținerea școlii ieșene de medicină la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a fi putut desăvârși, în condițiile foarte grele ale timpului, atributele care, în final, au asigurat menținerea școlii ieșene de medicină la un nivel universitar corespunzător. Personalitate energică (cu severități necesare), chiar autoritară, excelentă ca profesor și respectată de studenți, Lorica Gavriliță și-a asumat și a îndeplinit misiuni foarte grele într-o perioadă (ultimul deceniu ceaușist) în care învățământul universitar trecea prin cea mai neagră epocă din existența sa; catedrele erau descompletate în mare măsură, promovările erau condiționate cu strictețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
chiar în posturile de interes "vital", erau blocate; nici un concurs nu se mai organizase de decenii. Randamentul unor cadre didactice, deja plasate în posturi cu profil administrativ (rectoratul însemna un manageriat), era condiționat de aceste circumstanțe. În astfel de condiții, Lorica Gavrilescu, făcând cât mai puține nedreptăți cu putință și dirijând activitatea generală pe o linie marcată de capcane, a realizat lucruri importante, care se înscriu în istoria acestei epoci. A găsit chiar mijloace și energia de a iniția și organiza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
plină sărăcie, a asigurat funcționarea secundariatului clinic (actualul "rezidențiat"), selectarea prin concursuri riguroase a studenților mediciniști, buna funcționare a clinicilor universitare, asistența medico-sanitară a studenților și alte acțiuni care, în ansamblu, s-au dovedit salutare pentru învățământul medical autohton. Dr. Lorica Gavriliță (1927-2003) provenea dintr-o familie modestă; a absolvit liceul în orașul Roman și din 1953 până la sfârșitul vieții s-a integrat total școlii ieșene de medicină, în care a promovat toate gradele ierarhice până la acela de profesor universitar, titulară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
concurs în care avantajul, trebuie spus, a fost determinat totuși și de criterii politice contracandidatul, devenit imediat și el profesor având gradul superior de docent). Cu eleganță și înțelepciune, situația, care ar fi putut deveni o dispută, a fost rezolvată. Lorica Gavriliță (după stagii de pregătire postuniversitară în Occident, în Italia și Franța) s-a consacrat laboratorului de anatomie patologică. O catedră înființată încă în primii ani de existență a Facultății de Medicină din Iași, anatomia patologică s-a dezvoltat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în special catedrei de anatomie. Mari savanți, ca Francisc Rainer, Gr.T. Popa, Ioan Iancu și o pleiadă de chirurgi și medici legiști ieșeni au reflectat în opera lor științifică filozofia anatomo-clinică, concepție care a avut o viață lungă la Iași. Lorica Gavriliță, care și-a identificat existența cu această știință, anatomia patologică, oferă un permanent exemplu de dăruire profesională și sufletească. Mai mulți dintre profesorii actuali, dintre cei care i-au fost elevi, prelungesc ceea ce a fost o existență ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1893-1967) 255 DUMITRU CORNELSON (1910-1964) 257 ION NICOLAU (1891-1970) 260 GRIGORE TEODOROVICI 263 NAE NICULESCU 266 CONSTANTIN STRAT 268 ALEXANDRU DOBRESCU 271 ALEXANDRU ȚUPA 272 PETRU VANCEA 275 NICOLAE COSTINESCU 278 NICOLAI ZAHARIA 280 GEORGE RUSSU 282 PETRU BRÂNZEI 284 LORICA GAVRILIȚĂ 286 GR. T. POPA 288 DIMENSIUNI CULTURALE ÎN TRECUTUL MEDICAL IEȘEAN 292 DE LA ÎNSEMNĂRI IEȘENE LA SYMPOSION 292 CUVINTE DESPRE UN EPISOD DUREROS 296 ÎNCOTRO? 299 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de-a face cu neologismul învechit cu funcție artistică precisă, de individualizare a epocii (Bizanț, secolul al V-lea d. Hr. și Imperiul Roman, secolul I î. Hr.): sepulcru, tavmaturg, ciborion, silențiar, sarikion, melist, clibanion, tipie, tubă, solium, libelă, cestul, palestră, lorică, caligă, triremelă, hemiolă, cercură, catafractă, gaulă, ipagogă, liburnă, cibee (pl.), fasele (pl.), celoce (pl.), fistule (pl.), nablii (pl.) etc. *** Să revenim la explicarea titlului: de ce am invocat − prin metaforă exegetică − valențele centripete ale prozei artistice istorice? Ce poate însemna acest
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
urmă, cum însuflețirea le creștea puțin cîte puțin, cu povestiri despre camarazii de școală). Bunica vorbea și acum cu plăcere despre fostele ei colege, precizînd unde a ajuns fiecare învățătoare după aceea. Lenuța Duminică la Fințești, Despina Petrescu la Costești, Lorica și Tanțy, amîndouă la Găești, Puia Georgescu la Valea Mărului. Păstra în dulapul ei - printre batistele date cu parfum, bucăți de etamină cu modele diferite, hipazin și extraveral sau rețete vechi și rupte - un caiețel de amintiri legat în piele
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și avem acum comuna Trifești. O dată cu aceasta, din 1968, am fost promovat în muncă ca locțiitor de secretar și director de cămin cultural. Am rămas cu gradul II în învățământ, unde mai ocup 4 ore ca profesor de cunoștințe social-politice. Lorica, nevasta mea, este învățătoare. Suntem încă activi. Eu mai am trei ani până la pensie, iar Lorica e cu 9 ani mai mică și mai are 7 ani pentru că ele ies la 57 ani. Să revin la roadele dragostei noastre. Lică
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]