146 matches
-
figurative din Ion Pillat se încarcă de materie cromatică de felul celei folosite cu bune rezultate de Al. Robot: „Captivă, luna zace-n năvoadele cu pești,/ zbătându-se și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă lună, a lotcii pescărești/ aproape roase vâsle strâns le țineți”. Răsună aici și alte clape, inclusiv (și nu fără farmec) cele amintind de G. Călinescu: „văzduhul e vibrant:/ - planete, astre urse -/ parcă ne vin ciudat/ peste planete curse.// Iubirea de înalturi/ ne arde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
al unui Adrian Maniu, ca În acest debut al secvenței a cincea a poemului: te oprești la vînzătoarea de legume Își surîd ca șopîrlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau În păstaie ca școlarii cuminți În bănci ca lotci dovleceii Își vîră botul, Înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete Înnoptează iată tomatele ca obrajii transilvănencelor... Dintr-o asemenea juxtapunere de imagini se coagulează treptat, prin subtila dirijare a dinamicii textului, - căci
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de banane, urc-o și pe cealaltă, fata ține doliu și cară la roșii undele alimentare pentru Reni, s-au tăiat din Galați, bustul lui Ștefan cu fundal Prutul, "Complexul sportiv", urcă tot să-mi amintească de rudele de pe decinde, lotca între poale de nuferi, Brînza femeia cu cercei ca fina Stanca la tinerețe, și ea e moartă de doi ani! Pălărie Prăzulie a ieșit cu nevasta, îndoliată bălaie și tare ești firavă, cade fusta de pe tine, bata flutură! ciot de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
solzi și cu oase puține, ca de pildă somnul. S-a prins în zona Maliuc un somn de 73 de kg, era însă incomod de mare și de gras, preferam „somotei” mai mici. Uneori, când întâlneam pe Dunăre pescarii cu lotcile încărcate de pește și care trebuiau să vâslească contra curentului Dunării care avea o viteză de cca. 3-4 noduri (mile marine pe oră), le mai aruncam câte o parâmă și îi remorcam la deal, ajutor pentru care, ca răsplată, ne
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și română. Zicea de pildă unul către altul care pleca spre Tulcea: „Nicalai, cac videa u Tulciu nevastă maia, scaji complimente din cauza mea”. Lipovenii își construiau casele în principal din stuf cules de ei din deltă și adus nemijlocit cu lotca proprie, tot din stuf erau acoperișurile și gardurile, dar când totul era gata, veneau „tovarășii” de la Tulcea, socoteau cât stuf a intrat în construcție și îi obliga pe proprietari să plătească impozit. Asta cu toate că în fiecare an, stuful nerecoltat se
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sobrietatea lor, prin inteligența lor. Am făcut cuiva, odată, socoteală de munca băltărețului. Muncea toată ziua cu năvodul la pescuit. Noaptea pe la ora 9, venea cu carul de pește la VÎlciu, la cântărit peștele și luarea avizului. Încărca peștele În lotcă și pleca cu el la vale la Brăila, cale de 35 km. Preda peștele și pornea Înapoi, În susul Dunării și al VÎlciului, cale grea, mare parte la edec, cu funia, mergând mai mult pe jos, pentru a ajunge la Tăcău
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un vapor, Ferry-boat. Vaporul e din cea mai veche modă, nu are elice, nici zbaturi laterale. Are un zbat mare la spate. Mergem 30 de minute În susul apei și debarcăm la un mic punct pescăresc. Foarte puțină activitate pescărească. Lipsesc lotcile noastre, năvoadele, setcile, cârlioanțele, postăvarele Întinse la soare să se usuce. Lipsesc bărbații lipoveni, acei admirabili pescari de la Tulcea, care pe aici ar face isprăvi minunate. Am reintrat În statul Arkansas, cu o suprafață de 13,8 milioane ha și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au indus în eroare pe cercetătorii grăbiți ai manuscriselor de la Mălini. Într-o revistă lunară de cultură, strofele lui Liu Tzeau erau prezentate drept "poem inedit de Nicolae Labiș" (" Da, scumpa mea, luna e nespus de frumoasă / Valul, în coastele lotcii încheagă un cântec, / Buzele tale mă caută calde și vâsla / Se-mpiedică-n apa bătută cu stele de jad...") Facem cuvenita rectificare nu de alta, dar pe lângă alte acuze, în cârca poetului s-ar mai așeza și "localizări nedeclarate". Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
luxosul vas Carpați pe Dunăre și un mic vas care ne-a dus pe Mediterana în zona Roussillon-ului, visul meu pentru o călătorie mai lungă, pe mare sau pe ocean, încă nu s-a împlinit. Am omis să amintesc de lotcile din Deltă și de micile șalupe închiriate pe lacul Lehman, acestea din urmă fiind singurele la a căror cîrmă s-a aflat vreodată subsemnata. Ah, da! Și vaporul fost transportor de orez de pe canalele Indiei de Sud, încîntător cottage plutitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
să mă duc nu a putut și voiajul s-a amînat sine die. Păcat. În ce privește țara noastră, atît de bogată în minunății, îmi mai doresc să mai străbat măcar o dată Delta, cu canalele și cu pădurea Letea, dacă nu în lotcă, măcar cu vreun alt mijloc plutitor. Aproape toți pensionarii pe care-i cunosc, nu numai că au străbătut țara în lung și-n lat, dar au călătorit și călătoresc oriunde și oricînd. În Franța, pensionarii de generația mea au prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
desfășurare decât cea prezentă mai târziu la Camil Petrescu în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. În roman se discută filosofie, se cimentează prietenii, se creionează tablouri idilice și scene mondene. O secvență aventuroasă - trecerea Dunării noaptea, cu lotci, în misiune de recunoaștere - e preludiul contracarării erosului prin tragic. Comăneșteanu, Milescu și maiorul Șonțu participă la atacul asupra redutei Grivița și își pierd viața. Moartea lui Milescu încununează un eroism funciar, impresionant prin manifestările lui autodisimulative. Relatarea întâmplărilor petrecute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
bizarerie. Dacă printre ei putem număra campioni, aceștia sunt mai curând canotori (și cantori la slujbele duminicale dacă sunt practicanți ai Vechiului Rit rusesc) decât înotători. Când se întrec între ei, nu pentru competiții oficiale 64 ei pun la bătaie lotcile făcute cu mâna lor și nu trupul dăruit de Dumnezeu. Nu vei afla în Deltă, nici printre așa-numiții Haholi de la vărsarea Dunării de la Sfântul Gheorghe, nici printre Staroveri 65 orizont de conversație în care să poți vorbi fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
79, calul troian care poate introduce războinicii în cetate, puiul de cuc lăsat în cuibul din care va da deoparte progeniturile ieșite din ouăle titularilor, viermele care va distruge, insidios, mărul crescut pe crengile plopului, insula plutitoare (plaurul) împiedicând navigația lotcilor avizorale și obturându-le vederea spre cerul patriei viețuitoarelor subacvatice (aflate cu misiune în adâncuri sau urmărind mișcarea la suprafață a OPN-urilor). Cârtița care surpă făcându-și propriile-i galerii istmul ce leagă în România lui Ceauș-Vodă Partidul de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
1990. Traducerea interbelică nu mai poate fi pusă la socoteală. 64 Am întâlnit, în 1976, în familia unor ucraineni din Chilia românească (zisă și Veche), un fost canotor care a părăsit sistemul competițional întrucât era trucat. Când vâslea purtând în lotca-i patru persoane, deplasarea era perfect uniformă, fără nici un balans, te-ai fi crezut pe spatele unei păsări zburând lin, într-o zi liniștită. 65 Mai cunoscuți sub denumirea de Lipoveni, confundați de LP cu o fracțiune practicând automutilarea ("scopiții
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Sighetu Marmației (județul Maramureș) - ansamblul artistic „Zadunaiska Sici” din orașul Tulcea. h) În limba turcă Amatori - ansamblul folcloric din municipiul Constanța - ansamblul folcloric din Medgidia - un grup vocal-instrumental în Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori - trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două în comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) - două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, în comuna Ghindărești (județul Constanța) - două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea) j) În limba bulgară
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
manifestări imateriale ale domeniului vizibil, ale lumii lui dintîi, în care trăia prin toate simțurile. Nu este departe, de aceea, clamarea vieții pierdute (prin desprinderea de ținuturile Brăilei, ale dunărenilor, pe lîngă mai dureroasa despărțire de cunoscutul vizibil): "Zbor cu lotca, îmbrățișări cu valurile, izbînzi la pescuit, lumina și libertatea care dau drumul nestînjenit puterii din el, să miște, slobodă, brațele tari, și-i mînase picioarele neostenite...Unde erau?" (s. n.) Un Ubi sunt?...măsurat în limitele unei singure vieți, spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de ce strigă așa de tare... A.V. E nalt, blond, cu ochi albaștri, voce răsunătoare și entuziast irezistibil. Întreruperea și râsul nu-l intimidează. Vocea lui de stentor răsună în toată pădurea. La apa Moscovei, a trecut dincolo c-o lotcă și vorbea cu noi, normal, de pe malul celalalt, de la 200 m. 18 Iunie Poveștile admirabile pentru copii la radio. Am ascultat astăzi Capra îndărătnică, cu cântece și coruri și personagiile vorbite de actori deosebiți. Am fost entuziasmat de arta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai mare decât a Prutului. Luncile samănă cu cele de la Prut și Siret. Oameni la pescuit cu undița înainte de răsăritul soarelui; unii singuratici, alții în grup (am văzut șase flăcăiași supraveghind zece-douăsprezece undiți de somotei așezate la mal), alții în lotci. Am auzit pe neașteptate cucul cântând. Vulturi cu penaj întunecat zburau pe deasupra undelor căutând pradă. Dintr-un sat au ajuns până la mine lătrături de câni... Apa aceasta se vede că e bogată în pește. Satele, înainte de Rostov, destul de rare. Așezările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici, marea destul de blândă. Diminețile și serile răcoroase; amiezile fierbinți. Minerii au salarii până la 10 și 14 mii de ruble pe lună. Am ieșit cu Vladimir Maximovici la pescuit într-o zi în barcă cu motor, în altă zi cu lotca. Am pescuit stavrizi, cu undiță cu plumb și cârlige cu pene. Dimineața și cătră apusul soarelui ies luntri în larg, cu pescari localnici. Soci se înfrumusețează necontenit; pretutindeni șantiere pentru palate nouă. Șosele perfecte; poduri peste prăpăstii. Cursul pâraielor e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la tot pasul. Personajul urcă pe râurile Nipru și Desna până în orașul Cernigov. Călătoria are loc în octombrie, pe ploaie și frig. Barca se umple cu apă, se împotmolește într-un banc de nisip, se răstoarnă, este schimbată cu o lotcă mai mare și mai sigură. Asistăm la convulsiile unei călătorii, cu final imprevizibil, care par a reflecta, tulburarea unui suflet chinuit de îndoială asupra justeții hotărârii luate. Ritmul este menținut de caracterul preponderent verbalizat al discursului literar. Tabloul realizat este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
evenimente își menține cadența fără pauză: barca urcă pe râu, vâslele lovesc apa, noaptea barca este trasă la mal, apoi accidental intră într-un banc de nisip, e gata să se sfărâme, oamenii sar în apă, nisipul fuge de sub picioare, lotca trece pe sub mal cu o secundă înainte de prăbușirea unei mari bucăți de pământ. Preluând un termen din poetica lui Boris Viktorovici Tomașevski,<footnote Vezi, Boris Viktorovici Tomașevski, „Versul și ritmul. Observații metodologice” în „Ce este literatura? Școala formală rusă”, Editura
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Sighetu Marmației (județul Maramureș) ansamblul artistic „Zadunaiska Sici” din orașul Tulcea. h) În limba turcă Amatori ansamblul folcloric din municipiul Constanța ansamblul folcloric din Medgidia un grup vocal-instrumental În Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două În comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, În comuna Ghindărești (județul Constanța) două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea) j) În limba bulgară
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al unui Adrian Maniu, ca în acest debut al secvenței a cincea a poemului: te oprești la vânzătoarea de legume își surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul, înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete înnoptează iată tomatele ca obrajii transilvănencelor... Dintr-o asemenea juxtapunere de imagini se coagulează treptat, prin subtila dirijare a dinamicii textului, - căci
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
marginea arșiței după o vreme am traversat pe partea cealaltă și mi-am văzut liniștită de drum la ceas la Universitate când mă întâlnesc cu mirele meu la Ceas la Universitate încep să cred că traversez brațul Chilia într-o lotcă ce mi se lipește de coapse ca un voal de ulm orele alunecă pe fundul deltei împleticindu-se cum cârceii de viță de-a lungul pașilor noștri ce coboară spre miezul nifesima atingem cu piepturile spongioase liniile de metrou apoi
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Neștiutor mărginesc chiar energia plutirii tale. Tu îmi dai clipele când sunt mai presus de mine cu nonșalanța geamgiului ce-a uitat că a pus geamul și din nebăgare de seamă îl sparge iar. Presupuneri ca soarele în deltă printre lotci care se leagănă în sus și-n jos și trestii care balansează la dreapta și la stânga. Răsărit în care-mi simt viața pulsând și-ncep să cred că a te chema din morți e o piesă fluierată pe-o scenă
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]