256 matches
-
ale arhitecturii nordice, în care au căpătat importanță majoră. Un exemplu îl constituie prezența lor la acoperișurile de tip mansardă, în care aceste elemente (devenite arhitecturale) au fost elaborate și dezvoltate de arhitectul francez François Mansart. Potrivit arhitectului Eugène Viollet-le-Duc lucarna a apărut la începutul perioadei gotice: în perioada romanică nu existau încăperi la nivelul podului deoarece acoperișurile aveau pante foarte reduse. Începând cu secolul al XIII-lea acoperișurile au devenit mai abrupte generând spații suplimentare circulabile în poduri. Pentru a
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
aveau pante foarte reduse. Începând cu secolul al XIII-lea acoperișurile au devenit mai abrupte generând spații suplimentare circulabile în poduri. Pentru a fi locuibile însă, noile încăperi trebuia să fie dotate cu deschizături adecvate pentru aerisire și iluminare. Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o structură din lemn și, mai târziu, din piatră. În perioada goticului flamboaiant decorarea lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
locuibile însă, noile încăperi trebuia să fie dotate cu deschizături adecvate pentru aerisire și iluminare. Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o structură din lemn și, mai târziu, din piatră. În perioada goticului flamboaiant decorarea lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate fi făcută după următoarele criterii: În funcție de folosirea lor: În funcție de poziția lor față de fronturile clădirii: Lucarnele pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile propriilor fațade: Lucarnele
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o structură din lemn și, mai târziu, din piatră. În perioada goticului flamboaiant decorarea lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate fi făcută după următoarele criterii: În funcție de folosirea lor: În funcție de poziția lor față de fronturile clădirii: Lucarnele pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile propriilor fațade: Lucarnele se clasifică și in funcție de forma acoperișului:
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
mai târziu, din piatră. În perioada goticului flamboaiant decorarea lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate fi făcută după următoarele criterii: În funcție de folosirea lor: În funcție de poziția lor față de fronturile clădirii: Lucarnele pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile propriilor fațade: Lucarnele se clasifică și in funcție de forma acoperișului:
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate fi făcută după următoarele criterii: În funcție de folosirea lor: În funcție de poziția lor față de fronturile clădirii: Lucarnele pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile propriilor fațade: Lucarnele se clasifică și in funcție de forma acoperișului:
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra chivotului, peretele este viu decorat în albastru, cu o lucarnă cu sticlă colorată. Chivotul Sfânt din lemn sculptat are forma frontonului fațadei sinagogii. Este acoperit în întregime de o draperie ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet" (cortină) greu de culoare roșu carmin, brodat și el
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
medieval, unde piața clasică este închisă perimetral cu clădiri de locuințe, dotate cu portice primitoare la parter. Arhitectura de fațadă se caracterizează prin folosirea decorației tradiționale de piatră și cărămidă, pentru o plastică sobră, în care apare acoperișul înalt cu lucarne. Clasicismul este ridicat și în artă la fel ca în literatură, la rangul unei instituții. Clasicismul tinde spre o eleganță mai rafinată la sfârșitul secolului, a cărei adevărată măsură ne-o va da capela regală de la Versailles. Palatul Versailles, ca
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
ansamblului... Acoperișul de ardezie se împodobea cu un turnuleț central, care nu mai era decât o îndepărtată amintire a turnului sau a donjonului senioral, dar care reamintea totuși că stareța era stăpâna locurilor și Doamna de Juvigny. O serie de lucarne, pe axa arcadelor și a ferestrelor, restituia un pic mai multă verticalitate și elan acestei case agreabile și drăguțe, mult mai lungă decât înaltă și semeață. Clădirile formau diferite „cartiere”: astfel „bolnavele au capela, camerele, galeriile lor”, ca și pensionarele
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Juvigny, cât și drepturi de pescuit și de vânat la Saint-Laurent. Stâna era o construcție mare care prezenta, pe fațada principală,înspre stradă, 2 porți boltite mari cărora le răspundeau, în fundul clădirii, 2 alte porți boltite mai mici, flancate de lucarne. Inventarul din 1790 numeră acolo 200 de oi și 130 de miei. Erau acolo și un hambar, pod pentru fân și locuința ciobanului. În spate, se aflau o șură (pentru depozitarea și trierea lânii după tunsoare) în apropierea "Fântânii Spălătoriei
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
mai există în Ungaria. Rezultatul este că axa centrală a grădinii din față este centrată pe un pavilion de "corp de logis", , mai degrabă decât pe renumitul turn central al construcției extinse în 1880, cu acoperișuri de mansardă proeminente și lucarne bogat înrămate, tipice stilului neo-baroc din cel de-al doilea imperiu francez și lucrărilor din lemn în stilul neorenascentist așa cum sunt găsite în unele interioare. La intrarea dinspre oraș, axa rămâne centrată pe structura barocă originală, flancată acum de o
Palatul Festetics () [Corola-website/Science/336230_a_337559]
-
bârne de brad îmbinate în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică pentru uleiul nerafinat. Oloinița reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean provine din satul Volovăț, zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de bârne de brad îmbinate în tehnica „amnari” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. La capetele căpriorilor ce susțin acoperișul din draniță este reprezentat un motiv zoomorf („capul de cal”). În plecătoarea casei a fost reconstituit un atelier de lingurar, meșteșug practicat în zonă, cu uneltele tradiționale de lucru. Gospodăria
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Hâjul este o construcție anexă monocelulară datând din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. El este confecționat din cununi orizontale de bârne de brad cioplite în 4 muchii. Temelia este din zidărie de piatră de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate în cheotori rotunde și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. În această casă, Secția de Etnografie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina a organizat expoziția „Mijloace de transport tradiționale”, aici fiind expuse
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. Locuința are o suprafață mică (6,30x4,20 metri), cu o singură intrare și trei ferestre. Ușa este confecționată din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
orizontale de bârne de brad rotunde, îmbinate la colțuri în „cheutori” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne pe tabla din față. Pereții sunt lutuiți pe pureci și văruiți. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat. Grajdul din Câmpulung Moldovenesc este o anexă frecvent întâlnită în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Bucătăria de vară are dimensiuni reduse, fiind alcătuită dintr-o tindă, o cameră și o cămară. Acoperișul este înalt, construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
bârne de brad rotunde, încheiate la colțuri în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat. Camera de locuit conține un cuptor prevăzut cu vatră deschisă și horn de evacuare a fumului, precum și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fi figurat monograma proprietarului; decorațiile de fațadă cu frunze de laur și ghirlande care încadrează câte un mănunchi de obiecte simbolice: o vioară, un arcuș, o tolba cu săgeți (descrie arhitectul Dan Ionescu în studiul Institutului Național al Monumentelor Istorice). Lucarnele mansardei, executate din tablă de arama, scara din fier forjat care e o capodoperă în sine. Casă a aparținut Academiei Comerciale, fiind donata în 1940 de văduva Nanu-Muscel pentru a adăposti profesori pensionari ai Școlii și studenți. Regimul comunist a
Ion Nanu-Muscel () [Corola-website/Science/331608_a_332937]
-
simplă, mai modernă. Acoperișul este construit din grinzi groase, dreptunghiulare și este acoperit cu ardezie, așezată sub formă de solz de pește (prezent la turnul mare și la cele două turnulețe). Podul castelului este pavat cu cărămidă așezată pe palanca. Lucarnele sunt confecționate din lemn de brad, acoperite cu tablă de zinc (mai tarziu tablă zincata) Fundația este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din cărămidă. La parter grosimea pereților, pe alocuri este de un metru. La etaj pereții
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
au rămas goale, fără tratament de suprafață, iar unele cărămizi au fost înlocuite. Încăperile împărțite în ultimele două secole au fost înlocuite cu săli paralele, rectangulare. Acoperișul a fost înlocuit cu un acoperiș similar cu frontoane din lemn și cu lucarne adăugate. Noile podele sunt confecționate din beton lustruit, fiind acoperite în unele locuri cu linoleum. Frank Peter Jäger a numit aceste suprafețe netede marca Ando, împreună cu corpuri de sticlă și oțel care intră în conflict cu neregulile brute ale pereților
Punta della Dogana () [Corola-website/Science/333435_a_334764]
-
În momentul acela nu eram În stare de o implicare mai serioasă de atât; eram la fel de pregătită pentru o relație mai profundă ca o femelă de Mantis religiosa. Lumina palidă a zorilor se strecura prin geamul murdar și prăfuit al lucarnei aflate deasupra capului meu. Zâmbind, m-am Întors pe partea cealaltă și am adormit. 2 Am Întârziat câteva minute la ora de gimnastică a lui Rachel. Lou, secretara, voise să-mi verifice programul pe săptămâna aceea și, când ea vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
va putea diminua sau neutraliza” (I, 27), privește cu admirație insistențele sfintei Tereza, mai ales în principii, ține să precizeze, asupra „importanței supunerii” (I, 127). După câteva explorări despre furie, Cioran își mută câmpul de observație asupra păsărilor: „Privesc prin lucarnă păsările rotindu-se pe cer la ora asfințitului! Fac de milioane de ani același și același lucru! Înțelepciune ereditară absolută. Ar fi trebuit să fim ca ele, căci e preferabil să fim orice, numai ceea ce suntem nu” (I, 255). Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
menite a figura rândurile de zidărie, iar în dreptul ferestrelor, închise cu persiene cenușii, ușoare balconașe de fier cu ornamente în formă de trandafiri, vopsite în galben. În partea de sus a acestei fațade, deasupra parterului și a primului etaj, trei lucarne de mansardă străpung acoperișul acoperit cu ardezie, iar pe una dintre părțile cele mai înalte ale zidului se rotește o giruetă nouă. O giruetă modernă, care înfățișează un vânător luând la ochi un iepure. Trei trepte de piatră duc spre
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]