6,058 matches
-
vremea aceea, toți trăiam o epocă luminoasă de mari împliniri, îndrumați de luceferi scriitori, care străluceau pe cerul patriei mai ceva decât Eminescu, devenit un fel de Luceafăr-Șef menit să gireze în concepția oficială, lipsa de valoare a celorlalți luceferi mai mici, iar în această atmosferă, tovarășa Clătici ne cenzura atunci când opera noastră minoră nu reflecta luminozitatea intensă și pozitivă în care trăiam. Totul era atât de ditirambic și laudativ, în general, că ajunsesem să trăim o stare de intoxicare
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
fără fond», manevrată de mulți pînă în ceasul de față, deși ea a fost infirmată de evoluția problemei în timp (sau de Istorie, dacă vrem să ne exprimăm în termeni marxiști)”, scrie dl Alexandru George într-un articol recent din Luceafărul referindu-se la faimoasa teză a lui Titu Maiorescu. Aș remarca, înainte de orice, că teza a fost combătută de absolut toți comentatorii, așa că „manevrarea” ei nu-mi este deloc limpede în context. Cît despre infirmare, am o părere complet diferită
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
în domeniul românesc. Poate ați văzut volumul Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană (1996), unde găsiți, între altele, cercetări despre Cultura germană și română la curtea lui Carol I și a Reginei Elisabeta (Carmen Sylva), despre Richard Kunisch, inspiratorul poemului Luceafărul de Eminescu, despre Sextil Pușcariu, Constantin Rădulescu-Motru și Tudor Vianu. Ultimele mele lucrări cu argument românesc îl privesc pe Lucian Blaga cu al său Spațiu mioritic, începuturile receptării lui Caragiale în Germania, Urmuz ca pionier al avangardei și cultul personalității
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
vreo 10 recenzii. Bănuiesc că există mai multe. - S-ar putea să greșesc, dar cred că astfel de opinii - în sensul că menționați niște texte în care imaginea românilor este negativă sau, cum s-a spus, denigratoare - au exprimat „Săptămîna”, „Luceafărul”... - Dacă există astfel de critici, n-au ajuns la cunoștința mea. I-aș fi întrebat pe autori dacă era posibil să fac ca și cum unele documente mai puțin pe placul nostru pur și simplu n-ar fi existat. - Spuneți-mi acum
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Mircea Mihăieș Prin anii ’70, în „Săptămâna” lui Eugen Barbu, ca și în „Luceafărul” protocronizat, putea fi întâlnită relativ frecvent semnătura unui critic, pe numele său Marian Popa. Ca universitar, publicase niște studii groase, iar folclorul îl descria drept un personaj de-un perfect cinism. Un coleg de generație, student la București, îmi povestea
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
exilat la Timișoara. Dar și al securiștilor locali, atunci când s-a întâmplat ca numele să-mi fie citat, cu oarecare frecvență, în emisiunile culturale ale „Europei libere”. Nu mai vorbesc de tratamentul pe care mi-l aplicau „Săptămîna” lui Barbu-Vadim, „Luceafărul” actualului senator al Partidului România Mare, M. Ungheanu, și „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” condus de Cristoiu. Despre zecile, poate sutele, de atacuri din partea unor publicații xenofobe, rasiste ori antidemocratice de după 1990, precum „Baricada”, „Europa”, „Politica”, „România Mare”, „Republica” sau
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
Cronicar Caragiale și Eminescu În Luceafărul din 19 noiembrie, dl Dan Puric acordă un interviu în care tema principală este, firește, situația teatrului. Actorul și regizorul Dan Puric este, fără îndoială, dincolo de calitățile sale profesionale, și un om inteligent. Așa că ne miră oarecum unele contraziceri din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
miliardari din Garda Financiară”. Sînt prezentați aici cei mai bogați comisari ai acestei gărzi care tot controlându-i pe alții au strîns averi de miliarde, numai ei știu cum. EVENIMENTUL ZILEI anunță sub titlul “Poet la export. Cobori în Pakistan, Luceafăr blînd. O statuie de 6 metri, din beton armat, reprezentîndu-l pe Eminescu se va înălța la Islamabad.” Ideea, stimabilă în principiu, e cam scăpată de sub control la dimensiuni. Un Eminescu de șase metri nu prea are nici o noimă, oricît de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
credea că aproape nici o operă a sa nu era suficient de finisată pentru a o califica drept desăvîrșită. Iată un caz aproape unic în istoria literaturii! Cu nonșalanță uluitoare, el modifica de multe ori poezii care fuseseră deja publicate. Cazul Luceafărului este absolut stupefiant din acest punct de vedere". l în al doilea rând, având în vedere un alt fel de exercițiu, moral de data aceasta, intens necesar și obligatoriu în cultură, un exercițiu de răbdare și sinceritate, de competență, solidaritate
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
o împrumut, condescinse prozatorul. - Nu împrumut cărți decât de la proprietarul lor, răspunsesem cu insolența tinereții. - Ai dreptate, acceptase romancierul. într-o altă încăpere, pe un alt perete trona un mare portret al lui Eminescu, în culori roz-albastre și postură de luceafăr, iar sub acesta se afla o candelă aprinsă. - E de Grant, ne comunicase maestrul pătruns de însemnătatea minutului. împrejurarea că un bătrân reacționar își amintește că din junie tot caustic i-a fost ochiul, dovedește doar deosebirea de structură. Să
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
ajuns... Închide ochii și În Întuneric Eu sunt lumină care a pătruns. Când socotești că Îți devin povară Mai pune-n gânduri semne de-ntrebări Și vei vede ca-n haosul ce-l săpi Apar mereu nenumărate scări. Nu sunt luceafăr, nu, si pan' la mine Nu sunt Întinderi fără margini și nici ape, Când singură cu tine tu rămâi Întinde mâna numai, că-s aproape.
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
semasiologic. Un text care are deja aproape 500 de pagini și nu știu ce este. Un anunț: ofer servicii de administrator vilă, spăl, calc, gătesc, fac curat, la nevoie latru prin curte. Rog seriozitate." Căldură mare În șapoul rubricii Convorbiri incomode din LUCEAFĂRUL nr. 25 din 30 iunie se poate citi: "în pragul celor 95 de ani pe care îi va împlini la 18 martie, domnul Barbu Brezeanu se ferește de interviuri cît poate". Știa dînsul de ce și bine ar fi fost să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
enigma. Aniversări O analiză atentă (și simpatetică) a romanelor lui Gabriel Chifu întreprinde în Luceaf|rul din 5 mai Dan Cristea, subliniind afinitățile acestora cu postmodernismul literar ("ficțiuni care se hrănesc din ficțiuni, creând deopotrivă lumi ficționale"). Aflăm totodată din Luceafărul că autorul comentat de Dan Cristea, poet, prozator și publicist, colaborator cu intermitențe și al revistei noastre, a devenit cincantenar. Cronicarul îi adresează, fie și cu întârziere cuvenitele urări de bine. Tot o aniversare, pe care am consemnat-o la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
literaturii române". în felul acesta jovialul, veselul, ludicul Creangă își recîștigă o față de gravitate, în măsură a face posibilă joncțiunea cu poezia romantică a întoarcerii spre fenomenalitatea naturală și spre arhetipurile existenței, a-l apropia într-un fel imprevizibil de Luceafărul cu care sîntem îndemnați a presupune că s-a întîlnit nu doar pe filieră biografică. Congenialitatea celor doi mari creatori apare într-o lumină inedită. Pe planul poeticii, acest conflict între universul primar, natural, și cel secund, al creației, se
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
a locuit imediat ce a venit în București - Oltețului, numărul 15 -, cu puțin înainte de revoluție, pe când lucra pe un șantier de construcții. Cei doi s-au cunoscut în 1988 la Festivalul de Poezie din Sighetu Marmației și apoi au lucrat la Luceafărul lui Laurențiu Ulici. Nu doar poezia îi unea, dar și destinul de poeți veniți din provincie - unul din Maramureș, celălalt din Ploiești - în speranța că în capitală, prin cine știe ce miracol, tocmai poezia le va da un rost. Până la urmă, cei
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
numele unui publicist cultural și literar, prezent în presa care apărea atunci. O presă de altminteri foarte săracă, erau puține reviste. ,Gazeta literară", dacă nu mă înșel, a apărut în 1954. Ceva mai târziu, prin '58-'59, avea să apară ,Luceafărul"; exista ,Viața românească" într-o formulă care, inițial, moștenise fosta ,Revistă a Fundațiilor Regale", exista ,Contemporanul", care apărea din 1946, dacă nu mă înșel. Asta era cam tot! Prin urmare, cei care semnau în aceste publicații, în aceste doar câteva
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Cronicar Comersant de case român Vasile Iancu întreabă încă din titlul articolului său din CONVORBIRI LITERARE nr. 7: Oare virulentul critic al "Europei libere" din "Luceafărul" antedecembrist este același cu un expert în afaceri imobiliare? Răspunsul e afirmativ. Rămas fără "obiectul muncii" după 1989, Artur Silvestri, expert în scrierea de injurii și calomnii, din ordinul Securității, la adresa personalităților culturale ascultate pe unde scurte în mai toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
nu e cazul să mai spunem) se înscriau Ion Lăncrănjan (Cățeaua, "Flacăra", iulie 1979), Vasile Nicolescu (Naufragiații de pe pluta lui Nimeni, "Contemporanul", iulie 1979), Ion Dodu Bălan (Mercenarii vorbei de ocară, "Flacăra", iulie 1979), Pompiliu Marcea (Moș Teacă în literatură, "Luceafărul", iulie 1979), Dan Ciachiar (Murături de Paris, "Săptămîna", iulie 1979), Doru Popovici (Cacofoniile Europei libere,"Săptămîna", iulie 1979), Dinu Săraru, Eugen Barbu și ciracii săi de la "Săptămîna" ș.a.m.d.ť. Dar cea mai lungă și mai otrăvită campanie împotriva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
iulie 1979), Dinu Săraru, Eugen Barbu și ciracii săi de la "Săptămîna" ș.a.m.d.ť. Dar cea mai lungă și mai otrăvită campanie împotriva postului de radio care-l înfuria pe dictator a fost aceea a lui Artur Silvestri din "Luceafărul" condus de Nicolae-Dan Fruntelată și Mihai Ungheanu - alți doi oameni de încredere ai Partidului unic ajunși, firește, și ei politicieni cu funcții după 1989. Sub genericul Pseudocultura pe unde scurte, colaboratorul securiștilor (care îi puneau la dispoziție înregistrările emisiunilor) a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
părut deloc odios fostului comersant de piei de cloșcă, cosmopolitismul n-a mai fost detestabil și valuta nu i-a mai puțit. Devenit fruntaș pe ramură în întrecerea capitalistă, expertul în afaceri imobiliare și-a făcut uitată activitatea publicistică de la "Luceafărul". E drept, nimeni nu-l mai întreabă de ea, doar cîte un istoric literar, într-un colț de revistă, crede naiv că reîmprospătarea memoriei e necesară. Poliția și Primăria față cu Poezia Minunatul artist Ion Barbu și-a făcut celebră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
nimic; din anii 1966-1989 sunt reținute în 28 de pagini abia patru texte: unul de Vasile Coroban despre comic în Don Quijote (din 1966), un fragment scurt din jurnalul lui George Meniuc (1967), un text al lui Serafim Saka despre teatrul ,Luceafărul" din Chișinău (1986) și un eseu, cu multe locuri comune, de Gheorghe Mazilu, intitulat Singurătatea și creația (din 1989); restul volumului, adică aproape 300 de pagini, este ocupat de texte scrise și publicate din 1990 încoace. Aceste disproporții în favoarea deceniului
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
tocite secvențe verbale iese imaginea șocantă, grea de sens și greu de uitat. Să deschidem acest postum Caiet de citire și de caligrafie, subintitulat Fragmente de jurnal și alcătuit din texte de frontieră (jurnal-publicistică-proză) apărute la începutul anilor '90 în ,Luceafărul", ,Adevărul literar și artistic" și alte publicații culturale. Indiferent de temă, de subiectul abordat, intensitatea privirii autorului pare să modifice structura realității, însăși compoziția aerului pe care îl respirăm. Locurile și lucrurile familiare capătă o lucire stranie, gesturile cotidiene se
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
rostirea numelui "Iliescu". Din închisoare, Miron Cozma a abandonat, în fine, tăcerea, rostind câteva adevăruri demult așteptate despre rolul "Zâmbărețului" în cotonogelile din 1990 și 1991 pe baze de ciomege minerești. Pentru prima oară în anii - deja mulți - de închisoare, "luceafărul huilei" a aceptat să deschidă gura în legătură cu întunecatele evenimente care-au trimis România în rândul societăților primitive. Ține doar de voința și abilitatea oamenilor din Parchet de a face lumină până la capăt. Dacă tehnica tergiversării va funcționa și în acest
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
în dialog cu Emil Cioran, ed. Cartea Românească, 1996). Muzicologul își făcea iluzii în 1967, ca atâția alții, că România se îndrepta spre o liberalizare reală, care ar fi făcut posibilă refacerea legăturilor cu marii noștri exilați. Supărare perpetuă În LUCEAFĂRUL (nr. 17) prozatorul și eseistul Alexandru George face din nou caz de o pretinsă campanie pe care "România literară" ar fi purtat-o împotriva sa ("Evocarea în chestiune a fost publicată de C. }oiu în toiul campaniei declanșate de ŤRomânia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
Iliescu”. Așa gîndeam și noi. Am adăuga că nici o altă Românie literară nu va fi, chiar dacă echipa de redactori și mulți colaboratori sînt bine cunoscuți cititorilor noștri. Ideal ar fi să fie, pur și simplu, Cultura. Îi urăm succes! * În LUCEAFĂRUL nr. 9, dl Horia Gârbea consacră o pagină inepțiilor unor autori (așa-zicînd cu acte în regulă, căci au publicat cărți cu ISBN, nu în edituri fantomă) de poezie, eseu și proză. Nici măcar umor involuntar n-au autorii cu pricina. Unii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]