422 matches
-
paradisul interzis, căutat și imposibil de aflat. De ce această căutare ratată, „nemurirea” imposibilă pe pământ? E întrebarea mută, ușor agnostică, din subsidiarul volumelor care urmăresc constituirea și destructurarea temei utopice. În orice caz, „gândirea vrăjită” ni se prezintă ca vag luciferică, fără ca autorul să discute clar accepțiunile acestor termeni și nici distincțiile dintre utopic, ideal, magic, imaginar, fantastic. Cercetarea, în fond o istorie a utopiei și a contra-utopiei, presupune în subtext o critică (neangajată) a gândirii dezvră jite, o jungiană restabilire
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
exces. Așa că, dincolo de admirația necondiționată față de performanța intelectuală a acestei cărți și a întregului proiect utopic, îmi păstrez rezerva față de „gnoza” dualistă care le subîntinde. Și, ca să merg până la capăt: gândirea dez-vrăjită nu este de fapt, ab initio, o operă luciferică? Și atunci, „gândirea vrăjită” care ni se propune, după izgonirea din paradisul prim, nu este doar o cacialma ontologică?
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
sugerează. În fond, orice filozof este un credincios travestit într-un adept fanatic al acrobațiilor conceptuale. Al patrulea simptom este orgoliul. Superioritatea celui care a reușit să deprindă tehnica jocului de-a abstracțiunile este una fără margini, ea frizînd orgoliul luciferic al celui care își închipuie că poate crea lumea din simpla mînuire a cuvintelor. Iar disprețul cu care un asemenea suferind își privește semenii seamănă cu aroganța curtenitoare cu care un fachir, plutind suveran în aer, se uită la cei
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
mărturisit-o însuși festivalul "Enescu" din această toamnă. De ce n-am reușit? Probabil din nepricepere, din lehamite, dar poate că și din acea voluptate pe care ți-o conferă calitatea de cetățean al rezervației, ghetoului sau cazărmii, ori datorită gîndului luciferic al unor viitoare culpabilizări. Și uite așa am ajuns din nou la matineu, unde cu sentimentul devălmășiei, m-am săturat eu însumi de muzica românească. Altădată îmi învingeam spaima ca să trăiască speranța. în zilele festivalului enescian, speranța s-a materializat
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
Qumran), dar și în alte mărturii, mituri și documente ascunse, ori inițiatice, doar pentru unii știute, a fost păstrată prin „timpul“ omului, istorie, din protoistorie, această decisivă faptă. Omul nu are decât să suporte consecințele complicității (prin ignoranță, prin înșelăciunea luciferică), cu acei îngeri căzuți. însă Creatorul ia păstrat șansa întoarcerii, mântuirii, înălțării. Aceasta este parabola christică, a învierii, sau mai potrivit spus, a Reînvierii și înălțării. Unde? Mai presus decât acel spațiu sub-dumnezeiesc, dar olaltă cu îngerii loiali, cei necorupți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
trebuit (a devenit sau implicit a fost necesar) să fie întrupată. Cuvântul a fost (deci este!) Dumnezeu. Se pare că scrierea, adică semnele, sistemul limbajului primordial, ulterior (vezi parabola încurcării limbilor, ca cenzură divină)... scrierea așadar, a fost învățată de la luciferici. Ca și multe altele. Scrierea este un act compensatoriu, după pierderea telepatiei ca funcție. Sigur, scrierea este și memorare, învățare, continuitate, însă a unei cunoașteri necsare doar în perioada de după „alungarea din eden“, după cădere în păcat. Progresul uman, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în miturile lumii, dincolo de varietatea reprezentării lor, în post-diluvian. * Reținem crezul și dovezile cui se deschide spre a le primi, că Divinitatea Creatoare ne iubește, nu ne-a distrus ca specie, oferindu-ne șansa corectării erorilor complice cu Saana, cu lucifericii. * Au fost războaie între Divinitate și Diavolime. Are loc un război! Războiul continuă, se petrece, iar noi suntem prinși în acest război. Cu cine ne aliem? Consimțim operei de distrugere a Demonilor, sau dorim cu ardoare iertarea și înălțarea? * Să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Blaga, poet și filosof, lucrând mai mulți ani în diplomație, Basil Munteanu, istoric literar, comparatist, redactor la "Revue de littérature comparée" au schimbat în permanență opinii, bucurându-se fiecare de opera celuilalt. Cercetătorul și criticul parizian îl numea pe poetul-filosof "Luciferic Lucian", publicase despre opera lui în diverse reviste europene și, firește, în lucrarea sa fundamentală Panorama de la littérature roumaine contemporaine pe care i-o trimite în 1938. Lucian Blaga îi comunică părerea la fel de entuziast: "...am citit-o dintr-o răsuflare
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
constituie tot atâtea proiecții, măști, avataruri liricodramatice și filosofice ale autorului însuși. Personaje ca Toma Nour, Ioan (din romanul Geniu pustiu, tradus de regretatul italienist Marin Mincu prin Genio desolato), Andrei Mure- șanu sau Horia, întrupează atât tentativa titanică sau luciferică a demonului romantic, răzvrătit, cât și căutarea absolutului. Sărmanul Dionis este o natură faustică, un metafizician interesat de necromanție, de astrologie, ispitit de regresiunea în timp, dar și de ascensiunea cosmică. Toate aceste personaje, ce atestă o tipologie fantastică, recontextualizată
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
atașat cultural al Ambasadei Austriei la București. În această calitate, am avut prilejul să cunosc oameni foarte interesanți din domeniul filosofiei românești. Am avut ocazia să susțin prelegeri de filozofie și la București. În ianuarie 2005 am cumpărat volumul Cunoașterea luciferică de Lucian Blaga de pe Calea Victoriei, de la Librăria din fundul curții a Editurii Humanitas. Astfel, am putut citi în limba română opera sa. Citind-o, am constatat că filosoful român abordează în această lucrare probleme care sunt de o mare actualitate
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
contact intens cu filosofia lui Lucian Blaga am studiat și alte opere ale sale. Când ați luat hotărârea de a traduce această operă, care a apărut în luna iunie 2012 la Viena? După ce am ajuns la convingerea că în Cunoașterea luciferică se aprofundează chestiuni fundamentale ale filozofiei, m-am decis să traduc această lucrare. Are de a face această decizie și cu titlul provocator? În primul rând, trebuie spus că Lucian Blaga folosește expresia cunoașterea luciferică într-un sens simbolic și
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
la convingerea că în Cunoașterea luciferică se aprofundează chestiuni fundamentale ale filozofiei, m-am decis să traduc această lucrare. Are de a face această decizie și cu titlul provocator? În primul rând, trebuie spus că Lucian Blaga folosește expresia cunoașterea luciferică într-un sens simbolic și nu într-unul religios. De aceea nu poate fi prea des subliniat faptul că în cunoașterea luciferică nu se găsește nimic care are de-a face cu necuratul. Și chiar dacă ne gândim la Lucifer, atunci
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
face această decizie și cu titlul provocator? În primul rând, trebuie spus că Lucian Blaga folosește expresia cunoașterea luciferică într-un sens simbolic și nu într-unul religios. De aceea nu poate fi prea des subliniat faptul că în cunoașterea luciferică nu se găsește nimic care are de-a face cu necuratul. Și chiar dacă ne gândim la Lucifer, atunci în sensul simbolic al celui care aduce lumina. În al doilea rând, Blaga discută în această carte problema de ce cunoaștem sau că
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
ca și-au trăit intens copilăria, pentru ei devenind eternă. Această reîntoarcere în profunzimea începuturilor are pentru Blaga o importanță enormă, deoarece este vorba, într-o anume măsură, de un „mister deschis”, termen pe care Blaga îl utilizeză în Cunoașterea luciferică. Cunoașterea luciferică este o parte din Trilogia cunoașterii. Ce rol joacă în sistemul său filosofic? În acest caz este vorba de epistemologie, de teoria cunoașterii, vorbim despre partea a doua din Trilogia cunoașterii, care se găsește între Eonul dogmatic și
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
au trăit intens copilăria, pentru ei devenind eternă. Această reîntoarcere în profunzimea începuturilor are pentru Blaga o importanță enormă, deoarece este vorba, într-o anume măsură, de un „mister deschis”, termen pe care Blaga îl utilizeză în Cunoașterea luciferică. Cunoașterea luciferică este o parte din Trilogia cunoașterii. Ce rol joacă în sistemul său filosofic? În acest caz este vorba de epistemologie, de teoria cunoașterii, vorbim despre partea a doua din Trilogia cunoașterii, care se găsește între Eonul dogmatic și Censura transcendentă
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
o parte din Trilogia cunoașterii. Ce rol joacă în sistemul său filosofic? În acest caz este vorba de epistemologie, de teoria cunoașterii, vorbim despre partea a doua din Trilogia cunoașterii, care se găsește între Eonul dogmatic și Censura transcendentă. Cunoașterea luciferică se găsește în opoziție cu opera Cunoașterea paradisiacă. Această opțiune terminologică este necesară, pentru a spune limpede că marea enigmă este de ce omul nu cunoaște totul deodată, ci are nevoie de sute sau chiar mii de ani, până când apare cunoașterea
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
idei teorice” sunt undă și corpuscul. Blaga afirmă în consecință că prin știință, care este parțial o disciplină indirectă, cunoașterea senzorială poate fi mai bine fundamentată? Asta poate fi spus cu siguranță, iar aceasta este și subiectul principal al cunoașterii luciferice. Blaga se ocupă în carte de divergența dintre „ideea teorică” și „fenomenul” pe care vrem să-l descriem. Și dacă ne gândim la acest lucru, trebuie admis faptul că, în fapt, aici este vorba despre misterul cunoașterii. Cum cunosc lumina
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
a mai putut profesa la Universitate, n-a fost reprimit în Academia Română și nu i s-a mai publicat nici o operă proprie până la moarte. Din nefericire, nu a fost pe deplin reabilitat până la moartea sa, în anul 1961. Opera Cunoașterea luciferică a apărut în traducerea dvs. în frumoasa colecție a Editurii LIT din Viena cu sprijinul Institutului Cultural Român, în primăvara anului trecut. Care sunt proiectele dvs. de viitor privitoare la Blaga? Vreau să contribui intens la inițierea cercetării operei filosofice
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
individul creindu-l pe Dumnezeu și nu Dumnezeu individul. Jertfa de sine, ascetismul moral și spiritual cultivate și propăvăduite de textul sacru, biblic și de tradiția spirituală creștină sunt înlocuite cu noi forme de narcisism, de fascinația de sine, de mândria luciferică de sine până la auto-idolizare, prin căutarea de experiențe esoterice și gnostice subiective. Se ignoră astfel învățătura teologică și înțelepciunea milenară după care omul nu se poate apropia de Dumnezeu până n-a trecut mai întâi prin smerenia și asceza crucificării
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
Templierilor, decimat de regele Filip cel Frumos, sau În comoara „bunilor creștini”, cunoscuți sub numele de catari, iar cuviosul abate Saunière se metamorfozează, la rându-i, Într-un membru de vază al consiliului unui ordin rozacrucian care cochetează cu cultul luciferic și care ar putea fi, ai ghicit, misterioasa La Prieuré de Sion, societatea supersecretă Întemeiată la finele primului secol al mileniului II, În 1099, după părerea lui Dan Brown, deși data mai probabilă a Înființării Ordinului Templului ar fi 1118
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu picioarele pe birou, unduindu-se, țintuind cu privirea sa goală și verde câteva dintre ciudatele vestigii ce îi împodobeau încăperea. Clossettino înșfăcă două dintre ele cu o asemenea forță, încât le îndoi, trădându-și astfel energia anormală, de proveniență Luciferică. Era vorba despre un craniu, respectiv o suliță bizantină ieftină, probabil un suvenir mizer adunat de prin cine știe ce călătorie. Clossettino sărută craniul, apoi îl linse, strecurându-și limba în orbita goală. Cu ajutorul suliței bizantine, își arse o lovitură atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Trezit în adevăr). Pentru un astfel de ochi, «Dumnezeu nu este ascuns / în fiecare cuvânt zburător» (Prin ochii scăpărători), eroul liric negulescian „cunoscând“ că Dumnezeu își trăiește o lume «de tăceri de geneză / limpede» (ibid.). Dumnezeu este „imitat“ - nu neapărat „luciferic“ - de eroul negulescian, erou ce cu farmec se „îngenezează“ (dacă termenul poate fi acceptat) dinspre „perechea primordială“, întru creșterea ochiului-soare, alcătuind și el o nouă femeie „edenică“, dar din alt „material“, mai precis, o Evă din fotoni: «...fac o femeie
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
harul Său sfințitor. Viața, sănătatea, inteligența, înțelepciunea, frumusețea fizică sau morală, reușitele profesionale sau duhovnicești, toate acestea sunt roade ale împreună-lucrării omului cu Dumnezeu, ale ajutorului covârșitor primit de la Părintele Ceresc. Însă și de această dată, ca efect al trufiei luciferice, al blestematei patimi a mândriei, omul este tentat, cel mai adesea, să socotească toate aceste împliniri a-i aparține în mod exclusiv lui. În ecuația vieții sale, în care greutatea cea mai mare o are propria persoană, Dumnezeu rămâne o
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
iubirii, spre Dumnezeu și aceștia”. Într-o abundență de antropologii și psihologii, soluția teologică întregește și încununează toate celelalte elemente ale discursului antropologic, și aceasta la un mod ontologic, profund optimist și pozitiv, într-o perioadă în care, datorită egocentrismului luciferic, recursul la cuvintele inspirate ale adevăraților Părinți duhovnicești pare inoportun, perimat și anacronic. Omul este o ființă teologică. De aceea știința care spune cel mai multe și la modul propriu despre taina umană este Teologia. Științele experimentale analizează structura, științele
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu. Într-o abundență de antropologii și psihologii, soluția teologică întregește și încununează toate celelalte elemente ale discursului antropologic, și aceasta la un mod ontologic, profund optimist și pozitiv, într-o perioadă în care, datorită egocentrismului luciferic, recursul la cuvintele inspirate ale adevăraților Părinți duhovnicești pare inoportun, perimat și anacronic. Criza sau drama omului modern și a lumii în care trăiește, cum pe bună dreptate constata marele moralist român - Profesorul Constantin Pavel în lucrarea sa ,,Problema răului
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]