91 matches
-
de la “Casina Română “, unde la o anume înălțime se află un mare afiș pe care scrie”Limba română este un dar Dumnezeiesc, o icoană din altarul neamului românesc. Păstrați-o, frați români! “ În primul act autorul conturează atmosfera pregătirii fruntașilor lugojeni pentru primirea trupei Pascaly în care se afla și tânărul poet Eminescu de care auziseră și îi citiseră poeziile în revista lui Aron Pumnul. Tot în acest act fruntașii români din Lugoj sunt fermecați de recitalul lui Eminescu care cu
TEATRU CA MIJLOC DE A PROMOVA ADEVĂRUL LITERAR DESPRE EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347751_a_349080]
-
Acasa > Cultural > Accente > CORINA KISS - DIRIJORUL LUGOJEAN HELMUT HUBOV LA ZÜRICH Autor: Corina Kiss Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 1. Noiembrie.2014. Premieră muzicală la Zürich dirijată de lugojeanul Helmut Hubov Helmut Hubov - dirijor și compozitor Helmut Hubov s-a născut la Lugoj unde a absolvit școala de muzică la trompetă, după care a urmat Liceul de Muzică din Arad. A fost instrumentist în orchestra filarmonicii din Arad. A
DIRIJORUL LUGOJEAN HELMUT HUBOV LA ZÜRICH de CORINA KISS în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347005_a_348334]
-
dominat de glorificare, acest spectacol a creat o bună dispoziție, coborând din lumina unui mit, între oameni, aievea, pe unul dintre cei mai iubiți interpreți muzicali români ai tuturor timpurilor. N-ar fi fost fericire mai mare ca aceasta pentru lugojeni, nici o mai veritabilă manifestare de iubire pentru artistul Benone Sinulescu! Distribuția a fost următoarea: Anca Pacatiuș, Tiberiu Ceia, Anca Munteanu, Lazăr Novak, Elena Jurjescu Todi, Mircea Cârtișoreanu, Stana Stepanescu, Otilia și Neluțu Radu, Violeta Deminescu Jurcă, Dorian Rain, Maria Boldan
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
Sinulescu o face de o viață. O viață de om și de artist, înstelată de iubirea tuturor. După o prestație artistică vivace culminată până la fervoarea cunoscută și inegalată de către niciun artist din folclorul nostru muzical, a maestrului sărbătorit Benone Sinulescu, lugojenii au omagiat un idol, întocmai în nimbul în care el a luminat de peste șaizeci de ani, scena! Spectacolul a reînflăcărat pe lugojenii împrospătați sufletește cu voioșie și iubirea muzicii. Cel ce redă cântului românesc forța de binefacere pentru suflet, întocmai
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
culminată până la fervoarea cunoscută și inegalată de către niciun artist din folclorul nostru muzical, a maestrului sărbătorit Benone Sinulescu, lugojenii au omagiat un idol, întocmai în nimbul în care el a luminat de peste șaizeci de ani, scena! Spectacolul a reînflăcărat pe lugojenii împrospătați sufletește cu voioșie și iubirea muzicii. Cel ce redă cântului românesc forța de binefacere pentru suflet, întocmai rugii, maestrul Benone Sinulescu le-a produs o bucurie fulminantă. Orice reticență față de participarea la bucurie, dacă ar fi fost cumva întruchipată
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
factură, între reconstituirea biografică pozitivistă, comentariul critic simpatetic și eseul „poematic-filosofic”, considerat de B. încă necesar într-un moment (1970) de redescoperire euforică a „orizonturilor blagiene”. Cartea conține interesante sugestii interpretative, însă partea cea mai rezistentă se referă la anii lugojeni ai poetului (1924-1926) și la raporturile lui cu familia Bredicenilor. Ceva din lirica lui B. pătrunde și în cele două romane istorice, cu deosebire în Fericita jale a Cumbriei (1979), unde intrarea în narațiune e prefațată de familiarizarea cu „spiritus
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
executat, în săptămâna 21-27 noiembrie 2005, mai multe acțiuni în scopul descurajării actelor de „eroism“ pe șoselele din oraș. În același timp, a fost vizată și necesitatea menținerii ordinii și liniștii publice. Cu ocazia măsurilor întreprinse în perioada menționată, polițiștii lugojeni au aplicat 41 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 2 580 lei pentru încălcarea normelor rutiere și șase sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1 000 lei pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 61/1991 - Legea pentru sancționarea faptelor de
Agenda2005-49-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284457_a_285786]
-
pur platonică; „ceva” care-mi este până azi neclar o atrăgea la acel tânăr, încă ne-celebru, cu o faimă locală nu tocmai cușer, ins venit cu familia sa din alte părți, o „avenitură”, deși ospitalieri, bănățenii și mai ales lugojenii sunt foarte pătrunși de „noblețea și unicitatea” stirpei și civilizației lor, de corurile și cercurile lor de meseriași, de trecutul lor de luptă pentru românism, de Braniște, Brediceanu, Ion Vidu și alții, iar tânărul Nicu Breban, cu teoriile sale puțin
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
bineînțeles, aș fi mai temperat, mai nuanțat față de cei doi maeștri ai literaturii de mai sus, atunci însă, înainte de ’60 și de fuga lui P. Dumitriu, opiniile mele puteau trece pur și simplu drept teorii antirevoluționare, iar în cercul intelectualilor lugojeni, drept teorii bizare și megalomanice ale unui tinerel care întârzie suspect de mult să urmeze o „carieră onorabilă”. Aveam, în anii aceia, premergători, dar și imediat după debutul editorial, „o fire imposibilă”, trăiam cu o anume frenezie extrem de puțin seductivă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
partea inferioară, în câmp roșu, se află o liră de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Lupul reprezintă un vechi simbol medieval, care se regăsește și pe stema acordată lugojenilor la 1551 de regina Isabella, și simbolizează vitejia locuitorilor orașului. Coroana reprezintă nobilimea și faptul că stema a fost acordată de un personaj cu demnitate regală. Soarele și luna reprezintă vechi simboluri ale eternității, bogăției și belșugului. Lira simbolizează tradiția
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita să și poposește și la Lugoj, la Hanul Postei, în drumul său spre Viena. Banatul de Lugoj-Caransebeș a rezistat presiunilor turcești până în 1658 când Acațiu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor și caransebeșenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighișoara, supunându-se turcilor. Aceștia au ocupat orașul după scurt timp, aducând o garnizoana militară condusă de un aga. Evlia Celebi, cărturar și filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând în opera
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
Titu Maiorescu. Acest lucru îi permite să-și publice rapid câteva din poeziile și nuvelele sale, în revista Convorbiri literare. În special nuvela sa "În lume" atrage recunoașterea calităților sale de nuvelist. În scrierile sale Bănățeanu descrie datinile și năravurile lugojenilor, într-un grai bănățean mult mai literar și mai rafinat. A mai tradus din Ibsen și Bjørnson. La scurt timp de la debutul literar, se îmbolnăvește și este nevoit să se întoarcă acasă, în primăvara lui 1893. Vara o petrece la
Ion Popovici-Bănățeanu () [Corola-website/Science/303553_a_304882]
-
Francisc Toth). Buickul fusese adus din America și a fost cumpărat, după încheierea filmărilor, cu suma de 5.000 de lei de către Studioul cinematografic de la Buftea. Echipa de filmare a fost cazată la Hotelul Dacia. Draga Olteanu-Matei a afirmat că lugojenii i-au primit cu mare drag pe actori și personalul tehnic. "„Așa de frumos m-au primit lugojenii, că nu voi uita niciodată zilele acelea minunate petrecute când am filmat Patima. Țin minte că o doamnă a ieșit dintr-un
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
000 de lei de către Studioul cinematografic de la Buftea. Echipa de filmare a fost cazată la Hotelul Dacia. Draga Olteanu-Matei a afirmat că lugojenii i-au primit cu mare drag pe actori și personalul tehnic. "„Așa de frumos m-au primit lugojenii, că nu voi uita niciodată zilele acelea minunate petrecute când am filmat Patima. Țin minte că o doamnă a ieșit dintr-un magazin, tocmai își cumpărase o pereche de pantofi. M-a oprit, am stat de vorbă, iar la final
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
veni de la unitate. Mariana Buruiană, interpreta Sabinei, era pe atunci studentă la IATC. În afară de actorii principali au jucat în film și o serie de actori ai Teatrului Popular din Lugoj precum Eugen Gangan, Val Sprânceană și Tiberius Ciorogariu. Sute de lugojeni au apărut în film ca figuranți, primind fiecare pentru o lună de filmare câte 700 de lei, în condițiile în care un salariu obișnuit era de 1.200-1.800 de lei. Ei au apărut în special în scena bâlciului duminical
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
Piarist din Timișoara; studenții s-au impus cu 14-0. Prima partidă în deplasare, s-a disputat tot în luna septembrie 1947, la Lugoj, în deschiderea întâlnirii de fotbal din cadrul Diviziei B, CSM Lugoj - Politehnica. Jocul s-a terminat cu victoria lugojenilor, scor 6-4. Primul meci oficial a fost pe 21 martie 1948, la Timișoara, contând pentru Cupa României. Pe Stadionul UMT, Poli a întâlnit pe CSM Lugoj, meci înaintea derby-ului Diviziei A de fotbal, CFR Timișoara - ITA. Studenții au terminat învingători
HCM Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/319427_a_320756]