1,161 matches
-
cameră complet căptușită cu oglinzi, după proiectul lui Kircher, în interiorul căreia m-aș vedea umblând pe tavan cu capul în jos și zburând în sus din adâncimile podelei. Paginile pe care le scriu ar trebui să comunice și ele o luminozitate rece, de galerie de oglinzi, unde un număr limitat de figuri se răsfrânge, se răstoarnă și se multiplică. Dacă figura mea pornește în toate direcțiile și se dublează pe toate muchiile e pentru a-i descuraja pe cei ce vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de noiembrie, discutam într-o după-amiază cu Makiko despre locul cel mai potrivit pentru a observa luna printre ramurile copacilor. Eu susțineam că în stratul de flori de lângă ginkgo, pe covorul de frunze căzute, lumina lunii ar fi aruncat o luminozitate deosebită. Spusele mele urmăreau o intenție precisă: să-i propun lui Makiko să ne întâlnim sub ginkgo în noaptea aceea. Fata a replicat că era de preferat micul lac, căci toamna, când e rece și uscat, luna se oglindește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Crep georgette, zice Brandy. Aruncă un pumn de scântei, și lumea, Brandy șezând în fața mea cu coșul ei de nuiele desfăcut în poale. Amândouă singure, încuiate în biroul logopedei. Posterul cu o pisicuță de pe peretele de cărămidă. Toate astea capătă luminozitatea pală a unei raze de stea, fiecare colț ascuțit șters sau mânjit de verde și auriu, și lumina fluorescentă răzbătând în frânturi explodate. — Văluri, zice Brandy în vreme ce fiecare culoare în parte se așază peste mine. Trebuie să arăți ca și când ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ceară. Dumneavoastră, ca un cunoscător al operei lui Mendel Osipovici, v‑ați putea imagina cum ar fi descris el această scenă, poate ca un portret flamand, lumina ce se prefira printre draperii pe chipul și mâinile tinerei femei. Oare, pentru luminozitatea picturii, credeți că ar fi aprins focul godinului și i‑ar fi Întredeschis ușița? Sau poate ar fi plasat un cămin. Cămin nu aveam, iar godinul era rece, deși era un martie friguros. Nu cred. Acel Clarobscur, ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ploi abundente și violențe, care lăsau apoi atmosferă mult mai limpede și transparența. Astfel că luna plină continuă să fie cel mai mare dușman al unui pilot, iar Mării Navigatori obișnuiau să folosească cele patru sau cinci nopți în care luminozitatea lunii era maximă pentru a trage undeva pe uscat și pentru a se bucură de o binemeritata odihnă. Continuară în aceeași direcție, însă în a patra noapte Miti Matái alese un alt Avei’á, care îl devia înspre vest, știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
În nopțile astea întunecoase, răspunse acesta, mai ales dacă plouă, se poate vedea, sub apă, o rază de lumină care se deplasează foarte încet. Sunt valuri de adâncime, care s-au lovit de un recif, iar la întoarcere provoacă această luminozitate fosforescenta. Dacă întâlnim această lumină, nu va trebui decât să mergem pe urmele ei și vom găsi pământ. Atât de rătăciți suntem? Mai mult decat poți să-ți închipui, recunoscu Navigatorul-Căpitan. Dacă nu se schimbă situația, va trebui să arunc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mare. Deschiderea relativă se definește ca raportul dintre distanța focală și diametrul deschiderii maxime a obiectivului. Se notează cu f: și este un număr mai mare sau egal cu 1. f: = f/D > 1 Deschiderea relativă este o măsură a luminozității obiectivului. Cu cât valoarea sa este mai apropiată de 1, cu atât obiectivul este mai luminos și putem face fotografii în locuri cu lumină slabă sau atunci când subiectele se deplasează cu viteză mare. Obiectivul aparatului de fotografiat controlează următoarele funcții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
două inele: inelul distanțelor (pentru controlul clarității imaginii) și inelul diafragmei (pentru controlul diametrului fantei de lumină care trece prin obiectiv) (figura 2.6). La obiectivele cu focală variabilă și zoom, există și un inel de modificare a distanței focale. Luminozitatea și distanța focală a obiectivului sunt inscripționate pe partea sa frontală. 2.2.1. Claritatea imaginiitc "2.2.1. Claritatea imaginii" Claritatea imaginii fotografice (mai precis, a subiectului pe care dorim să-l focalizăm) presupune modificarea poziției obiectivului față de planul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cel de-al doilea parametru care influențează expunerea corectă). Vom vedea că și timpii de expunere care pot fi reglați sunt cuantificați prin același factor 2. La aparatele mai noi, pentru a facilita încadrarea și efectuarea clarului în condiții de luminozitate crescută, diafragma este lăsată la maximum, pentru orice valoare aleasă pe inel, ea închizându-se la valoarea selectată doar în momentul în care apăsăm butonul de declanșare. Distanța focală și deschiderea relativă maximă (luminozitatea) obiectivului sunt inscripționate, în majoritatea cazurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
și efectuarea clarului în condiții de luminozitate crescută, diafragma este lăsată la maximum, pentru orice valoare aleasă pe inel, ea închizându-se la valoarea selectată doar în momentul în care apăsăm butonul de declanșare. Distanța focală și deschiderea relativă maximă (luminozitatea) obiectivului sunt inscripționate, în majoritatea cazurilor, pe partea frontală a obiectivului. Ochiul uman Ochiul poate fi luat drept model pentru formarea imaginilor fotografice și cinematografice. Anatomic, globul ocular are o formă aproape sferică și este înconjurat de o membrană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
format mediu de 6×6 cm face parte din categoria superangularelor. Obiectivele normale, cu un unghi de câmp situat între 43° și 60°, „văd” precum ochiul uman. Sunt mai luminoase decât obiectivele superangulare sau teleobiectivele (pentru formatul Leica, ajung la luminozități remarcabile de f:1,4) și sunt potrivite pentru fotografierea mediului ambiant cu iluminare scăzută (figura 2.11). Fig. 2.11. Obiectiv Canon EF cu f=50 mm și o imagine luată cu acesta Obiectivele superangulare au unghiuri de câmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
distanța focală de 2.000 mm pentru formatul de 24×36 mm) (figura 2.14). Cu ajutorul lor, putem fotografia subiecte aflate la distanță mare de aparat (pe care le „aduc” mai aproape). Pe măsură ce distanța focală crește, deschiderea relativă a teleobiectivelor (luminozitatea) scade și, pentru a atenua scăderea luminozității, diametrul lor trebuie să fie mai mare (deschiderea relativă f: = f/D; dacă focala f crește, pentru a păstra o valoare mică pentru f:, deci o luminozitate mai mare, trebuie ca valoarea diametrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
formatul de 24×36 mm) (figura 2.14). Cu ajutorul lor, putem fotografia subiecte aflate la distanță mare de aparat (pe care le „aduc” mai aproape). Pe măsură ce distanța focală crește, deschiderea relativă a teleobiectivelor (luminozitatea) scade și, pentru a atenua scăderea luminozității, diametrul lor trebuie să fie mai mare (deschiderea relativă f: = f/D; dacă focala f crește, pentru a păstra o valoare mică pentru f:, deci o luminozitate mai mare, trebuie ca valoarea diametrului D al obiectivului să crească). Fig. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
focală crește, deschiderea relativă a teleobiectivelor (luminozitatea) scade și, pentru a atenua scăderea luminozității, diametrul lor trebuie să fie mai mare (deschiderea relativă f: = f/D; dacă focala f crește, pentru a păstra o valoare mică pentru f:, deci o luminozitate mai mare, trebuie ca valoarea diametrului D al obiectivului să crească). Fig. 2.14. Teleobiectivul Canon EF cu focala de 400 mm/f:2,8 Obiectivul este dotat cu stabilizator optic de imagine, motor autofocus USM, ceea ce îl face unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
exemple pentru formatul Leica (24×36 mm): 18-35 mm (zoom superangular), 70-200 mm (zoom teleobiectiv), 28-135 mm (zoom cu focala minimă în zona superangularului, iar cea maximă în cea a teleobiectivului) (figura 2.16). Odată cu modificarea focalei, se schimbă și luminozitatea zoom-ului, astfel că pe obiectiv sunt inscripționate, alături de limitele de variație a distanței focale, și cele ale luminozității (de exemplu, 35-70 mm/ f:2,8-4). În cazul zoom-urilor, odată realizată focalizarea, ea se păstrează pentru orice distanță focală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
focala minimă în zona superangularului, iar cea maximă în cea a teleobiectivului) (figura 2.16). Odată cu modificarea focalei, se schimbă și luminozitatea zoom-ului, astfel că pe obiectiv sunt inscripționate, alături de limitele de variație a distanței focale, și cele ale luminozității (de exemplu, 35-70 mm/ f:2,8-4). În cazul zoom-urilor, odată realizată focalizarea, ea se păstrează pentru orice distanță focală aleasă ulterior. Pentru precizie, este de preferat ca focalizarea să se facă pentru distanța focală cea mai mare, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
partea frontală sau în spatele obiectivelor, pot modifica distanța focală. Atât convertoarele, cât și lentilele adiționale au inscripționat factorul de multiplicare (exemple: ×0,8; ×0,6; ×2; ×3 etc.). Dezavantajele principale ale acestora sunt introducerea distorsiunilor, precum și pierderea de claritate și luminozitate. Formulele optice ale obiectivelor Caracteristicile obiectivelor au fost mult îmbunătățite prin folosirea mai multor lentile. Formulele optice de succes care au dat și rezultate deosebite au făcut ca ele să fie folosite și acum, la mai bine de o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de sisteme de vizare, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale: a) Vizare directă prin obiectiv și geam mat Are avantajul că pe geamul mat se vede o singură imagine, și nu mai multe obiecte situate în spațiu. Dezavantajele principale sunt luminozitatea scăzută a imaginii, ceea ce necesită folosirea tradiționalei „draperii negre”, faptul că imaginea este inversată și manipularea dificilă a casetei în care se află pelicula fotografică. Acest sistem este folosit la aparatele de format mare (figura 2.23). Fig. 2.23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de cuprindere a imaginii. Ele se aplică între obiectiv și aparat, modificându-i focala cu un coeficient marcat pe montură (de exemplu: ×0,8; ×2; ×3). Convertoarele schimbă focala fără a modifica distanța minimă de focalizare, însă au pierderi de luminozitate. Lentilele adiționale se adaugă în partea frontală a obiectivului. Ele nu modifică deschiderea obiectivului, însă realizează distorsiuni importante și au un domeniu limitat de utilizare. 2.6.3. Flash-urile (blițurile)tc "2.6.3. Flash‑urile (blițurile)" Flash-urile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
culoare RGB). Caracteristicile dominante ale culorilor - nuanța (hue), ce reprezintă lungimea de undă a radiației respective; - saturația (saturation), care indică în ce măsură este conținută radiația de lungime de undă dată sau echivalența dintre o culoare și o nuanță gri de aceeași luminozitate; - strălucirea (brightness), reprezintă capacitatea culorii de a reflecta o radiație cu aceeași lungime de undă. Strălucirea ne dă informații referitoare la diluarea cu alb sau amestectul cu negru al culorii. 5.1. Temperatura de culoare a luminiitc "5.1. Temperatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cu mult peste 16,7 milioane de culori pe pixel. Informația se transmite totuși către programul de editare în doar 24 de biți. La fel ca și în fotografia analogică, în imaginile digitale culoarea este descrisă prin nuanță, saturație și luminozitate (hue, saturation, brightness - HSB). În imaginea digitală, culoarea poate fi aleasă cu „pipeta” (picker tool). Există două moduri de amestec al culorilor: - amestecul aditiv (amestecul culorilor primare - roșu, verde, albastru). Prin amestecarea acestor culori în proporții egale rezultă lumina albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
structura meniului variază de la un aparat la altul, dar putem să identificăm câteva opțiuni care se regăsesc la majoritatea camerelor digitale mai evolutate, grupate în trei categorii (figura 9.11): a) Opțiuni de reglaj al camerei digitale (setup): - LCD Brightness (luminozitatea ecranului LCD); - Date and time (anul, ziua, luna și ora); - Language (selectarea limbii folosite în meniu); - Format card (formatarea cardului de memorie); - Video output (ieșire video); - File numbering (numerotarea imaginilor); - Noise reduction (reducerea zgomotului de imagine); - EV steps (treptele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
sursa (sursele) de lumină se află în spatele subiectului de fotografiat. Convertoare - sisteme optice care funcționează împreună cu obiectivele aparatelor, cu scopul de a le modifica distanța focală (unghiul de cuprindere a imaginii). Deschidere relativă - mărime caracteristică a unui obiectiv, care măsoară luminozitatea acestuia. Se notează cu f: și reprezintă raportul dintre distanța focală și diametrul lentilei. Diafragmă - sistem de perdele mecanice mobile, montate în interiorul obiectivului foto, care controlează diametrul fantei prin care trece lumina. Distanță focală - mărime caracteristică a unui obiectiv, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
idee, deocamdată, preciză și-și lăsă mâna să cadă lângă el, pe canapea, ca frântă din încheietură după atâta efort. Vorbele lui păreau a ascunde o amenințare difuză. Față de semi-obscurul holului, bucătăria în care-i invită Fana era de o luminozitate frapantă, ca o explozie. O masă lungă, enormă cu câte un scaun cu spetează înaltă la capete, o banchetă ovală, plușată, foarte comodă, ferestre mari sub care se aflau un aragaz electric, unul cu gaz metan, un congelator, dulapuri suspendate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Clujului lasă să curgă din văzduh un fel de miere diafană, iar la noi, În nord, aceeași memorie a retinei crede că razele erau de un galben Îmblîn zit, rarefiat, neauriu, necopleșitor. Amintirea lasă Însă deo parte iernile a căror luminozitate venea mai degrabă din pămînt. Există din fericire un perimetru nu prea mare, unde universul a adunat cu dărnicie forme de viață și reliefuri felurite. Mi-a scos tocmai mie În cale acele locuri, pentru ca, pesemne, cutreierîndu le și admirîndu-le
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]