2,817 matches
-
uitau neputincioși cum se ridică un abur abia ghicit din fiecare mică adâncitură cu care tocurile femeii percutaseră asfaltul și, alergând să sărute acel bănuț, se împiedicau de ochii de panseluță cu viață scurtă presărați neglijent în jur și se lungeau la picioarele madonei florale ea nu avea habar de aceste mătănii în serie, ducând la buze cărnoasa tulpină neagră și ștergându-și apoi fruntea cu șfichiuitul unei nuiele desfrunzite de nuc în urma acelei femei, pe trotuar, seara se aduna în
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Oamenii aveau privirile aiurite de priveliștea la care asistaseră, de spectacolul larg al fluviului clocotind. Dus la întîmplare de mișcarea camarazilor, Ilie se trezi pînă la urmă înghesuit într-un colț al vagonului. Își propti capul de raniță și se lungi pe paiele murdare, tocate în picioare. "Vasăzică am pornit cu stîngul, se gîndi el. Ce era cu netoții ăia, de ce săreau toți în apă? Să-i fi înghesuit neamțul și bulgarul? Dar erau mulți, mulți, ar fi putut să se
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
vestitelor arme. Sub supravegherea căpitanului ochios și rău, doi sergenți scăldați în nădușeală se chinuiau să înșurubeze piesele. Treaba amenința să nu se mai isprăvească. O mulțime de chichițe nu se potriveau. Ofițerul înțelese că nu e bine s-o lungească. Acum oamenii se bucurau. În sfîrșit, își ziceau, avem și noi "cățele", se cheamă că ne putem măsura cu sculele nemților. Văzînd însă că întrebuințarea acestora depindea de nenumărate clenciuri tehnice, atît de multe că-ți albea părul din cap
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
cu toate simbolurile desenate în amănunt. Mă lua uneori sâmbăta prin vechile cartiere "să se convingă", descoperirile erau uluitoare, găseam chiar și statui - còpii după antichități situate pe acoperișuri ori pe terase înalte, toate "prevăzute" în desenele ei ce se lungeau ori se lățeau de la o zi la alta. Notam nume de străzi neînsemnate, uitate, de fundături pe care pășeam prima oară... sau, cine știe, în cazul ei, poate "prima oară în această existență". Curios, Prigorița nu se supăra de asocierile
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
parcă așa se spune atunci când minți cu nerușinare): - De la Ipotești. Știți cine s-a născut în aceeași localitate cu mine? - Adrian Năstase, mi-a răspuns sec. Știam eu că mediocru la mediocru nu-și scoate ochii, așa că n-am mai lungit povestea. Omul s-a uitat la mine cam preț de trei minute, apoi a pipăit fierul și a decretat cu autoritate și profesionalism: - Pleu de conserve a-ntâia! Cum?!, mi-a venit să urlu. Pleu?! M-am scăpat pe picioarele
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
-l puneți, împreună cu ceapa și țelina, la călit. 2. Nu-i nevoie să folosiți nici o “supă” (mai ales cuburi d-alea chimice vă implor să nu folosiți). Merge perfect treaba dacă folosiți apă și lapte. Tot cu lapte o mai lungiți la final, dacă iese prea groasă. Lapte dulce, nu lapte acru, nici sana și nici lapte cu cacao, da? 3. Nu-i nevoie nici de amidon, eu n-am pus. 4. În faza de fierbere, o să facă spumă. Adunați-o
Am fost în bucătărie! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21250_a_22575]
-
puțin câteva diferențe etnice. dar să admitem că nu există. unde vrei să ajungi? mi se pare tare tristă poză cu fetiță cu gâtul lungit ca să-și poată purta ornamentul (ultima din dreapta jos). cel putin cred că i-a fost lungit gâtul, de regulă așa se procedează. o formă de mutilare (și discriminare de gen) care sperăm să fi dispărut sau măcar să o fi remarcat ca atare. este crudă! Păi de ce “țigani”? “Țiganii lor” e o formulare la fel de peiorativa că “romii
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
Cred că n-am mai reușit să îngaim altceva decât: Ați înnebunit... Toate întâmplările din timpul zilei, toate surprizele, toate aceste daruri și acum, poftim, încă un cadou care făcea, el singur, cât o aniversare întreaga. Ce s-o mai lungim? Mi-au dat lacrimile mai ceva ca lui Băsescu la (prima) retragere a lui Stolojan. Maria n-a pierdut momentul și a înghiontit-o discret pe Amalia: Vezi, ți-am zis eu că tot cu hăinuțele... Am să trag cortina
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe străzile înguste, Munții cădeau în mare și se-nălțau în puste. Doar luntrea lui ai scos-o, Slăvite, din catran, Și i-ai lungit secunda, cât veacul, pe cadran. De-atunci, înșiră, zilnic, semn după semn, în salbă, Dar foaia lui e rece și-n crugul vieții albă. Unge-i condeiul, Doamne, fă-i fila grea fierbinte, Dă-i aripi și văzduh și ținere
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
aspră, dar curată, Că poartă-n miez și-aroma ispitei de-altădată. Femeia mea din lut și sânge - rug și floare - Te-aș aștepta din nou, cerșind la drumul mare, S-aduci săgeata vieții din timpuri înapoi, Căci s-a lungit cărarea de umbre după noi. Gemenele Copilele, frumoase, deodată s-au născut. Una, mai băiețoasă, bătea cu pumnii-n lut. Cealaltă, lină-n pas, cutreiera grădina Și aduna, din rouă, cu ochii-nchiși, lumina. S-au despărțit în soartă, plângând
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
și arinul pe foc tălgerari și aurari făurari și pietrari cocori aiurând pe bolta de cicoare și spoi tingiri haiduci suflați prin frunze spânzurați cu răsărituri fripți ca berbecul pe podul Mogoșoaiei dantele Brâncovenești învelesc umbrele vechi ruinele visate fagii lungiți sub picioare sub foiala târgoveților zidării venețiene și turnuri turcești printre palate altoite mărgele pe lună capul plânge în Bosfor în dealul Mitropoliei vinul sfințit pe cai domnești crai de curte veche după paravane de Pene Corcodușe și Dinu Păturici
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
există vreun animal mai blînd decît oaia? Mieii fuseseră separați într-o îngrăditură de scînduri. Din cînd în cînd, în celălalt capăt al grajdului, un cal bătea din picior. Mirosea a bălegar de toate felurile. N-are rost să mai lungesc vorba. Trebuia să alegem un miel și l-am ales; Florin l-a ales, fiindcă el era propriu-zis cumpărătorul. L-a arătat cu degetul: acela brumăriu! Abia acum observ că între povestea lui Valerian și cea a mielului există anumite
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
Aveți timp până mâine să-mi veniți cu idei. Adica, cum facem să băgăm basmu’ în capu’ electoratului că asta ne interesează, bă! Toți trei își aruncară ochii pe document dar numai figura tâmpă din naștere a bietului Muki se lungi a mirare: - Șefu, da’ io nu văz nici drac dă cuie p-acilea... Ce facem în situația asta? Ministrul zâmbi plin de bunăvoință și gândi că deja știe cine lasă locul liber, dar de rostit, rosti cu multă blândețe: - Lasă
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
tăi și-mi par Doi pui de cerb. Când mă uit iar, Îmi par doi gemeni, bunăoară, Precum doi pui de căprioară Cari între crini au apărut, Ieșiți în voie la păscut. 6. Până când se mai răcorește, Până când umbra se lungește - Munte de aur - voi fi la tine. Deal de tămâie să știi bine Că voi ajunge, negreșit. 7. Frumoasă ești. Când te-am privit, Nici un cusur nu ți-am aflat, Oricât de mult am încercat. Fără să exagerăm prea mult
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
care le-mbracă, ba spre oamenii pe care-i descriu, la fel îi reușește lui Șerban Foarță un simultan de stiluri. De la tuluri care se desfiră și se-adună, trase-strînse de potriviri de sunete, la plușuri epice, pe care te lungești de plăcerea unei istorii poetice a poeziei, de la beauté avant toute chose, și la petice de catifea sau de piele, portrete concentrate, țepene, deși stofa lor e vorba. De toate găsești, în mica prăvalie de antichități din familie, "cînd o
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
specifică, oricum. Lipsa spectacolelor de calitate, a regizorilor, deprofesionalizarea trupei păleau în fața unui du-te vino cu morgă, specific, nu-i așa, unui festival de teatru. În felul acesta, și autoritățile finanțatoare deveneau și mai importante, se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara, scoțîndu-și fața înnobilată pe truda artiștilor. Cu timpul, excesele și-au mai redus formele, numărul festivalurilor a scăzut, profilul celor rămase fiind clar precizat. Festivalul Shakespeare este unul dintre acestea. Ritmicitatea lui, teoretică, este de o ediție
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
să fie recitite. Lui Biță, dacă destinul, mai precis stilul, acesta îi este - să fie academician precoce - ei bine, el își urmează destinul fără nici o sfială, sau rușine ipocrită. Îi stă bine, o merită din plin, ce s-o mai lungim, Biță e un clasic în viață. Pur și simplu gestul devine natural, mărturisind, cu farmec repet, (farmecul nu este iradiație, ci schelet, structură, strategie) plăcerea acestor cadouri de protocol. Și astfel eu, îmi înghit bancul pe care îl fac ciclic
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
se prind de venele mele/ și eu pot și fără vene/ și aerul prinde crusta ochilor ei și ochii ei își schimbă culoarea/ după culorile cerului/ și eu merg pe sub venele mele prin cameră prin vocea ei/ și camera se lungește în partea în care înaintez/ ca și cum ar fi cerul" (Cu agrafa cu care ea își prindea părul...); "el ține în mâini părul silviei și-și afundă fața în el./ vrea să se omoare. este gol în mijlocul unei camere goale./ își
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
a fost sărbătorită însăși Cartea: vie, plină de-nțelesuri... Au rămas, în schimb, în umbră, oamenii care fac cărțile sănătoase. Vracii de carte: cei care vindecă rănile lăsate de timp și de preagrăbita mână a cititorului printre pagini, cei care lungesc viața volumelor până la a le dărui nemurirea și le lansează, întinerite, în caruselul lecturii publice. Meșteșuguri rare, meserii uitate Între toate specializările acestei bresle, restaurarea de carte este, zice-se, cea mai grea. Armate de „soldăței“ minusculi ajută timpul să
Agenda2004-50-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283143_a_284472]
-
stau la masa sărbătorească. V. RUBANSCHI Sărbătorirea Crăciunului de-a lungul timpului Crăciunul se află tocmai în miezul iernii. Solstițiul de iarnă, 21 decembrie, are cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte. După aceea, zilele încep să se lungească treptat-treptat, deși mai este mult până la sosirea primăverii. În societățile agrare de demult, soarele juca un rol extrem de important în viața de zi cu zi. În cadrul „saturnaliilor”, romanii sărbătoreau reînnoirea anului. Festivitățile începeau în ziua de 17 decembrie și durau
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
hoția. Nu numai prin fraiman tăiați, spânzurați, ce și tormente, chinuri, țâță arse, trasă, mâni de vii tăiate, cu roata zdrobiți, obraze cu pecete arse, chinuri erau, capu tescuit, supt unghii țăpușă bătea, le zmulgea, cu peatră de moară îi lungea, pieptul le turtea, picătură rea de sus în creștetu capului îi pica, dar de vii arși sau de vii înțăpați, cureăle fîșii din umeri pre spate în jos trasă, locul lor cu var neastâmpărat presărat, apoi dus și tăiat. Această
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
numai mamă și încă trei frați mai mari; tatăl i-a părăsit pentru o altă femeie, pe când Corina încă nu văzuse lumina zilei), pentru că sunt nevoiași rău de tot; trăiesc cinci persoane numai din alocațiile copiilor. Mă rog, să nu lungesc vorba: am vizita- t-o pe Corina, m-am jucat câteva minute cu ea, apoi m-am urcat în mașină și am plecat la treburile mele. A doua zi m-am trezit la mine la serviciu că mă cheamă la
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
cu cheag de sînge/ Capul cel cu stea în frunte se mai vede numai unde/ Ochii umezi dați pe spate vine cineva să-i scoată/ Și desparte carnea rece de luminile rotunde.// Eu rămîn tăcută-n preajma trupului ce se lungește/ Și se leagănă în aer parcă-anume ca să știu/ Că din el acum se vede doar o umbră și-o lumină/ Dată de acea putere de-a fi fost odată viu" (Boul jupuit). Nu mai puțin impresionantă apare jertfirea intempestivă, de către
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
pot să ne-nvenine/ stînd în Paradisul Lumii goi". În sfîrșit Ekstaza notifică drumul de la alienare la regăsire, prin reîntoarcerea eului rătăcit în mediul dragostei divine: "!mă-așteptați cu Suflet tremurînd,/ tremurînd de grija de-a ajunge/ la Voi cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd,/ la Voi tot cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd!" Datorită naturii sale pluricorde, a complexei sale construcții clădite pe originar, a tîlcurilor sale
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
regăsire, prin reîntoarcerea eului rătăcit în mediul dragostei divine: "!mă-așteptați cu Suflet tremurînd,/ tremurînd de grija de-a ajunge/ la Voi cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd,/ la Voi tot cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd!" Datorită naturii sale pluricorde, a complexei sale construcții clădite pe originar, a tîlcurilor sale depășind pitorescul, vibrînd spre infinit, poezia lui Cezar Ivănescu se vrea un analogon al Lumii. Cezar
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]