104 matches
-
cu ocuparea palatului seniorial și formarea, împreună cu meseriile inferioare (măcelari, cizmari, fierari, zidari, dulgheri), a unui guvern democratic. Acesta nu durează decît cîteva săptămîni, căci este alungat de forțele meseriilor superioare, care reiau puterea. La Gand, în anul următor, revolta luntrașilor și țesătorilor împotriva contelui de Flandra, așa numiții "maillotins" (răsculații se înarmaseră cu ciocanele din lemn plumbuite, "maillets", antrepozitate în noul Châtelet) se ridică împotriva exagerărilor fiscale regale, înainte de a fi reprimate într-un mod feroce. Dacă criza este tot
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
știe; pare bun și primitor. Îl întreb: Ai avut albine... El râde, nu înțelege ce spun. Ai avut albine? Ha? Bine? Da, bine, bine! și râde vesel. Alt lipovan, Piciroga. Mai încolo, are cherhana. Apucăm pe un canal foarte îngust, luntrașii mână bărcile sprijinind lopețile în maluri. Încep țânțarii. După multă vreme intrăm în lacul Dranov, unde bărci românești pescuesc cu năvoadele. Înserează. Intrăm pe gârla largă a Dranovului. Ajungem seara la cherhanale, aproape de intrarea Razelmului. Țânțarii sunt teribili dușmani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pontifex demonstrează și în acest fel că cealaltă lume îi este accesibilă, că știe drumul spre ea. Metalele (prețioase) fac sigură trecerea „de la lumea sensibilă la cea suprasensibilă”, vulnerabilitatea oricărui tranzit este anulată de valoarea lor apotropaică. Podul „se substituie luntrașului care (...) traversează sufletele în Lumea de Dincolo” și deschide o cale de comunicare regeneratoare pentru Cosmos. „Vama” peste care se face puntea duce în sacru și de aceea biserica se află la capătul ei opus: ea este Casa mitică din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
luntre condusă de câte un sătean și am plecat pe cărările de stuh65 ale Vladnicului. În direcțiuni diferite. După câteva minute, mi-a sărit un cogeamite rățoi gras, cu capul verziu pe care l-am doborât dintr-un foc; apoi luntrașul, culegându-l de pe apă, i-a vârât oi trestie în gât și l-a așezat în mijlocul unui ochi, de-ai fi jurat că-i viu, iar noi ne-am pus la pândă în stuh, la marginea ochiului. Una după alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Vladnic, îmi răspunse el. Cum așa? Mi-a sărit o rață pe la spate și eu, întorcându-mă repede, ca să dau într-însa, am pierdut echilibrul, luntrea s-a răsturnat și m-am dus la fund ca un topor. Noroc că luntrașul, om vrednic, m-a scos, altfel n-am mai fi dat ochi împreună. Am îngălbenit, când am auzit aceste! Își poate cineva închipui cu ce inimă m-aș fi dus să spun doamnei Proca că bărbatul său, pe care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ale vremurilor trecute”, autorul își asumă, mai presus de orice - un merit proverbial definit cu marea vorbă a lui Iorga - „cine nu uită, merită!” Al. Husar ARGUMENT Marele savant român Henri Coandă folosea adesea o imagine deosebit de sugestivă, aceea a luntrașului care vâslește privind spre drumul parcurs și doar din când în când întoarce capul înapoi, pentru o clipă, spre drumul pe care-l mai are de străbătut. Omul se apleacă spre trecut nu din curiozitate, ci din nevoia de a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne, cu veacuri fără șoave Țărâna înroșit-am cu a sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape, descopeream catarguri Lumini tulburătoare, a sfinților martiri Cu oase fărămate, cu trupul prins în ștreanguri De-ntunecate minți și negre clevetiri. Mi-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Chipuri vii ale zbaterilor vieții și morții - de aceea, „fără pace” - tind să fie florile-simbol ale lui C. Unele - trandafirii galbeni, în care se ghicesc apuneri în durere, crizantemele, „val de-argint, ochi de-argint fulgerat”, făclii ale adormirii, nufărul, „luntrașul” ce bate la porțile nopții, macul, „rug” al sângelui jertfit, violetele martirajului - sunt martori ai Tainelor din adânc, altele, mărturii ale Grației (crinul, „zbor înalt”, „albastră frângere de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne și amintiri cerești (auroralul
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
necondițională, absolută este prefigurată, indicând astfel că într-un anume sens, ospitalitatea înseamnă proximitate, atingere, în ocurență, îmbrățișare. Traiectul lui Iulian, vânătorul pervers și sadic, apoi ucigașul fără voie al părinților săi, apoi rătăcitorul penitent și în cele din urmă luntrașul la dispoziția călătorilor, de la crimă la sfințenie este și traiectul între neospitalier și ospitalier, între omul care își descoperă propriul exil și faptul că este un străin chiar pentru el și între cel care se acceptă pe sine, este acasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
perfecțiune, un moment de refacere "că-l sluțise apa mării" (6.137)118*: orice urmă de ostilitate și incertitudine pare suspendată. O simpatie generală, o vitalitate veselă îl înconjoară pe Ulise și îl asigură de întoarcerea pe care feacienii, acești luntrași neîntrecuți, i-o făgăduiesc. Și totuși, ospitalitatea oferită de feacieni nu este complet lipsită de ambiguitate, și foarte subtil, se pot citi în ea multiple tensiuni, chiar contradicții. Astfel aflăm că acest popor, izolat de alți oameni 119, care nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Calypso până la sosirea sa în Itaca. "Ulise se trezea în patria sa". Această trezire este un preludiu pentru o nouă naștere după un ultim somn. Este bine să reamintim că Ulise se culcă în liniște în barca de întoarcere. Luntrașii "așternură atunci pe punte un culcuș de pânză de in pentru ca voinicul să doarmă liniștit." și atunci "un somn adânc și lin ca moartea se lăsă atunci pe pleoapele voinicului"179. Ne-am fi putu aștepta ca el să fi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la fel de bine Schranke ca și Grenze, după cum arată Kant. Frontiera se deosebește de barieră prin faptul că ea poate fi traversată, în vreme ce aceasta din urmă constituie un obstacol, marchează o limită de netrecut. Este important să vedem că Iulian devine luntrașul cu care treci frontiera, că el înseamnă limita prin faptul că ea poate fi depășită. El este chiar garantul acestui lucru, eroul, cel care prin situația sa de exterioritate, prin marginalitatea sa poate să asigure oamenilor trecerea fluviului. Luntrașul este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
devine luntrașul cu care treci frontiera, că el înseamnă limita prin faptul că ea poate fi depășită. El este chiar garantul acestui lucru, eroul, cel care prin situația sa de exterioritate, prin marginalitatea sa poate să asigure oamenilor trecerea fluviului. Luntrașul este un transgresor, transgresorul este un luntraș. Am văzut că distanța nu poate să creeze o limită, o barieră. Iulian este de altfel cel care descoperă vertijul lipsei de limite în setea de carnagiu căreia nimic nu vine să-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el înseamnă limita prin faptul că ea poate fi depășită. El este chiar garantul acestui lucru, eroul, cel care prin situația sa de exterioritate, prin marginalitatea sa poate să asigure oamenilor trecerea fluviului. Luntrașul este un transgresor, transgresorul este un luntraș. Am văzut că distanța nu poate să creeze o limită, o barieră. Iulian este de altfel cel care descoperă vertijul lipsei de limite în setea de carnagiu căreia nimic nu vine să-i pună frâu sau capăt. Distanța până unde
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cântec cosița primăverii Crescută, râu sburdalnic, în tremur de cavale. Bujori sălbatici Pe ruguri verzi ard flăcări în inima pădurii Și înfloresc mărgele nesărutate gene: Ileană din poveste, în chiot, duc pandurii Ca să-i nuntească trupul și dragostea'n poiene. Luntrașul Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind Prin valuri de agată și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri Se duc pe râul vremii toți
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
ați avea nimic de pierdut, ci dimpostrivă, ați evita să vă autoînșelați grăbindu-vă, cartea dvs. negăsindu-și ecoul sperat la cititor și la critică. În Podurile, dvs. v-ați gândit la Caron, care ne trece Aheronul? În postura de luntraș, m-am străduit să nu vă dau sfaturi definitive. Nu vă iau pe podul plutitor spre moarte ci vă rețin la malul viilor, ținându-vă puțin de vorbă, și poate cu un mic folos pentru versurile pe care le veți
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13647_a_14972]
-
13766 PREDA LENUȚA (n. 1954) Constantă, str. Garofiței nr. 22, bl. L88A, sc. B, ap. 21 țel. 511801 18882 RĂCEALĂ AUREL (n. 1941) Constantă, Str. Lt. Lemnea Teodor nr. 14 țel. 631665 18892 ȘERBAN IOAN ROMÂN (n. 1955) Constantă, Str. Luntrașului nr. 14A țel. 691879 3793 SOLOM LILIANA (n. 1956) Constantă, Str. Ghioceilor nr. 10 A, bl. L2C, sc. A, ap. 12 țel. 670735 094651860 13780 STAN DORITĂ (n. 1961) Constantă, Al. Melodiei nr. 2 bl. 24C sc. E ap. 84
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 511801 18882 RĂCEALĂ AUREL n.1941 Constantă, Str. Lt. Lemnea Teodor nr. 14 țel. 631665 3784 REUS ELENĂ n.1952 Constantă, Al. Garofiței 11, bl. L62, sc. A, ap. 4 țel. 632629 18892 ȘERBAN IOAN-ROMAN n.1955 Constantă, Str. Luntrașului nr. 14A țel. 691879 3793 SOLOM LILIANA n.1956 Constantă, Str. Ghioceilor nr. 10 A, bl. L2C, sc. A, ap. 12 țel. 670735; 094651860 13780 STAN DORITĂ n.1961 Constantă, Al. Melodiei nr. 2, bl. 24C, sc. E, ap. 84
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Limanului - în întregime Str. Limanului - în întregime Str. Lisabona Str. Liviu Rebreanu - în întregime Str. Londra Ale. Lotus nr. de la 1 la 3 și de la 6 la 8 cu blocurile 8A, 13A, 12A, 11C Str. Lucian Blaga - în întregime Str. Luntrașului - în întregime Str. Lyon Str. Madrid Ale. Magnoliei nr. de la 2 la 4 cu blocurile L4, G1, L1, T1 Str. Maior Av. Ștefan Sănătescu - în întregime Bl. D. Mamaia nr. de la 249 la 301 și de la 254 la 302 și
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Libertății 31 - 93, 34 - 70 Str. Libertății 1 - 29, 2 - 32 Str. Liceului Str. Livezii Str. Liviu Rebreanu (fosta Grivița Roșie) de la 1 - 29, 2 - 50, Str. Liviu Rebreanu (fosta Grivița Roșie) 31 - capăt, 52 - capăt Str. Ludușului Str. Luntrașilor Str. Lutului Str. Madach Imre Str. Margaretelor - inclusiv zona de agrement Insula Str. Marton Aron Pța. Matei Corvin Str. Măcinului Str. Măgurei Pța. Memorandumului Str. Mestecănișului Str. Mierlei*(D) Str. Mihai Viteazu Str. Mihail Eminescu Str. Mihail Kogălniceanu Psj. Milcovului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Düsseldorf; între 1851-1853 vizitează Elveția și Belgia, precum și Leipzig. În ianuarie 1854, Schumann merge la Hannover, unde audiază o interpretare a operei sale "Das Paradies und die Peri" La 27 februarie 1854 se aruncă în Rin. Este salvat de niște luntrași, dar odată adus la mal se confirmă nebunia sa. Deși biografii timpurii concluzionau că acest comportament al lui Schumann era datorat sifilisului, cercetări ulterioare au arătat improbabilitatea acestei ipoteze. Mai mult, multe dintre simptomele pe care le manifesta, inclusiv crize
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
-i învețe pe oameni să-l cunoască, să-l adore și să îl considere zeul lor. Manco Capac și Mama Ocllo vin din est, din Insula Soarelui, din mijlocul lacului sfânt, să dea naștere unei noi civilizații, el ca un luntraș aborigen în poncho roșu, stând în picioare, cu o prăjină lungă în mână, conducând ambarcațiunea, iar ea, chircită în spate, toarce lână de lamă pe un fus de lemn. Locul în care Manco Capac și-a înfipt bastonul de aur
Lacul Titicaca () [Corola-website/Science/302235_a_303564]
-
ideea s-a concretizat abia în 1885, când s-a vorbit despre un Muzeu al Industriei și Meșteșugurilor, ce urma a fi construit pe un teren dat de către edilii orașului din terenurile de exercițiu ale pompierilor (pe fosta stradă a Luntrașilor, azi Horia). Proiectul construcției a aparținut arhitectului Kiss István (profesor universitar), iar lucrările au demarat în 1890, avându-i ca antreprenori pe Sófalvi József și Soós Pál, construcția fiind finalizată în 1894. Stilul clădirii este neoclasic, cu elemente grecești și
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
Mântuleasa..."”. Nuvela permite numeroase speculații și trimiteri mitologice, existente și în folclorul fabulos românesc. Astfel, Baba ar putea fi Cerberul care păzește intrarea în lume de dincolo și încasează obolul, după tradiție, fiind stăpână a timpului, în timp ce vizitiul dricar este luntrașul Charon care îi transportă pe cei proaspăt morți pe lumea cealaltă. Cele trei fete ar putea fi Ursitoarele sau Parcele care veghează Destinul, zâne provenite din mitologia unor civilizații străvechi sau cele trei Grații: Aglaea, Euphrosyne și Thalia, divinități ce
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
un pescar român (Boris Ciornei). Diplomatul îi dă pescarului o mahmudea de aur furată de la grecoaice pentru a-i trece Dunărea cu o luntre. Pescarul îi lasă nurorii sale moneda ca zălog. Ei ajung cu bine pe malul românesc, dar luntrașul este împușcat de grăniceri la întoarcere. Darie și Diplomatul merg cu o căruță și ajung la București. Ei intră într-o cafenea, dar sunt capturați iarăși de comisarul Marinescu. Diplomatul umpluse Bucureștiul cu bancnote false, iar autoritățile puseseră un premiu
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]