176 matches
-
cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927, produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveți, piersic, vița de vie, mușcate, lalele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în 1878 cumpărate dela groful Teleky în 1901, Decizia de întabulare 4487/1904. Satul Sreza deține în proprietate următoarele terenuri: - pășune în golul de munte Bâlea 437, 36 ha - pășune în golul de munte Arpășel 521,19 ha, - pădure la Lupoaia 372 jugăre, primite prin reforma din 1922, luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
anul în curs și ruga adunarea a-i aproba rațiunea și bugetul pe anul trecut. Dacă cineva nu era mulțumit cum s-a administrat, să punea la vot.... În anul 1922 când s-a adus legea agrară am mai căpătat Lupoaia până sus la Buteanu, circa 400 jugăre de pădure din care mai mult brad de care aveam mai multă lipsă, s-a coștatat câte familii suntem și nu avem 5 jugăre de familie, atâta suna legea agrară. Dar astă pădure
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și pachete. Izolarea exista și înainte de 'reeducare', singura diferență fiind că, după începerea acțiunii, numărul izolaților a crescut și s-a stabilizat pe la 70, separați de ceilalți, în două camere. Dintre izolații care refuzau 'reeducarea' sunt amintiți Virgil Maxim, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Mihai Nour, Constantin Rodas, Constantin Iorgulescu, Vanghele D. Vanghele, Dumitru Stamu, Marcel Cazacu, Constantin Negoiță, Titi Stoica și Alexandru Munteanu. Implicarea oficialităților în acțiunea sucevenilor a fost destul de discretă. În afară de discursurile lui Antonescu și Burada, se putea observa
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
informațiile de care aveau nevoie. Majoritatea victimelor vorbeau după câteva runde de astfel de suplicii, iar cei care refuzau erau bătuți din nou noaptea, împiedicați să doarmă, ținuți în picioare ori în alte poziții chinuitoare. Popa dă exemplele lui Constantin Lupoaie, Aurel Stoica, Virgil Maxim, Dumitru Neagu, Constantin Ismana, care nu au fost lăsați să doarmă vreo 10-14 zile. Prima intervenție de calmare a spiritelor i-a aparținut lui Gheorghe Sucegan, în martie 1951, care a stat de vorbă cu cei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lui Popa 'Țanu' că nu recunoaște cele declarate, astfel că Pușcașu și Stoian au fost puși să îl bată din nou până a cedat. Între iulie și septembrie 1951, la camera 99 au fost torturați Virgil Maxim, Titi Stoica, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Mihai Timaru, Constantin Teja și alții. În luna august au sosit două loturi de la Pitești, printre ei fiind și Țurcanu, pe care Popa l-a pus rapid la curent cu activitatea din penitenciar. Țurcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Gheorghe P. Neagu, Alexandru Matei, Constantin T. Vaman, Constantin N. Barbă, DezmØri Zsombor, Aurel Obreja, Virgil Maxim, Aurelian Marcu Stoica, Drohobeczky Attila Anton, Ion Pangrate, Constantin Teja, Sabin Vandor, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Gabor Chirică, Gheorghe Chirculescu, Octavian Tomuța, Constantin Lupoaie, Alexandru Piticaru, Vintilă Vais și Liciniu Blaga. Sentința nr. 32 din 10 noiembrie 1954 a fost dată la București de către Tribunalul Militar pentru Unitățile MAI, prin completul de judecată format din general-maior Alexandru Petrescu, locotenent-colonel Gheorghe Eftimie, asesorii maior Teodor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că pe notele pentru mutarea acelor deținuți care urmau să fie torturați (scrise de Popa și Ionescu), își punea semnătura Avădanei. Virgil Maxim povestește un episod premergător procesului, când a fost scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați în ceea ce privește evenimentele de la Gherla și că trebuie să spună
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
iar în martie 1950 a fost transferat disciplinar la Jilava, împreună cu alți 25 de elevi. După mai bine de un an de detenție în condiții grele la Jilava, prin iunie 1951, Maxim a fost dus la Gherla, împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Dumitru Neagu și Ismana, într-o cameră de la etajul I, unde au sesizat atât încercări de a fi trași de limbă, cât și de a fi preveniți de pericol prin priviri. La începutul lui iulie 1951, cei șase au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dus și Maxim la Jilava, pentru cercetări, dar nu a recunoscut nimic, întrucât bănuia că se urmărea acuzarea sa în proces. Virgil Maxim povestește un episod anterior procesului, când a fost scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Gherla și că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ferească de Stoian și Cobzaru. De la Târgșor a fost mutat la Gherla, unde a făcut cunoștință cu acțiunea violentă, prima dată fiind iscodit într-o celulă, apoi introdus pentru torturi în camera 99, unde s-a reîntâlnit cu Maxim, Stoica, Lupoaie, dar și cu Stoian și Cobzaru. Susține că, în afară de bătăi, au fost puși să se scuipe unul pe altul în gură, iar unii să ingereze fecale ori să sărute un falus și un sex femeiesc făcute din săpun, care ar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
, Virgil (24.X.1932, Lupoaia, j. Gorj), istoric literar și editor. Este fiul Eugeniei (n. Umbreș) și al lui Nicolae Vintilescu, funcționar. Urmează Școala Pedagogică din Turnu Severin (1948-1952) și Facultatea de Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj (1952-1956). Își susține doctoratul la Universitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
în mină lucra ca maistru Țuțuianu. Poetul Mihai Leonte , fost maistru principal miner ne amintește de unii colegi (ortaci) ai săi: maistru Gheorghe Caracoancea din Coronini; muncitori de mină: Ion Bărănescu, Ilie Codilinschi de la Baia de Arieș, Ștefan și Vasile Lupoaie, Constantin Goanță( zis Tică), vagonetar Ion Bunescu; Gheorghe și Nicolae Gârjan, Ion Damian, Alexandru Conea. Minele din Moldova Nouă erau Suvarov, Florimunda și Vărad. Din mina Florimunda amintim ca muncitori : Palici Vasile, Mârzac Costică,Apostu Constantin fost artificier.În aceste
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de aceeași critici , aceștia l-au găsit Întocmit, după toate regulile tehnice și artei picturale.” Eu, pornind de la monografiile Învățătorilor Elisabeta Mărășescu,Vasile Marășescu, preot Virgil Mărășescu, mulțumindu-le pe această cale pentru efortul depus, preotului Murgilași de la biserica din Lupoaia, preotului Drăghia Elisei de la biseica Cătune completate cu documente culese din „Arhivele Naționale Turnu Severin”, din arhiva școlii generale Valea MÎnăstirii, de la bătrînii comunei, am Încercat să completez tabloul monografic al comunei Cătunele. CADRUL GEOGRAFİC NATURAL Comuna Cătunele are o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca vecini: -La Nord, comuna Glogova; -La Sud si Est, orașul Motru; -La Vest, comuna Florești din județul Mehedinți. În actuala sa organizare, comuna Cătunele cuprinde satele: -Valea Perilor-sat reședință de comună; -Cătunele; -Dealul Viilor; -Lupoaia; -Steic; -Valea MÎnăstirii. Satele Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Steic si Valea Perilor sunt străbătute de drumul județean D.J. B Motru-Baia de Aramă, fiind așezate În partea stîngă a rîului Motru, iar satele Cătunele si Dealul Viilor În partea dreapta a rîului Motru și fiind legate de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
trage numele de la cuvîntul dac „Mutrea” pe ale cărui maluri se afla cetatea Amutria. Clima este temperat continentală, cu veri călduroase și ierni geroase. İNCURSİUNİ ÎN İSTORİA LOCALİTĂțİİ ÎNCEPUTURİLE Atestări documentare:1497-Lupoaia;1537-Valea MÎnăstirii; Cătune- 1581. Referitor la denumirea satului Lupoaia, sunt doua variante-ambele cu valențe de adevăr. Prima: pe aceste locuri, după cum comfirmă realitatea pădurilor existente și a celor ce au existat cîndva, astăzi Îngropate și carbonificate, se presupune și existența animalelor sălbatice. Cele mai frecvente au fost lupii și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lupilor ”. Aici era o capcană pentru lupi; o groapă mare acoperită de crengi, iar Înăuntrul ei, Într-un țărculeț, era introdus un purcel, care guițînd atrăgea lupii care cădeau În groapă, de unde nu mai puteau ieși. De aici denumirea „Lupoaia”, de la lupi. A doua: pe vremuri ciobanii de dincolo de munți, venind cu oile prin aceste locuri, au adus și denumirile multor sate ce au existat și există și astăzi În Transilvania. Aceste fixări de nume date satelor, există Înainte de organizarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se vedeau turnurile MÎnăstirii Tismana, ceea ce Înseamnă că era situat la o altitudine destul de ridicată. Poiana Becherului, numită după numele unei familii ce locuia pe acolo și era În sjujba proprietarului, „ Ciocul Becherului ” era loc de Întîlnire Între tineretul satelor Lupoaia, Lupoița, Roșiuța și Ploștina, unde pe vremuri era un scrînciob (vîrtej) unde În zilele de duminică și sărbători, În afară de alte distracții locale, se făcea horă, care, cînd și cînd, În ceartă pe fete, se termina cu bătaie. Poiana destul de mare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dealul Radovanului se Întinde pînă la șosea, valea Cerveniei, cea mai fertilă vale a satului; din celălalt unghi al poienei Becherului, dinspre apus pleacă dealul Stoicanului, nu mai lung de 800-1.000 metri, ce se proptește pe malul mătcii Lupoița- Lupoaia, la Stanciulani. El este mult mai scurt decît celelalte și face ca valea, Înspre ieșirea sudică, să se lărgească, intenționat parcă, spre a face loc vetrei satului. În partea de apus a dealului Stoicanului, valea ce este formată de ultimul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate colțurile pădurii. Depresiunea coboară În pantă ușoară În matca Lupoița-Lupoaia. Ultimul deal ce Împrejmuiește terenul satului, vine dinspre nord, de la VÎrtopul Gorjului, și intră În hotarul satului Lupoaia, la locul numit „ Groapa Lupilor ” de unde se bifurcă; un deal se Întinde Înspre sud, sprijindu- se pe șoseau Motru-Baia de Aramă și se termină, cu un bot de deal, numit „Dealul Bisericii ”, pe care este construită biserica satului. Cealaltă ramură
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este mai scurt decît celelalte, valea se lărgește și este cuprinsă numai Între dealuri ce merg pînă la șoseaua Motru-Baia de Aramă. Între dealul ce se termină cu „ Cuca ” și cel ce se termină cu „Dealul Bisericii”, este așezat satul Lupoaia, pe două linii. Linia de sus pe media pantei dealului Cervenia și linia de jos, pe poala dealului. Celelalte gospodării, sînt răspîndite În văile sus zise, iar o parte din sat, numită și linia Urdărarilor, pleacă de la biserică Înspre apus
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]