75,079 matches
-
cale. Ea nu este interesată nici de epica lui Paciurea, de simbolismul sau narativ și puțin livresc, după cum nu are în vedere nici deposedarea de materie și dobîndirea stării de levitație pe care Brâncusi le-a experimentat cu atîta strălucire. Lupta ei cu lumea denotativa, cu redundantele materiei și cu inconvenientul gravitației se duce, de fapt, pe două fronturi: din punctul de vedere al cadrului fizic și moral, aceasta se desfășoară în spațiul eclezial - a se vedea abundență iconografiei sacre, de la
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
medievali, Meserie! (Nice work) "reciclează" subiectele romanelor victoriene industrializante etc. Posibilă paralelă cu Kierkegaard a apărut deja schițata în Vești din paradis (Paradise News), român consacrat, în mare, teologiei moderne. Faptul că filosoful danez a fost un melancolic, în per-manenta lupta cu spaimele sale, care i-au determinat și modul excentric de viață, precum și legătura ciudată, obsesiva cu părăsita logodnică Regine (teoreticienii contemporani sunt însă de părere că el a fost părăsit tânără "normală", viitoare soție a lui Schlegel) a determinat
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
de agat ai caselor, aprinși, te devorau/ în grațiosul dans pe geana amintirii (...) Ah, aceste ape înecate-n sargase/ focile de antracit ale viselor/ plutind pe banchize de clar-obscur// Ra-Ra-Rasputine,/ Russian special love machine// Ca o spumă a timpului această luptă/ cînd ai coborît în tranșeea realității// Cutia de scrisori mereu goală...// Take my breath away...// Înveșmîntat în frigul tristeții/ privești cum te-nconjoară/ din toate colțurile odăii/ Nimicul... (După-amiaza de duminică). Așadar antidotul Nimicului este însuși limbajul imagistic care-l
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
lume nu există un cult atât de mare și de sacru, ca al Franței, decisă să nu-și uite faptele de arme... Paradoxal, Franța, țară a Păcii. Când te gândești ce muzeu ar mai trânti Afganistanul terorist ieșit învingător în lupta cu SUA... De altfel, Parisul a închinat cea mai mare Piață a lui, Invalizilor, - însuși numele fiind decăzut și el, ruginit, ros de trecerea Timpului, ca o armă, - Esplanada copleșitoare... Îmi trebuie un mare efort ca să-mi reprim o greață
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
definesc ca pe o știință universală despre legăturile și comunicațiile în tehnică, despre ființele vii și viața socială, despre "organizarea generală"... Prin aceasta, cibernetica consideră ca fiind identice legăturile reciproce mecanice, biologice și sociale...". Dacă punem în paranteze adjectivele caracteristice luptei de clasă obținem un text care, cu ușurință, ne aduce amine de Spengler și Toynbee ori de Omul unidimensional al lui Marcuse. Nu era deloc departe nici de unele poziții mai vechi sau mai noi ale bisericii creștine, față de aceste
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
se datora unor întâmplări relativ recente. Trei au fost deci faptele care au zdruncinat convingerile mele. Mai întâi vizitarea pur întâmplătoare a mai multor săli tip Internet-Café. În secundar lecturarea perpetuă a Omului recent. Și, în fine, eșecurile suferite în lupta cu PC-ul atunci când avusesem de rezolvat niște probleme strict științifice (să zicem de fizică și matematică). Riscând deci o atitudine amfibolică am hotărât că textul cu pricina se preta la pledoarii antagonice. Cu șanse charismatice sensibil egale poți susține
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
oferit suficient pentru a hrăni conștiința publică. Și asta s-a văzut limpede din primele zile de libertate, de la 28 ianuarie 1990, zile și zile de-a rândul, chiar până azi în anumite aspecte. Scriitorii trăiesc poate încă în iluzia luptei lor cu formele 'răului', dar numai dacă privim rezultatele și imaginea este foarte tristă. Care este percepția românilor despre proprietate? Cum este posibil ca generații de români să fie educați apelând la clasicele referințe literare ale legăturii cu pâmântul propriu
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
nu credem că arbitrii trebuie să influențeze jocul sau rezultatul și, dacă o fac, îi socotim incorecți. În antichitatea grecească, victoria lui Achile n-a fost de nimeni considerată imorală fiindcă a fost obținută cu ajutorul zeilor, intrați pe terenul de luptă și luîndu-i partea în mod deschis. Schimbarea criteriului etic, în acest caz, are o consecință majoră asupra lecturii: face oarecum de neînțeles măreția eroului, vitejia lui; și pretinde recuperarea, pe calea cunoașterii intelectuale, a situației cu pricina. În bună măsură
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
cu un insemn al libertății dobîndite și al dreptății reinstaurate. Această substituție de repere simbolice, pe lîngă faptul că este perfect legitimă ca eveniment concret, intră deplin și în scenariul marelui conflict magico-simbolic pe care l-am numit războiul statuilor. Lupta insemnelor și întregul conflict de imagini sancționează, de fapt, instaurarea unor noi realități istorice și înscrierea existenței colective pe alte coordonate psiho-morale. înlocuirea statuii lui Lenin din spațiul public românesc va fi una reală abia în momentul ridicării unui alt
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
dar atât. Iată însă că nu s-a întâmplat așa. în fiecare seară aici au avut loc lansări de cărți, în prezența autorilor. Și ce autori! Și ce cărți! începutul l-a făcut Mircea Cărtărescu însuși ("Mircea însuși mână-n luptă..."), cu volumul doi din Orbitor, în fața unui public atent, așezat în fotolii din nuiele împletite, la mese din nuiele împletite, pe care se aflau sucuri, cafele și exemplare din roman, cumpărate în vederea obținerii de autografe. în altă seară și-a
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
care a prezentat prompt și sistematic (și, bineînțeles, favorabil!) manifestările din cadrul Târgului Estival de Carte. Ziariștii săi au intrat în concurență (loială) cu cei de la simpatica publicație Litoral, realizată de poeta și prozatoarea Aurelia Lăpușan, care și-a aruncat în luptă (gazetărească) propriii săi studenți de la facultatea de jurnalism de la Constanța. Au fost seri frumoase, decupate parcă din spațiul altei țări, cu cărți și autografe, blitz-uri și stele căzătoare, valuri de muzică și de șampanie. A lipsit cu desăvârșire Ministerul
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
agresive ale adversarului, care afirmă că Dumnezeu e superstiție, că miracolele sunt trucuri, că a crede în îngeri înseamnă a fugi de realitate. Aidoma luptătorului, războinicul luminii își cunoaște propria forță uriașă: nu luptă niciodată cu cine nu merită onoarea luptei." O anecdotă zen pare a fi această imagine a mântuirii prin forța calmă, abstinența care ți-o dă o credință îndelung și trudnic ucenicită. Ea amintește însă, palid, și de acele povestiri franciscane, din celebrul Fioretti al lui san Francesco
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
celor care privesc cerul. Perseverența războinicului va fi curând răsplătită. Încet-încet, alți războinici i se alătură iar prietenii se reunesc în constelații, cu simbolurile și misterele lor." Această amicală complicitate a galaxiilor, macrocosmos armonic într-o geometrie ideală, e finalitatea luptei în și întru lumină a eroului civilizator, cel care înfăptuiește, cu acordul Demiurgului, ,,cerul nou" privit de vizionarul din Patmos. Dar idealul războinic al luminii e de fapt utopie și ficțiune - deconspiră epilogul acestui manual, alcătuit din anecdote moralizatoare: fata
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
vedere moral-comportamental. "Rolul statorniciei este cu precădere acela de a ne ajuta să îndurăm cu răbdare necazurile, acolo unde nu se mai poate face nimic." Și înțeleptul zilelor noastre nădăjduiește să își salveze rațiunea de alterarea prin suferință. Minciuna, cumpătarea, lupta cu imaginația, virtutea, relativitatea care stă la temelia acțiunilor ("gustul binelui și al răului depinde în mare parte de părerea ce o avem despre acestea"), prietenia sau iubirea sunt evaluate la fel. Iată câteva titluri de eseuri care sunt chiar
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
fost autentică. Excesul este limita presimțită de grecii care recunoșteau în Dyonisos "zeul nebun" așa cum au știut-o Hölderlin și Nietzsche. Și credem a nu greși dacă vedem în Eminescu un frate mai tânăr al lor, în martiriul lor comun. Lupta "de nesusținut" care s-a petrecut la profunzimi nemaiauzite, necunoscute oamenilor și nici vreunei "psihanalize posibile", cum spune Maurice Clavel despre Nietzsche, e asemănătaore lui Dyonisos cel sfâșiat de titani. Căci eterna debordare și fecunditate a Zeului sunt cauza chinului
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
publică în locul comentariului zilei o scrisoare deschisă pe care un anume Răducan Ion o adresează ministrului de Interne, Ioan Rus. De multe ori pîna la publicarea acestei scrisori deschise, Nistorescu a citat părerile oamenilor obișnuiți în editorialele sale. Scriind despre lupta autorităților cu infracționalitatea directorul Evenimentului a remarcat în repetate rînduri că aceasta constă în pedepsirea, adeseori disproporționată, a omului de rînd, în timp ce mari infractori fac figură de cetățeni respectabili. Sătul probabil să tot primească mesaje, pe diverse canale, că exagerează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
implicat, mai mult sau mai puțin, în primii doi ani postcomuniști. Partea proastă e că în România nu contează imaginea internațională - decât dacă ești sportiv... Așa se explică de ce plusurile la capitolul extern nu i-au adus beneficii în planul luptei politice interne. Petre Roman are disperată nevoie de-o trambulină aici, acasă, iar Ion Iliescu e neîntrecut la acest capitol. Pe de altă parte, președintele însuși intră într-o altă etapă biografică. Nimeni nu știe cum va arăta cariera lui
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
de literatură. O formulează limpede autorul cronicii la Voința de putere : "...Scriitorul român afirmat în anii '60-'80 [...] a crezut că este luptător și [...] s-a trezit după '89 că nu știe prea multe despre literatură, că și-a dus lupta cu arme extrem de rudimentare, cum ar fi metafora, parabola..." Și încă: Se insistă pe acele cîteva găselnițe narative care au prins cîndva, dar care acum nu pot stîrni unui cititor contemporan decît un zîmbet ironic de compătimire". (Într-un mod
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
în văzul rudelor. Lumea cu două fețe, una întoarsă spre trecut și cealaltă spre viitorul luminos al comunismului e o temă recurentă în romanele "obsedantului deceniu". Nu lipsește nici la Radu Cosașu. Dar între aceste două fețe nu e o luptă, așa cum se întîmplă în Moromeții și nu e nici o farsă, o caricatură a luptei așa cum se întîmplă în Scrinul negru, ci o ciocnire care de multe ori are efecte comice, o ciocnire între doi actori întîmplători care compun cu un
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
viitorul luminos al comunismului e o temă recurentă în romanele "obsedantului deceniu". Nu lipsește nici la Radu Cosașu. Dar între aceste două fețe nu e o luptă, așa cum se întîmplă în Moromeții și nu e nici o farsă, o caricatură a luptei așa cum se întîmplă în Scrinul negru, ci o ciocnire care de multe ori are efecte comice, o ciocnire între doi actori întîmplători care compun cu un gag reușit. Femeia cu blană de vulpe înspicată, cu numele voievodal și anacronic Maria
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
lui albastră, cu două dungi albe și șnur negru. Ce să fac cu ei? se întrebă. Sunt o mulțime și probabil că tremură de frig sub mantalele lor de nailon. Mulți. Generalii lor incapabili i-au părăsit pe câmpul de luptă. Mi i-au lăsat mie pe toți. Aș fi putut căștiga cu ei o groază de bătălii." Definitorie pentru roman rămâne însă o zicală albaneză, spusă de socrul mare la dramatica nuntă: �Ploaie și moarte găsești peste tot, caută altceva
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
Ah, Auschwitz, ci vremuri!..." Este bine expusă problema scriitorului român afirmat în anii '60-'80, scriitorul care a crezut că este luptător și care s-a trezit după '89 că nu știe prea multe despre literatură, că și-a dus lupta cu arme extrem de rudimentare, cum ar fi metafora, parabola... Blestemul cel mai greu care apasă pe umerii personajelor brebaniene este originea. în arborele genealogic stă destinul. Un arbore la fel de ferm precum virilitatea feroce care terorizează femeile. Breban este cel care
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
acea suedeză blondă cu părul de doi metri, cu față de zeiță nordică și piele de un alb conținând toate prospețimile. Acest bărbat dormind cu toate corpurile vârstei de până acum parcă nu știa nimic despre mine și nici despre impetuoasa luptă erotică de azi-noapte. Eu nu-l voi cunoaște niciodată cu toate că el, imprudent, mă asigură că îmi aparține cu trup și suflet. Cineva necunoscut mie veghea acum peste corpul divin alcătuit, o ambarcațiune plină de mistere la care nimeni nu avea
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
a exprima mereu viața", orice s-ar petrece în lume, mai ales acum după anii grei de experiență a scrisului, după care se simte parcă un fel de ușurare în a lua în piept munca la o nouă carte. Această luptă cu scrisul mi se pare singura cale de a gândi și a ajunge dincolo de gândire și simțire, încât chiar dorința publicării și a succesului devine secundară. Scriind, vreau mereu să mă țin în dialog cu cineva, cu contemporanii mei, poate
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
nevinovate. Cei care le-au falsificat actele în nici un caz nu sînt, la fel cum nu pot fi considerați nevinovați nici cei care le-au înscris în concurs. Se spune că și în alte țări există obiceiul îmbătrînirii gimnastelor în lupta pentru medalii. Dacă așa stau lucrurile, cu atît mai rău, fără a schimba esența acestei probleme, victoria prin fraudă. În loc să ne indignăm că niște oameni au comis falsuri în numele țării noastre, unii dintre noi se isterizează împotriva ziariștilor care au
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]