341 matches
-
-l făcuse să iasă cu față curată fără ca ei să-i iasă ceva la afacerea asta? Ba, tocmai, îi ieșise... față! Ștersese discret urmele capabile să ateste proveniența gestului făcut - deci, se ștersese de el, ce mai! Așa-i cu lustrul: de ce-l dai, de-aia ți se dă mai abitir la iveală; îl dai luând și-l iei dând. Pe blonda fără nume o prinsese cu mâna în buzunarul lui cel mai secret, și nu ca să-i șparlească ceva, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a fi, comportamente și aspecte instituite temporar pentru a fi imediat expuse uitării. Ființa se șterge sub stilul mișcării, consistența ei corporală se estompează și se absoarbe în propriul gest: ...și veselia, ochii ce schinteia în toate părțile eclipsea și lustruri și brilianturi! Cine ar mai putea să-și aducă aminte tot farmecul astui marș cadențat, de la pavilion până la căpătâiul uliței, unde o candelă mare de argint ardea cu untdelemn înaintea famosului transparent? Cine ar mai putea să-și aducă aminte
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și relațiile nu s-au schimbat, ci doar uniformele prilej cu care instituția a primit resurse financiare suplimentare. Sarcina culturilor este de a pătrunde în substratul social și civilizațional al dezvoltării istorice, de a structura civilizația, a-i da formă, lustru, stil și de a o integra într-o nouă ordine organizațională. "Încremenirea în proiect" creează decalaje, evidențiind și mai mult anacronismul unor instituții. Cultura și civilizația unei instituții sînt corelate de viziunea împărtășită de autoritățile de la vîrful acesteia și, mai
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
niște plăci (precum caietul acesta al dumneavoastă, dar mai groase), pe care le înfierbântau și mi le puneau pe spate și câte alte tratamente. Doctorul Iliescu mi-a zis că ceea ce facem noi este, de fapt, ca un fel de lustru la pantofi și că nu-mi spune asta ca să mă descurajeze, ci că îmi face tratamentele acelea ca să mă pot mișca și ca, eventual, să pot lucra, dar că coloana mea nu se va reface integral niciodată. Și poate n-
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
același timp, „Nichipercea”. Nu se satirizau însă numai aspectele vieții politice. Rubricile „Scene din viața privată” și „Scene din regiunile amoroase” adăpostesc scrieri satirice și umoristice îndreptate împotriva unor moravuri ale mediului orașelor de provincie, împotriva lipsei de cultură, a lustrului aparent de civilizație ș.a. O suită de articole are ca subiect situația Teatrului Național din Iași, privită sub toate aspectele: scopurile unui teatru național, repertoriul, valoarea corpului de artiști, nivelul spectacolelor. Cea mai mare parte a materialului publicat este scrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285812_a_287141]
-
trei strofe. Față de aceștia, Eminescu avea o admirație deosebită. Aprecia sinceritatea sentimentelor, credința în ideal, caracterul vizionar. Partea a doua a poemului este o satiră la adresa scriitorilor contemporani lui Eminescu, epigoni fără profunzime, a căror artă se rezumă la "spoială", "lustru", "cârpeală"; o creație rece, sceptică, lipsită de idealuri. Sunt amintiți poeții care au scris o limbă "ca un fagure de miere": Cichindeal, Mumulean, Prale, Daniil, Văcărescu, Beldiman, Cantemir, Donici, Pann. În trei strofe este elogiat V. Alecsandri: "Ș-acel rege
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
așa cum prin „izobare”, termen tehnic, înțelegea o presiune sufletească permanentă, unificatoare, ca stare a poeziei: „Că am ascuns în rumeguș / lumina de cuțit, la foc, / Să vină carii, ei să facă / din dop de plută - zarul cu noroc” (Mobilă cu lustru). Semnele morții se instalează în plin, odată cu dispariția femeii iubite. În Hora miresii și Pavană pentru o infantă vie, din General Museum, poetul face apel, cu multă grație, la modele folclorice și mitologice, care îndulcesc pierderea prin percepția semnelor unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
de al doilea mormînt conținea un schelet așezat cu brațele în lungul corpului, orientat în direcția N-S. Cele mai vechi resturi ceramice aparțin provinciei Dacia și provin de la vase lucrate la roată din pastă cenușie - olive sau gălbuie fără lustru, ca și din pastă semifină cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec.V. precum și prefeudalul tîrziu (sec. IX-X
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ferată cu ecartament îngust, pleacă neutilizată în vid despicătura de pe Cîmpie, halta Vidrasău în troiță albastră, chinul cu chip la tren, intravilan grămadă de țiglă pe tablierul văii, halta Chirileu accidentele de același nivel, actul de prezență a măcinat spațiul, lustrul lunecării s-a pus ca punct de fugă, toate se fac imposibile, condamnate obiecte sesizabile, cade rușine! pripită ruperea de ritm a realului și a subiectivității, Sînpaul viaduct, stație de betoane, baltă de beton curtea, luciu de apă pelicula privirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lucrurilor, văile se încovoie în confirmări, șoseaua încălecată în același sindrom de tip Rădăuți al intimității, să împungi în culcușul depresionar venind cu țara crescută de el! roșcovan în parbrizul Daciei sub cîțiva centimetri, drumeagul noduri de brădui, pantă lină, lustru la pantofi, la costum și la cravată roșu-carmin, să n-o ia vîntul, tălpile pe scuter, i-am dat cu var! scoteți-i din fierberea amestecurilor terestre, rohmani, inundațiile nu-i ating, nici incendiile, pereții de la iarbă, șiță și scîndură casele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Lamele cu o singură latură retușată (Pl. 21/1-3; 24/1-3) au fost identificate în număr de 28, reprezentând 45,16% din numărul total al pieselor încadrate în această grupă. Dintre acestea, 10 piese prezintă urme de utilizare sub forma lustrului. În ceea ce privește tipurile de retușe identificate, în 23 de cazuri acestea sunt retușe directe simple, în 4 cazuri se întâlnesc retușe inverse simple și într-un singur caz am constatat prezența pe aceeași latură a retușelor directe simple și a retușelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
trunchiere concavă (Pl. 21/6). Utilitatea cea mai probabilă, din punct de vedere morfologic, o constituie cea de inserție de seceră (PĂUNESCU 1970, 100), deși doar o piesă din cele cinci mai sus menționate prezintă urme de uzură sub forma lustrului. Piesa cu trunchiere concavă e posibil să fi îndeplinit o funcție asemănătoare lamelor cu encoche. Din punct de vedere al dimensiunilor, toate piesele de acest tip se încadrează în categoria microlitelor. Materia primă utilizată în acest caz o constituie, în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
asupra celei numite „high power approach”. În acel an, această din urmă metodă, care constă din analizarea urmelor de uzură cu ajutorul microscopului, se afla abia la început, cercetătorii care o utilizau concentrându-și eforturile asupra definirii a diferite tipuri de lustru care ar fi putut fi asociate cu prelucrarea unui anumit tip de material. Tot la această conferință a avut loc introducerea unui nou concept metodologic, „testul orb” , și prezentarea rezultatelor acestuia. În anul 1985, în cadrul conferinței de la Tübingen, au fost
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fapt a dus la dezvoltarea metodei „high power approach”, introducându-se în aria de interes a acesteia și studierea microfracturilor. În anul 1987, în cadrul conferinței de la Valbonne, au fost prezentate rezultatele unui nou „test orb”, care îmbină studiul microscopic al lustrului și al microfracturilor cu metode specifice abordării „low power”, rezultatele obținute fiind mult îmbunătățite. Astfel, în acest moment, metodologia de cercetare specifică traseologiei caută să îmbine, cât mai strâns, cele două metode (GRACE 1993, 385-386). După ordonarea pe categorii tipologice
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sugerează faptul că urmele de uzură observabile transced un tip de rocă, fiind chiar posibilă generalizarea asupra a mai multor varietăți diferite (ODELL, ODELL-VEREECKEN 1980, 119). Variabilele urmărite vor consta în tipurile de fracturi, prezența și dispunerea striațiilor și prezența lustrului. Având în vedere limitările impuse de dotările materiale utilizate pentru realizarea observațiilor traseologice, cu un microscop binocular Carl Zeiss aparținând Institutului de Arheologie Iași, singurele variabile ale urmelor de uzură asupra cărora am putut efectua observații detaliate au fost fracturile
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sunt puțin invazive. Materialele cu duritate medie spre mare includ esențele de lemn tare (ex. stejar), precum și corn umezit sau os proaspăt. Fracturile au de obicei terminații articulate, de mărime medie spre mare, fiind foarte posibilă și apariția striațiilor și lustrului. Materialele de duritate mare includ de obicei osul și cornul, ca și lemnul uscat de esență tare. Fracturile au terminații scalare, de mărime medie spre mare; în mod frecvent acestea retează tăișul laturii utile. Deși lustrul și striațiile se dezvoltă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și apariția striațiilor și lustrului. Materialele de duritate mare includ de obicei osul și cornul, ca și lemnul uscat de esență tare. Fracturile au terminații scalare, de mărime medie spre mare; în mod frecvent acestea retează tăișul laturii utile. Deși lustrul și striațiile se dezvoltă, acestea sunt frecvent îndepărtate de urmele de uzură extensive. Pentru stabilirea funcționalităților posibile ale fiecărei categorii de unelte din cadrul utilajului litic cioplit, am urmărit trei variabile relevante pentru stabilirea unor clase funcționale: 1) planul tăișului utilizat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sunt adesea produse de percuția aplicată direct pe latură. Pe aceeași latură utilizată pot să apară și combinații între cele trei tipuri de fracturi descrise mai sus. Se înregistrează apoi gradul de rotunjire a laturii utilizate și prezența sau absența lustrului. Înregistrările datelor microscopice se referă la prezența și densitatea fracturilor, la tipul acestora, la rotunjirea și micro-topografia laturii utilizate (valorile conform cărora se fac aceste înregistrări sunt aceleași cu cele prezentate mai sus). Urmează apoi înregistrarea caracteristicilor microscopice ale lustrului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
lustrului. Înregistrările datelor microscopice se referă la prezența și densitatea fracturilor, la tipul acestora, la rotunjirea și micro-topografia laturii utilizate (valorile conform cărora se fac aceste înregistrări sunt aceleași cu cele prezentate mai sus). Urmează apoi înregistrarea caracteristicilor microscopice ale lustrului. Prima caracteristică urmărită o constituie distribuția lustrului, aceasta putând fi continuă, intermitentă sau absentă. Se stabilește apoi tipul de distribuție a lustrului, acesta putând fi depărtat de muchie, intermitent, doar pe muchie/regulat, doar pe muchie/neregulat, diferențiat sau absent
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prezența și densitatea fracturilor, la tipul acestora, la rotunjirea și micro-topografia laturii utilizate (valorile conform cărora se fac aceste înregistrări sunt aceleași cu cele prezentate mai sus). Urmează apoi înregistrarea caracteristicilor microscopice ale lustrului. Prima caracteristică urmărită o constituie distribuția lustrului, aceasta putând fi continuă, intermitentă sau absentă. Se stabilește apoi tipul de distribuție a lustrului, acesta putând fi depărtat de muchie, intermitent, doar pe muchie/regulat, doar pe muchie/neregulat, diferențiat sau absent. Această caracteristică (corelată cu altele) ajută la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cărora se fac aceste înregistrări sunt aceleași cu cele prezentate mai sus). Urmează apoi înregistrarea caracteristicilor microscopice ale lustrului. Prima caracteristică urmărită o constituie distribuția lustrului, aceasta putând fi continuă, intermitentă sau absentă. Se stabilește apoi tipul de distribuție a lustrului, acesta putând fi depărtat de muchie, intermitent, doar pe muchie/regulat, doar pe muchie/neregulat, diferențiat sau absent. Această caracteristică (corelată cu altele) ajută la stabilirea tipului de material lucrat ca și la mișcarea utilizată. Exemple: a) În cazul unei
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
intermitent, doar pe muchie/regulat, doar pe muchie/neregulat, diferențiat sau absent. Această caracteristică (corelată cu altele) ajută la stabilirea tipului de material lucrat ca și la mișcarea utilizată. Exemple: a) În cazul unei piese cu o micro-topografie striată, prezența lustrului doar pe proeminențe poate indica o duritate ridicată a materialului prelucrat, în timp ce prezența lustrului și în depresiuni poate indica prelucrarea unui material cu proprietăți elastice și cu o duritate relativ scăzută b) În cazul în care, pe o latură retușată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
corelată cu altele) ajută la stabilirea tipului de material lucrat ca și la mișcarea utilizată. Exemple: a) În cazul unei piese cu o micro-topografie striată, prezența lustrului doar pe proeminențe poate indica o duritate ridicată a materialului prelucrat, în timp ce prezența lustrului și în depresiuni poate indica prelucrarea unui material cu proprietăți elastice și cu o duritate relativ scăzută b) În cazul în care, pe o latură retușată, cu un unghi obtuz, se observă o matrice intermitentă de distribuție a lustrului, se
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prezența lustrului și în depresiuni poate indica prelucrarea unui material cu proprietăți elastice și cu o duritate relativ scăzută b) În cazul în care, pe o latură retușată, cu un unghi obtuz, se observă o matrice intermitentă de distribuție a lustrului, se poate presupune o mișcare de utilizare transversală, cu un unghi de contact mare. Următoarea caracteristică înregistrată o constituie gradul de răspândire a lustrului. Categoriile după care acesta se cuantifică sunt: doar pe tăiș, <0,5D, >0,5D, absent. „D
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pe o latură retușată, cu un unghi obtuz, se observă o matrice intermitentă de distribuție a lustrului, se poate presupune o mișcare de utilizare transversală, cu un unghi de contact mare. Următoarea caracteristică înregistrată o constituie gradul de răspândire a lustrului. Categoriile după care acesta se cuantifică sunt: doar pe tăiș, <0,5D, >0,5D, absent. „D” reprezintă diametrul câmpului de vedere la microscop, care este egal cu 800 μm. În cazul în care se lucrează la o rezoluție de 200X
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]