6,186 matches
-
abis abia părăsit când totul pare străin și sfârșit sau nici atât, sau nici atât, și-alături nu-i nimeni. Negrul Negrul, negrul, negrul îți sculptează mâinile, duhul. Seara zvâcnește în brazi, pulsează în iarba pietrelor, răsturnând în ceruri brazdele grele și lutul. Negrul, negrul se-abate dinspre-ncinsele după-amiezi. Cântă aspru, ca din pământ, cosașii; aerul șfichiuie. De sub pleoapa cosmică, noaptea cade grămezi, grămezi! Mai e un pic și negrul te-ajunge din urmă. Iată, îți scaldă în smoala-i de aer
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
o parte din tine ce n-ai s-o mai întâlnești vreodată în plăsmuirea lungului exod dar focul lunecă din vatră rămânând în loc o suire cu nașteri și eșafod Semințe prin vorbe și spleen lume ca un imens vas de lut gata să plesnească în care se vântură semințe la un loc cu ispite sfâșieri și răsfățuri întinse pe lujere palide pe cojile aruncate sunt chipuri se aud și rostiri dincolo de ecoul palmelor văd oamenii tot mai mici câte un greier
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
cer, cu urme de foc pe ele. în fiecare dimineață salut pietrele șușotind, le mângâi, apoi le iau la sărutat ca pe fragmente din zidul plângerii al unui Jerusalim ceresc de pretutindeni. Nu-mi mai este frică de oamenii de lut, încredințându-mă cu totul tăcerii meditative din interiorul pietrelor. La miezul nopții m-a sunat soțul meu din Elveția spunându-mi că primisem un pachet de la mama - un pachet întârziat de cenzură. El deschisese pachetul și găsise o scrisoare și
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
lăsat-o mie. Lângă cărarea de sub pruni Mai pune între pietre văruite Un cuib în care crește rugăciuni Și-a mele rădăcini înghesuite. AI STRÂNS DOAMNE Doamne! Ai strâns cerneală din toate călimările Și ai umplut fântână pribegiei S-adape lutul sterp în care-mi cresc cuvintele Sa-nece ciutura melancoliei. Doamne! Ai strâns sihăstria pădurii și-a haiducilor vină Si-ai făcut pântec de liniște S-adune-n hârbul de ură chirpic de hodina S-adoarma războaie pe tăcutele flinte. Doamne! Ai
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă, Frați cu bezna-nceputului, cu plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care n-au Încetat să ni-l scurme. Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă. Ne-am apărat cu viața roadele visului. Străjeri la porțile munților, o turmă De creste. Zestrea proscrisului. Suntem aici : lumina cea de pe urmă
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
să asuzi și să sângerezi. Mai trebuie un lucru! Înainte de a-ți muia buza, nu uita și tornă din ulcică trei stropi mici de aur peste țărâna celor ce s-au petrecut pe alte tărâmuri, Într-u pomenirea lor, peste lutul din care am venit și noi și ei și unde ne-om Întoarce noi si ai nostri ca să-i Întâlnim acolo iară, unde trecutul se amestecă cu viitorul și unde nu mai e nici timp și nici spațiu. Acuma eu
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
pe care ți l-a dat acest Artist, având în tine apa care vine de la El, și fără care, uscându-te, înlături întipărirea degetelor sale. Păstrând această conformație, vei urca la desăvârșire, căci, prin arta Lui, Dumnezeu va fi ascuns lutul din tine. Mâna Lui a creat ființa și tot ea te va îmbrăca în aur pur și în argint pe dinăuntru și pe dinafară și te va împodobi în așa fel încât Regele însuși se va îndrăgosti de frumusețea ta
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cultive răsărirea (ivirea de/din- sine), omul vocal își caută și o „semănătorească” pătrundere pe tărâmul interiorității sale. Cum, deși viu, sufletul este doar o stare-de- sine, ca o umbră vibrând fără chip de auzire, el trebuie înfățișat din același lut cu sonoritatea lumii exterioare. Omul îl află la îndemână prin/din propria-i voce. Glăsuind (spre)-întru-sine, omul vocal melodizează, remodelând sonoritatea lumii după un chip imaginar cu care sufletul său să se poată ivi lumii. Melosul vocal se constituie
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
trimis pe pământ/ Să descopăr cine sunt./ Că sunt om pe jumătate,/ Dar cu Tatăl sunt de toate/Sunt și înger pe pământ,/ Dar și-n ceruri în Cuvânt./ El m-a scris, El mă citește/ Și cu inima cinstește/Lutul meu ca legământ/ Făcând Pace pe pământ. Eu sunt aici acum și gust din darul veșniciei care are un parfum minunat. Sunt fericită că exist prin această lume care trece. DOMNUL ARE GRIJĂ DE NOI TOȚI, DOMNUL ESTE CU NOI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
devastator. Ale cărui valuri s-ar fi extins exploziv, ca o vâlvătaie de nestăvilit, din Ardeal în toată Europa Centrală și Sud-Estică. Praful și pulberea s-ar fi putut alege, într-o asemenea eventualitate, de mamutul (prusac) cu picioare de lut. Ceea ce s-a și petrecut peste un sfert de veac, în 1918-1920, după primul război mondial. Și mai potoliți-l pe Eminescu!’’ - așa suna Ordinul, dus la îndeplinire grabnic, cu slugărnicie criminală, de toate autoritățile române de sub sceptrul lui Carol
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
de istoria stră-românilor și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
a lungul timpului în textul eminescian - și am repus la locul lor, vreo cîteva sute, eminesciene, scoase de alții (notînd fiecare loc, desigur). Exemplific aici cu finalul Luceafărului. Textul nostru actual, de „consum”, este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac-oi fi eu sau altul.” Vă amintiți cîtă cerneală a curs pe marginea acestui „chip de lut”... Ei bine, textul eminescian (din „Almanahul Societății literare «România jună»”, dar și din multe manuscrise) este: „Ce-ți pasă ție, chip de
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
alții (notînd fiecare loc, desigur). Exemplific aici cu finalul Luceafărului. Textul nostru actual, de „consum”, este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac-oi fi eu sau altul.” Vă amintiți cîtă cerneală a curs pe marginea acestui „chip de lut”... Ei bine, textul eminescian (din „Almanahul Societății literare «România jună»”, dar și din multe manuscrise) este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul...”. Sau, o formă manuscrisă apropiată de versiunea finală: „Ce-ți pasă
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Dac-oi fi eu sau altul.” Vă amintiți cîtă cerneală a curs pe marginea acestui „chip de lut”... Ei bine, textul eminescian (din „Almanahul Societății literare «România jună»”, dar și din multe manuscrise) este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul...”. Sau, o formă manuscrisă apropiată de versiunea finală: „Ce-ți pasă ție, din pămînt / Dac-oi fi eu sau altul.” Cât de departe sîntem astfel de acea trâmbițată culpabilizare a femeii... Vocativul este instituit
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
oi fi eu sau altul.” Cât de departe sîntem astfel de acea trâmbițată culpabilizare a femeii... Vocativul este instituit, așadar, de Maiorescu - și păstrat în serie de toți editorii... săi. Dar Hyperion descoperă că dacă ar coborî în chip de lut, dacă ar accepta să se nască din păcat („Da mă voi naște din păcat...”), nu ar putea fi deosebit de un altul. Sau, un alt loc controversat, unde editorii schimbă, dînd diferite explicații: „S-a rupt din locul lin de sus
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
4 octombrie, Weekendul românesc va debuta cu ateliere demonstrative de meșteșuguri, având ca protagoniști trei dintre cei mai cunoscuți meșteri populari din România: Daniel Leș, Mihaela Bădescu și Paul Buță. Cele trei ateliere vor presupune realizarea unor vase ceramice din lut, demonstrații de pictură de icoane pe sticlă, piatră și lemn, cât și executarea unor măști populare, însoțite de descrierea orală, așa cum sunt transmise tradițiile de la o generație la alta. În paralel, cei prezenți vor putea viziona, în sala de proiecții
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
și că mulți dintre voi sunt trădători în dorința de mărire și putere!? După acest răspuns, Dromihete i-a tratat pe aceștia cu o masă bogată, servită în farfurii de aur, pe când, armata lui servea masa din farfurii modeste, de lut sau lemn. În prima parte putem lesne conchide atitudinea trădătoare a unora din stră-strămoșii noștri. În al doilea rând, observăm ospitalitatea străbună devenită și azi de lăudat, numai că uneori aceasta ne-a venit de hac; sau cum ar spune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
lui trudite cu migala, cu bună întocmire, rămân nepublicate mult timp. Gabriel Artur Silvestri-unul dintre descălecătorii protocronismului culturii vechi creștine și a celei clasice valoroase a bătătorit potecile istoriei scotocind după chipurile luminate ale Elitei Neamului Dacoromân acoperite de lutul nepăsării, de negura uitării ori de îngroparea de către pigmeii și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Darya a invatat repede Pashto dar i-a luat 4 ani pentru a rămâne însărcinată. La vârsta de 18 ani a avut un băiat, care a devenit motivul pentru care ea trăiește. Petrece timpul făcînd piine într-un cuptor de lut, gătește, spală și are grijă de copilul ei. De 2 ori pe an Sufi a luat-o pe Darya să iși viziteze mama din Herat. Tatăl ei a iesit din ascunzătoare după ce și-a plătit toate datoriile, dar încă se
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
Ioan Flora Unelte de obsidian, podoabe din scoici spondillus, fragmente de ceramică pictată, vase și care, mese și plăci votive, capac prosopomorfic din lut, cu chip de pisică, securi de piatră, securi de bronz, model de casă și ca o creastă de cocoș, străchini și cupe, căldări de bronz, cratiță scitică, securi de piatră, securi de lut, urnă etajată, Idolul de Vârșeț (cap pătrat
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
mese și plăci votive, capac prosopomorfic din lut, cu chip de pisică, securi de piatră, securi de bronz, model de casă și ca o creastă de cocoș, străchini și cupe, căldări de bronz, cratiță scitică, securi de piatră, securi de lut, urnă etajată, Idolul de Vârșeț (cap pătrat cu ochi de bufniță, cu aripi în loc de brațe), aplice de bronz pentru cingători. Pe Voica o dăduse muma peste nouă țări și nouă ape, iar fratele mai mare, Sfetil Constantin, se legă cu
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
muma, acasă. în pragul porții apucă să strige: , - Maică, maica mea, deschide ușa și na-ți pe Voica, fecioreaua ta, surioara mea, ți-a rupt inima!" Vase de sticlă ciobite, cupe cu picior, căni La Tčne, cești, cratițe, boluri de lut, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne (aici autorul e străfulgerat, inexplicabil, de imaginea prințesei egiptene K., viețuind într-un coșciug vernil, aflat la Muzeul Vaticanului, de imaginea unghiilor ei mov, a cărnii lemnoase, a straielor ce n-
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
urne, urne, urne (aici autorul e străfulgerat, inexplicabil, de imaginea prințesei egiptene K., viețuind într-un coșciug vernil, aflat la Muzeul Vaticanului, de imaginea unghiilor ei mov, a cărnii lemnoase, a straielor ce n-au apucat încă să se facă lut), resturi de care și spade, podoabe de argint, pandantive de aur. Muma bătrână nu vrea să știe de nimic, crede că totu-i amăgire, că o ispitește Ciuma ce i-a răpus pe toți nouă feciorii, încât nu deschide decât
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
imaginare, hrube sinistre, galerii scobite-n miezul munților necunoscuți încă în geografii... să te odihnești nestigherită de oameni... cu hrana la picioarele leneșe... cu fructele la îndemînă, lîngă buzele uscate ale gurii somnoroase, șoptitoare...cu băuturi soporifice în ulcioare de lut, proaspăt scoase din cuptoarele manufacturierilor medievali... Proiectam răpiri senzaționale, în plină zi, chiar de la intrarea blocului tău depistat cu greu, înconjurat degeaba de poliția municipală, însemnat cu o cruciuliță neagră pe harta umedă, boțită a orașului... Calculam ani și ani
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
o singură dimineață Când lumea se răstoarnă ca o ceașcă de cafea Cu viitorul prelins pe toartă Și soarele roșu îngheață cu arterele la suprafață, Într-un sâmbure scuipat pe o plajă albastră Suntem singuri și muți asemeni vaselor de lut Sub pământul nou Răvășit de cizmele cuceritorilor care trec prin imperii Fără să mai lase urme Suntem aproximația fricii și măsura erorilor Nu mai știm nici rugi nici blesteme Nici locul unde ne-am înfășurat glezna de trupul unui copac
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]