191 matches
-
humus de tip moder în procent de peste 5,0%-6,0% în orizontul Aou, de troficitate minerală și azotată redusă, puternic acid cu pH = 4,7 - 5,6, oligobazice, cu un grad de saturație în baze (V) scăzut, de regulă sub 30%, textură nisipo-lutoasă nediferențiată pe profil, slab structurate, de troficitate mijlocie spre ridicată pentru molid și mijlocie sau scăzută pentru fag când au și un volum edafic mic. ... 4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol SOLURI SI UNITATI AMENAJISTICE 2N
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
versanți în pantă accentuată și repede, expoziții diverse, substraturi provenite din roci bazice și intermediare. Soluri brun acide oligomezobazice cu mull și mull-moder tipice sau mai rar, slab pseudogleizate, mijlociu profunde până la profunde, nisipo-lutoase și luto-nisipoase mai rar lutoase și luto-argiloase semischeletice cu drenaj normal. Volum edafic submijlociu. Troficitate afectată de grosimea mai redusă a orizontului humifer și volumul edafic submijlociu predominant la nivelul oligomezotrofic. T.II, H.III, Ue3-2. Bonitate mijlocie pentru molid. Montan de amestecuri, brun podzolic și cripto-podzolic
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
provenite din șisturi cristaline și roci eruptive intermediare și acide, mai rar de fliș. Soluri brune podzolice și criptopodzolice, mai rar podzoluri brune, oligobazice, cu moder tipic sau grosier (spre humus brut), mijlociu profunde sau superficiale, nisipo-lutoase, luto-argiloase, mai rar lutoase, divers (până la excesiv) scheletice, cu volum edafic mic. T.II, H.II, Ue2-1. Bonitate inferioară pentru toate speciile, chiar subinferioară pentru fag. Montan de amestecuri, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (cod 3.3.3.2.). Este răspândit pe o suprafață de 2246,31 ha
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
tip soloneț sunt soluri sărace în calciu și cu reacție alcalină datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni și în aval de confluența cu râul Bahlui). ... – Cernoziomurile caracterizează stepa și silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase și marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu - zise. ... – Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. ... – Podzolurile sunt cernoziomuri degradate și ocupă suprafețe reduse
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
culoare deschisă - ocru, ca urmare a conținutului sărac în humus. Acest tip de orizont se întâlnește la solurile formate în climate umede sau foarte umede, cu vegetație specifică de pădure sau de pajiști. Are aproximativ 25 cm grosime, o textură lutoasă și este lipsit de schelet. Structura glomerulară este degradată, conform Oprina-Pavelescu, 2007; Pui și Opriș, 2003. Orizontul B este un orizont de subsuprafață și poate fi de tranziție, cambic, argic, argic-natric, spodic sau vertic. Orizontul Bt - B argic este un
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
baza profilului format din roci dure . Solurile brune luvice prezintă o formulă de profil de tipul Ao-El-Bt-C sau R. Orizontul Ao prezintă o culoare brun-închisă și un conținut moderat în humus. Are o grosime de 25 cm și o textură lutoasă, fiind totodată permeabil. Orizontul El - E luvic este dispus deasupra orizontului Bt, având culori deschise și structură poliedrică. Se formează în condiții de eluviere intensă. Textura este mai grosieră comparativ cu cea a orizontului Bt, conform Oprina-Pavelescu, 2007; Pui și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
cel puțin în interiorul elementelor structurale. Este argilos și compact și conține bobovine consistente și pete de oxizi de fier hidratați. Orizontul C poate lipsi sau apare la adâncimi mari slab conturat - Oprina-Pavelescu, 2007. Textura acestui tip de sol este lutoasă sau luto-prăfoasă în Ao și argiloasă în Bt. Structura în orizontul Ao este grăunțoasă cu slabă stabilitate, în orizontul El este prăfuită sau lamelară, iar în Bt este prismatică mare, foarte compactă. Regimul aero-hidric este defectuos. Orizonturile superioare sunt străbătute
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
frământată, frecvent cu apariții de rocă la zi, coborând deseori în lungul coamelor sau al crestelor secundare până în văi mărginite pe versanți cu înclinare repede. Soluri brune mezo- și eubazice, moderat humifere, mijlociu profunde și superficiale, luto-nisipoase, mai rar lutoase, divers scheletice, cu volum edafic mic. Bonitatea este inferioară pentru fag. 421.3. Făget de dealuri pe soluri superficiale (i) S=37,7 ha Eutricambosol scheletic -volumul edafic mic; -apa accesibilă; -substanțele nutritive -menținerea în amestec a paltinului, frasinului, cireșului; - menținerea consistenței ridicate
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
cm, este închis la culoare cel puțin în partea superioară. Orizontul C(CCa) este de culoare brun gălbuie, gros de 40-50 cm și apare de regulă între 80-120 cm după care urmează materialul parental C. Textura este de obicei mijlocie, lutoasă sau luto-argiloasă, foarte ușor diferențiată pe profil. Structura este glomerulară mică și medie bine dezvoltată în orizontul Am. Datorită texturii și mai ales structurii, restul proprietăților fizice fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație sunt bune. Ernoziomurile cambice sunt bogate în humus
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
uneori peste 100 cm și are-n partea lui superioară, cel puțin în pete, culori în nuanțe galbene. Urmează un orizont C, reprezentat printr-o rocă neconsolidată sau un Cca. Solurile brune argiloiluviale au în partea superioară o textură, adesea, mijlocie (lutoasă); la nivelul orizontului Bt testura este fină sau tot mijlocie, dar cu un conținut mai mare de argilă cel puțin în parte migrate de sus. Structura este gromelurală sau grăunțoasă, relative bine dezvoltate în orizontul superior și columnoid - prismatică bine
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
Recomandări generale Compoziția optimă Tratament Compoziția de împădurire în terenuri goale 1 2 3 4 5 6 7 FD1 7.4.2.0. Etajul deluros de cvercete cu stejar Pm, brun edafic mijlociu. Versanți și locuri așezate cu substrat litologic constituit din depozite lutoase, carbonatice, cu soluri cenușii cambice, lutoase la luto-argiloase, moderat humifere mijlociu profunde, lipsite de schelet cu volum edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru stejărete de stejar pedunculat, stejăreto-goruneto-șleauri de deal cu minus de umiditate în sol T.IV-V, H.IV, Ue2
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
deal cu stejar pedunculat de productivitate mijlocie (m) 8ST,GO 2DT/80ST,GO 20DT 7.4.3.0 - Deluros de cvercete cu stejar Pm-s, brun edafic mare. Versanți inferiori, locuri așezate, platforme joase depresiuni ușoare, văi fără curs permanent de apă terase joase neinundabile. Soluri bruneeubazice lutoase și luto-argiloase, moderat și intens humifere. Troficitate ridicată (soluri eutrofice). Asigurare bună cu azot accesibil, baza de schimb. Aciditate activă -moderată (PH = 5.8-6.8). Apa accesibilă permanent asigurată HIV. Regim de umiditate Ue2. Bonitate Mijlocie superioară pentru stejarete, gorunete , sleauri de
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
Destinul și-l face omul singur. Iar de multe ori omul e tare nemulțumit de viața lui. Într-o zi de toamnă, Ileana Mavrodin și-a schimbat destinul cu mâna ei. Din pământ lutos, apă, paie și nisip a început să ridice de una singură o casă. Odată cu acea căsuță și-a construit o nouă viață. La mijlocul anilor ’90, în anii tarabelor cu blugi turcești și ai buticurilor cu gumă Turbo, Ileana Mavrodin a
Odată, a construit o casă de lut. Iar asta i-a schimbat întreaga viață () [Corola-blog/BlogPost/338070_a_339399]
-
primii 125 cm sau 200 cm, în cazul texturii grosiere. Faeoziomurile cambize și argice (FZ cb și FZ ar) sunt întâlnite pe o suprafață de 94,40 ha (10,76%) din aria sitului. Faeoziomurile argice prezintă profil de tipul Ap-Am-AB-Bt-Cca, cu textură lutoasă sau luto-argiloasă, diferențiată pe profil și un orizont Bt argic, fiind îmbogățit în argilă. Sunt soluri formate pe depozite loessoide și luturi sub vegetație inițial forestieră (Florea, 2003). În zona joasă, cu un drenaj mai slab, solurile pot fi afectate
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
zona lacului de acumulare Porțile de Fier I ... – cambisoluri cu tipurile districambosol și eutricambosol cu textură de la argiloasă până la lutoasă întâlnite în zona lacului de acumulare Porțile de Fier I ... – histisoluri de tipul histosol cu textură lutoargiloasă sau lutoasă întâlnite, pe areale restrânse în Delta Dunării; ... – salsodisoluri de tipul solonceac cu textură de la lutoargiloasă până la nisipoasă întâlnite, pe areale restrânse în Delta Dunării. ... Clima fluviului Dunărea în cursul inferior are în ansamblu caracter temperat-continental, peste care se
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
Bm, aluvial moderat humifer (cod 4.5.3.O.). Este răspândit pe o suprafață de 5,60 ha (3%), acest tip de stațiune se găsește pe stațiuni din lunci montane și premontane, cu soluri aluviale moderat humifere, mijlociu profunde și profunde, nisipoase și nisipo - lutoase, slab scheletice sau semischeletice (cu bolovăniș, prundiș sau ambele), cu conținut submijlociu de substanțe nutritive, dar freatic umede, de aceea bine aprovizionate cu apă accesibilă, uneori - în sectoare mai depărtate de cursul apei - chiar gleizate în adâncime sau semigleice. Bonitate
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
structură glomerulară foarte bine formată (Spârchez et al., 2013). 0rizontul A/C esteun orizont intermediar, de tranziție între orizontul supraiacent (Am) și orizontul subiacent (C), prezentând astfel proprietăți de la ambele orizonturi. Textura cernoziomurilor este nediferențiată pe profil, de obicei mijlocie (lutoasă). Sunt soluri cu grad de saturație în baze foarte mare, >90%, încadrându-se în categoria soluri eubazice; pH-ul este peste 7, reacția variind de la neutră la slab alcalină. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, afânate și permeabile. În
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
legate de pedogeneza specifică Câmpiei Transilvaniei. Dintre procesele de solificare se remarcă cele de bioacumulare intensă și formarea humusului de tip mull calcic, migrarea coloizilor de humus și argilă din orizontul A în orizontul B. Faeoziomurile au o textură mijlocie (lutoasă) sau mijlocie fină (luto-argiloasă), slab diferențiată pe profil. Faeoziomurile din sit sunt ocupate în momentul de față de păduri și plantații de pin în partea de est și pășuni în partea nordică. Totuși, datorită fertilității bune, ele pot fi cultivate
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
interdunare mai înalte, din sudul sitului, pe aluviunile aflate în apropierea zonei dig-mal. Acestea au o troficitate și o capacitate de reținere a apei reduse pe fondul evapotranspirației puternice. Hidrisolurile sunt soluri tipice de acumulare a carbonaților, au o textură lutoasă și un conținut redus de humus. În luncă, acestea prezintă și procese de gleizare impuse de prezența apei pe profilul de sol. Tabel 6 Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare SRCS-1980 SRTS-2003 SRTS-2012 Soluri hidromorfe Hidrisol Hidrisol Soluri
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
de la înfățișarea lunii la răsăritul soarelui, bucata aceasta de pământ pe care erau așezate bordeiele de chirpici în care se aflau, lăsate la voia sorții, zeci de familii, își purta numele precum îi era arătarea, Giora. Bordeie clădite din pământ lutos amestecat cu paie și apă. Unele scofâlcite, altele aplecate pe o parte (...) Cătunul Giora sau cum i se mai spunea, „Groapa” sau „Bălăria”, adăpostea cam o sută cincizeci de chichinețe așezate pe o depresiune”. Acesta e locul de desfășurare a
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
coaja" lutului e relevabilă la orice pas: "De-al meu propriu cânt mistuit mă mântui" spune un vers al Odei în metru antic. Iar "drumul pulberii" nu e altceva decât trecere de la o formă la alta a materiei ruinare. Natura "lutoasă" a omului stă la "originea tuturor degeres cențelor noastre", spune Jean-Pierre Richard referindu-se la poezia lui Nerval: "Pulberea se naște din contradicție și din sfâșiere". Păstrăm termenul eminescian: "mistuire". Nerval resimte praful ca o stare fizică ("praful gros care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Contra înălțimilor cerești" (Demonism). În această "rivalitate" zidul devine o "armă" proteguitoare: "Piramide și temple, orașe și grădini suspendate puneți contra privirilor mele... râd de voi, regi ai pământului" (Avatarii faraonului Tla). De fapt, ultima sa redută sub stele, perisabilă, lutoasă, redată prin metafora "cojilor" de alună, după care se întemeiază/stă, de veghe, o conștiință tragică: Ce căutați a prinde eternitatea în niște coji de piatră, care pentru mine sunt coji de alună". Zidul conține, astfel, incifrat sensul "științei morții
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
analoage, de ordin mai mult decât lingvistic, provoacă și unele „originalități” propriu-zis poetice: asonanțe năstrușnice („voce”-„rocii”, „ramuri”-„armuri”, „sticlă”-„spilcă”, „sănii” -„sânii”, „cere-i”-„tăcerii”, „roz”-„orz”, „foamei”-„oameni” ș.a.), aritmii stridente (mai ales în Incantații, 1931), versuri greoaie, lutoase, sfărâmicioase. Cu toate acestea, definitorii pentru poezia lui V. nu sunt infirmitățile, ci reușitele. Adesea, asocieri deconcertante devin imagini de o rară, unele de o neegalată frumusețe: „gândul tău alunecă peste mine ca o sanie peste zăpezi”, „liniștea zumzăie în
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Treceam printr-o vălcică, unde se ridicau abia la fața pământului cele câteva bordeie ale haidăilor și ale feciorilor boierești. Le lăsam pustii, goale, păzite de doi dulăi albi, și, cum dădeam în lumina lanurilor, zăream la stânga, pe un muncel lutos și sterp, morile de vânt. Aveam două mori vechi de vânt în care-mi făceam nutreț pentru vite, pentru mascuri și pentru paseri. Acolo, în șandramalele acelea, stătea vătaful, un om mărunt și aprig, cu fața negricioasă, și cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de neguri, printre săgețile unui Soare care încerca să lumineze în mine cotloane sufletești demult închise. Mâlite demult, dar fojgăind încă în ele vechi gânduri, imagini ciobite, amestec vâscos de năluci și așchii de dorințe, cotloane alandala pitite, așa cum peretele lutos, înalt al unui râu este străpuns câteodată, în adânc, de raci, spre a-și ascunde chiliile pândei lor. Mă cufundam în astfel de ape lutoase, copil la scaldă, căutam astfel de corobăi și, cu mână șovăitoare, crispat de amenințarea cleștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]