142 matches
-
a delegat această misiune POSL. În corespondența adresată lui Jean Asselborn, liderul POSL, Vallin scrie: "potrivit uzanțelor, partidul a cărui țară ocupă președinția Consiliului este invitat să asigure președinția acestor reuniuni. În cazul de față, responsabilitatea revine așadar unui socialist luxemburghez. Din acest motiv, aș vrea să te rog să binevoiești a mă informa de alegerea ta, fie că e vorba de un ministru, un parlamentar, fie de tine însuți"532. În realitate, POSL nici nu ceruse, nici nu se pregătise
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fie că e vorba de un ministru, un parlamentar, fie de tine însuți"532. În realitate, POSL nici nu ceruse, nici nu se pregătise pentru asta. "Presiunea" socialiștilor francezi și a lui Jospin a fost totuși decisivă 533. Doi miniștri luxemburghezi au fost numiți la președinția grupului de lucru: cel al securității sociale, transporturilor și comunicațiilor, Mady Delvaux-Stehres, și cel al economiei, lucrărilor publice și energiei, Robert Goebbels. Grupul politic socialist din Parlamentul European nu era indiferent la această inițiativă. În
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Mady Delvaux, astfel încît, în dezbateri succesive, grupul de lucru va suține fervent propunerea Comisiei Europene 538. Acest obiectiv va prima în intențiile POSL, în detrimentul unei abordări proactive. Pe de altă parte, a avut loc o reuniune restrînsă între copreședinții luxemburghezi, ministrul olandez al afacerilor sociale, Ad Melkert, și viitorul lider al Partidului Laburist Irlandez, Ruairi Quinn 539. Participanții la această pre-reuniune s-au pus de acord asupra temelor ce urmau să fie prezentate 540. Strategic, ei au decis să nu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
beneficiul unei logici interguvernamentale social-democrate a fost dinainte criticată de PS francez 566. Protestele acestuia nu vor avea nici un rezultat. În plus, liderii și-au exprimat susținerea față de propunerea Comisiei Europene, în ciuda puternicelor tensiuni franco-britanice în cadrul conferinței. De altfel, social-democrații luxemburghezi, organizatorii reuniunii, sînt perturbați de problema franco-britanică. Ei doresc să promoveze propunerea Comisiei pentru a garanta succesul summit-ului european ce urma să se țină peste două zile în țara lor. Astfel că președinția luxemburgheză a pus propunerea Comisiei pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
era pregătit să soluționeze conflictul franco-britanic. Intenția social-democratului J. Poos, ministrul luxemburghez de externe, consta în promovarea propunerii Comisiei Europene în cadrul conferinței liderilor 567. Vom analiza acum modul în care liderii și prim-miniștrii prezenți au reacționat la discursul social-democraților luxemburghezi. Pe de o parte, a fost dezbătută propunerea Comisiei Europene. Actorii partinici din cadrul conferinței susțineau, desigur, liniile directoare sugerate de această instituție. Dar acest acord de principiu nu era lipsit de ambiguitate, existînd un dezacord în privința obiectivelor cuantificate. Pe de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a fost inițiată de lovitura de forță a PS francez, care a urmat victoriei electorale a acestuia în alegerile legislative franceze din iunie 1997. Ei au exercitat o presiune nu doar asupra instanțelor europene, ci și a PSE. Totuși copreședinții luxemburghezi M. Delvaux-Stehres și R. Goebbels au fost cei care și-au asumat responsabilitatea de a prezida grupul de lucru al PSE în vederea elaborării unui proiect de propunere în atenția conferinței liderilor de partid din PSE care urma să se țină
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
despre reforma economică, locurile de muncă și coeziunea socială. O dată stabilită agenda, guvernul portughez s-a angajat într-o acțiune foarte importantă de contacte bilaterale, nu doar cu partidele de guvernămînt și membre ale PSE, ci și cu prim-miniștrii luxemburghez, Jean-Claude Juncker, și spaniol, José-Maria Aznar. În al treilea rînd, guvernul portughez a lucrat împreună cu Larsson, președinte al Task Force din Comisia Europeană 650 și cu legături în rețeaua PSE. Acesta se va angaja să orchestreze contribuția "structurală"651 a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
dintre greci nu au știut ce să creadă despre irlandezi. O mare proporție dintre irlandezi nu s-a pronunțat cu privire la alte mici țări europene: 48% nu au avut "nicio opinie" cu privire la belgieni, 46% despre danezi; 40% despre olandezi; 53% despre luxemburghezi; pe când doar 7% nu aveau o opinie clară despre britanici. În mod similar, mulți dintre greci au răspuns prin "nicio opinie" cu privire la alte mici țări europene: belgieni (37%), danezi (36%) și olandezi (33%). O treime dintre belgieni nu știa dacă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Articolul 1 (1) Prezentul acord se aplică cetățenilor români și luxemburghezi, denumiți în continuare stagiari, care obțin un stagiu în cealaltă țară pentru o perioadă limitată, în scopul de a-și perfecționă cunoștințele profesionale și lingvistice. ... (2) Stagiarii trebuie să își fi încheiat pregătirea profesională și să aibă vârstă de cel
ACORD din 20 iulie 2001 între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136346_a_137675]
-
expirat de mai mult de zece ani, sau pe baza unui document de identitate pentru străini valabil, atestind cetățenia luxemburgheza a titularului, a unui permis de conducere, a unui carnet de marinar, a depozițiilor demne de încredere ale altor cetățeni luxemburghezi sau în baza declarațiilor celui în cauză. Cetățenia olandeză va putea fi stabilită pe baza unui pașaport sau a unui document de identitate eliberat de autoritățile olandeze, dacă acest document este complet și perioada lui de valabilitate nu a expirat
ACORD din 6 iunie 1995 între Guvernul României, pe de o parte, şi guvernele Regatului Belgiei, Marelui Ducat de Luxemburg şi Regatului Ţărilor de Jos, pe de altă parte, privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133341_a_134670]
-
80 90. Letonia $ 22 35 50 100 91. Liban $ 27 43 40 80 92. Liberia $ 27 43 40 80 93. Libia $ 31 50 40 80 94. Lituania $ 22 35 50 100 95. Lesotho $ 25 40 50 100 96. Luxemburg franc luxemburghez 1.250 2.000 2.500 5.000 97. Macedonia $ 34 54 60 120 98. Madagascar $ 24 38 40 80 99. Malaysia $ 27 43 60 120 100. Mali $ 24 38 40 80 101. Malta $ 32 51 40 80 102. Maroc
HOTĂRÂRE nr. 518 din 10 iulie 1995 (*actualizată*) privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142666_a_143995]
-
de instituțiile interesate. Partea română menționează în acest sens existența la București a Muzeului Național al Satului și, la Sibiu, a Muzeului Tehnicii Populare; partea luxemburgheza își exprimă interesul de a conduce o cercetare asupra culturii și tradițiilor descendenților emigraților luxemburghezi în Transilvania (secolele XII-XVIII). Articolul 21 Cele două părți vor continua să sprijine activitatea desfășurată de Centrul de Studii și Documentare România-Luxemburg din București și Centrul de Studii și Documentare Luxemburg-România din Marele Ducat, constituite sub egida Institutului Universitar Internațional
PROGRAM din 18 septembrie 2002 în domeniile ştiinţei, tehnologiei, educaţiei, culturii, sănătăţii şi tineretului între Guvernul României şi Guvernul Luxemburgului pentru anii 2002-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148954_a_150283]
-
organizarea de conferințe, expoziții, manifestări artistice, expoziții de fotografii, proiecții cinematografice, traducerea de opere literare și accesul liber la ansamblul publicațiilor lor. Partea luxemburgheza menționează în acest sens posibilitatea de a organiza în România o expoziție de fotografii a artistului luxemburghez Yvon Lambert despre România. Articolul 23 Cele două părți vor favoriza contactele și cooperarea cineaștilor și instituțiilor cinematografice interesate din cele două state. Partea luxemburgheza informează partea română în legătură cu existența Fondului Național de Susținere a Producției Audiovizuale, care favorizează coproducțiile
PROGRAM din 18 septembrie 2002 în domeniile ştiinţei, tehnologiei, educaţiei, culturii, sănătăţii şi tineretului între Guvernul României şi Guvernul Luxemburgului pentru anii 2002-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148954_a_150283]
-
a-l transforma pe sălbaticul aruncător de grenade cu reacție într-un purtător al înaltei moralități. Afirmați „În general, un individ preferă să locuiască într-un stat puternic. Câteodată mă întreb: cum reușesc ceilalți să se descurce fără acel sentiment? Luxemburghezii, de exemplu?“. Mă întreb dacă aceasta este valabil, și important, în cazul scriitorilor născuți în culturi mici. În Danemarca a trăit Andersen. În Elveția, Dürenmatt. Țările de rangul doi ale Americii Latine au dat lumii o pleiadă de scriitori excepționali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
administrația franceză protejează cu un "consimțământ tacit" acest tip de comportament (El Mundo, 1994). Chiar în aceeași zi Comisia Europenă condamnă vehement distrugerea căpșunilor spaniole de către grupurile de agricultori francezi din organizația extremistă Coordonare Rurală, prin intermediul declarației comisarului pentru Agricultură, luxemburghezul René Steichen: "Acest comportament al unor agricultori francezi este inadmisibil". "Trebuie să amintesc faptul că statele membre au obligația de a lua măsurile necesare pentru a împiedica acțiuni care atentează la buna funcționare a pieței interne și la libera circulație
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Europa". Rezultatul referendumului reprezintă o lovitură pentru președintele francez și pentru guvernul lui, și anunță consecințe negative pentru Europa (El Mundo, 2005d; El Mundo, 2005c; El Mundo, 2005b). La Bruxelles, în ziua ulterioară alegerilor, președintele în exercițiu al Consiliului UE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, anunță că, în ciuda refuzului francezilor de a accepta Constituția Europeană, procesul de ratificare a Tratatului va continua în celelalte țări. Mai mult, exclude o posibilă renegociere. Pentru Juncker, în condițiile actuale, este "imposibilă" o rediscutare a textului, dată
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
a fost cerbul albastru, un grup de girafe roșii a defilat pe Avenue de la Liberté, oameni uriași au străbătut străzile luminate de instalații de foc, în timp ce a doua Rotondă a răsunat de muzică electro, până după 1 noaptea. Spre deosebire de sibieni, luxemburghezii au ieșit însă în stradă în număr mult mai mic, fiind ținuți în casă și de vremea ploioasă și rece. Din Sibiu, au participat la festivități prefectul Ion Ariton și primarul Klaus Johannis. (V. N.Ă Sorin Stoica și Florina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
locul are farmec, venitul pe cap de locuitor e invers proporțional cu mărimea țării, dar e greu să te abții de la câteva răutăți de suporter român, ce poartă în suflet mândria că naționala noastră, de regulă, îi face varză pe luxemburghezi la fotbal. Adevăratul impact al grevei din transporturile franceze aveam să-l realizez abia la Paris. Pe străzi, un soi de atmosferă apocaliptică precum în filmele hollywoodiene - haos, mașini blocate în trafic, sute de mâini ridicate la marginea străzii pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Facem precizarea că la Universitatea Liberă din Bruxelles finalizau un doctorat în filosofie 51 de persoane (în anii 1841-1884), între care, în afara celor opt români, mai erau înregistrați că străini trei germani, doi englezi, un francez, un grec și un luxemburghez; în total 15 persoane originare din afara Belgiei 45. Nu suntem din nou de acord cu afirmația tranșantă a lui Constantin C. Angelescu potrivit căreia carieră profesională ori publică a celor inventoriați în articolul său și evocați de noi mai sus
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
între 1884 și 1914, majoritatea erau britanici (639, inclusiv din colonii)67. La mare distanță se găseau în aceste statistici francezii (17 doctori în medicină); rușii (15 - unul din Basarabia, Victor Casimir, care obținea titlul în 1891-1892); germanii (șapte); americanii, luxemburghezii și portughezii - inclusiv din colonii (câte șase); brazilienii, bulgarii și românii (câte cinci; unul dintre cei care proveneau din Bulgaria avea nume grecesc); polonezii și turcii (câte trei); africanii, chilienii, costaricanii, elvețienii și olandezii (câte doi); alți 15 doctori în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
este că peste 50 % dintre străinii care obțineau doctoratul în drept proveneau din România, la mare distanță în acest clasament situându-se bulgarii (18 titluri), francezii (17), germanii și olandezii (câte 12), turcii constantinopolitani (zece), britanicii, inclusiv cu coloniile (opt), luxemburghezii (șase), costaricanii (cinci), brazilienii (patru), grecii, si rușii (câte trei), italienii și sârbii (câte doi); respectiv câte unul din Austria, Egipt, Japonia, Macedonia, Peru, Sân Salvador, Spania, din zona arabă și din cea poloneză 74. Științe politice și administrative. Dintre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Comercială a Azotului, în Germania Kohlen-Syndicat, cartel al industriei carbonifere și Convenția Industriilor Oțelului. În a doua categorie se înscriu Cartelul european al aluminiului, Sindicatul franco-german al potasei dar mai ales Cartelul oțelului, constituit în 1926 de siderurgiștii germani, francezi, luxemburghezi, belgieni și cei din regiunea Sarre. Desigur, aceste acorduri care vizează limitarea producției și împărțirea vînzărilor între întreprinderi reprezintă din multe lumețe de vedere semnul unei desfaceri tot mai dificile a produselor realizate. Ele caracterizează de asemeni o nouă etapă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de tip clasic". Se înțelege de ce proiectul nu a avut un ecou deosebit în rîndurile partizanilor unei Europe supranaționale. După discuții interminabile și negocieri strînse, "planul Fouchet" pare totuși să fie pe punctul de a reuși, căci germanii, italienii și luxemburghezii acceptă pînă la urmă să se alăture propunerilor franceze. Numai că intransigența lui Paul-Henry Spaak și a olandezului Joseph Luns pe de o parte și înverșunarea poziției gaulliste pe de altă parte, sfîrșesc în ianuarie 1962 prin prezentarea unui nou
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
trei din Portugalia și trei din Rusia, țara-gazdă. La Librăria Gaidar, „acoperită” printr-o temă foarte „cuminte” - „Cum se întrevede viitorul cărții pentru copii” - sunt repartizați cinci turci și exaltata Solovyova de la Kaliningrad. La Librăria centrală Pușkin, trei ciprioți, doi luxemburghezi și un croat se vor întreține cu rudele marelui clasic rus, omniprezent ca simbol public la Moscova. Românii noștri, Nae Prelipceanu, Andrei Bodiu și Adrian Popescu, sunt convocați, alături de pitorescul Abdullayev din Azerbaidjan, de trei cehi și un maltez, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
meserie. Încât, în 2010, când țerișoara noastră se va agita în Comunitatea Euro, rata delincvenței juvenile nu are să hie mai scăzută decât în Englitera, în vreme ce studenții noștri se vor prezenta la interval tot atât de "betes" & "analphabetes" cât omologii lor belgieni, olandezi, luxemburghezi, portughezi. Muncitorii destoinici și profesioniștii de vârf îi vom importa, atunci, din Vietnam, Afganistan, India, Birmania. Nu risc alt termen. Al lui Bruckner e bun. Omul nu se modifică (dacă se modifică) decât în lunga durată a Școlii Braudeliene. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]