105 matches
-
măruntă (Genista germanica), Peană de hohotic (Genista tinctoria), Drob (Genista pilosa, Cytisusleucothrius, Cythisus rathisbonensis), Rădăcină dulce (Ononis harcina, Glycyrriza echinata), Afun ciorăsc, Aripă de cuc (Medicago falcata) Trifoiul roșu (Trypholium pratense)Tripholium panonicum), Ciucurul popii, Ungia calului (Trypholium ochroleucom), Coada mâții (Trypholium arvense), Trifoiul alb (Tripholium repens), Trifoiul sălbatec (Trypholium aureum, Trypholium incarnatum, Trypholium montanum), Ghizdeiul (Lotus corniculatus), Sulchină albă (Melilotus albus), Drob mare ( Melilotus oficinallis), Chituluș (Astragalus alpinus), Cuțubatură (Coronilla emerus), Aripă de corb (Onobrichis arenaria), Măzăriche (Vicia silvatica, Vicia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Hotea, și am stat În vara aceea Împreună. Eram 18 persoane. Șapte erau din Ieud. Dintre câți am fost noi, mai trăiesc așa: Vasile Chindriș și Ion Hotico aici În Sighet, la Cluj - Mircea Dobre, Aristina șPopț În București, șIonț Mâț În Lăpușul Românesc și eu. Restu’ o murit... În ce consta activitatea grupului? Ce făceați? Păi, ne deplasam, supraviețuiam, pregăteam mâncare, asta ne era ocupația. Umblam după alimente... Deci greutatea asta era mai mare, că oamenii aduceau alimentele și noi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ați avut confruntări directe cu cei care vă urmăreau? Confruntări directe numai la Rona, la casa asta a lui Oniga. Trebuia să se Întâlnească cu soția, că o venit cu alimente, și or plecat șase dintre noi acolo. Era Rusu, Mâț, Aristina, taică-său și frate-său și Hotea. Ei au aflat de undeva că aduceau alimente acolo În pădure și au Încercuit zona sub formă de potcoavă... Era o poiană În mijloc și de jur-Împrejur pădure. Mâț ăsta era foarte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo. Era Rusu, Mâț, Aristina, taică-său și frate-său și Hotea. Ei au aflat de undeva că aduceau alimente acolo În pădure și au Încercuit zona sub formă de potcoavă... Era o poiană În mijloc și de jur-Împrejur pădure. Mâț ăsta era foarte priceput și la urme, și cu mirosul dezvoltat. Și când ne apropiam de ceva stână, el mirosea fumul de la distanță și avea dreptate, și când ridica frunzele știa ce animal a trecut p-acolo. Ei când au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu-i bine, n-ar trebui să mergem. Nu mergem.” Și au traversat poiana și trebuia să intre În pădure În cealaltă parte, și de după niște copaci căzuți din ăștia mari, s-a ridicat unul și l-o prins pe Mâț de haină și de armă și l-au reținut. Erau vreo doi-tri... Și altul a Întins mâna după Aristina. Și ea era cu sumanu’ numa’ așa, pe spate, nu era tras pe mâneci, și ăla o crezut c-o prinde
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o luat 20 de ani, că i-o alarmat pe ceilalți... Și atuncea a Început focul. Și bineînțeles că n-o fost Între ei nici un rănit, numa’ s-o tras așa ca să poată să se retragă. Ei s-or retras, Mâț o rămas prins... În timpul ăsta o Început milițianul sau securist, ce-a fost, să-l interogheze pă Mâț. Și l-a Întrebat câți suntem: „Mulți”. „Ce armament aveți?” „De tot felu’.” Tot În momentu’ ăsta, cobora o căruță cu brânză
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că n-o fost Între ei nici un rănit, numa’ s-o tras așa ca să poată să se retragă. Ei s-or retras, Mâț o rămas prins... În timpul ăsta o Început milițianul sau securist, ce-a fost, să-l interogheze pă Mâț. Și l-a Întrebat câți suntem: „Mulți”. „Ce armament aveți?” „De tot felu’.” Tot În momentu’ ăsta, cobora o căruță cu brânză de mai de sus. Și când au văzut ei căruță, o spus că vine căruța cu armament, o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când au văzut ei căruță, o spus că vine căruța cu armament, o crezut că e căruța noastră (râde - n.n.). Și o Început să tragă. Praf! S-au dus și-o tras În căruță, o murit calu’, și, În timpul ăsta, Mâț o fugit. Ăștia erau speriați când or auzit Împușcături... Și le-am auzit și noi, că eu eram de planton. Și Mâț a fugit, În salturi, ca să intre În pădure. Și o tras după el și i-o intrat glontele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Început să tragă. Praf! S-au dus și-o tras În căruță, o murit calu’, și, În timpul ăsta, Mâț o fugit. Ăștia erau speriați când or auzit Împușcături... Și le-am auzit și noi, că eu eram de planton. Și Mâț a fugit, În salturi, ca să intre În pădure. Și o tras după el și i-o intrat glontele printre umăr și omoplat, da’ n-o atins osu’ numa’ și o ieșit după cap, cum fugea... Și el o ajuns primu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a reușit să fugă, da’ ceilalți toți or ieșit din Încercuire. Și el a rămas În izvor și a stat acolo până seara, pân’ ce s-a-ntunecat, și a auzit cum Înjurau ăia că de ce l-au scăpat pe Mâț și că n-au prins nici pe unul. Și Mâț o ajuns primul... Tot era cu sânge, ruptă era cămașa, era pusă În gât, și, În vreo două săptămâni, că pădurarul, bătrânul, cunoștea frunzele și plantele, s-a vindecat... Încă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Încercuire. Și el a rămas În izvor și a stat acolo până seara, pân’ ce s-a-ntunecat, și a auzit cum Înjurau ăia că de ce l-au scăpat pe Mâț și că n-au prins nici pe unul. Și Mâț o ajuns primul... Tot era cu sânge, ruptă era cămașa, era pusă În gât, și, În vreo două săptămâni, că pădurarul, bătrânul, cunoștea frunzele și plantele, s-a vindecat... Încă trăiește și acum, da’-i bolnav și el. Confruntarea asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
249-250 Mareș Tudor 111 Maria (nașa de cununie) 251 Maria Tereza (Împărăteasa) 261 Marian (doctor) 327 Marin (ofițer) 113 Marin (student) 61 Marinescu (frații) 141 Marinescu (maior) 325 Marius (deținut) 312 Marx Karl 113 Mârza (general) 139 Matei Dumitru 199 Mâț (Ion) 181-182 Maxim Virgil 214 Mărgărit Marius (doctor, maior) 329, 331, 342 Măzăreanu Petre 52, 163 Meciu Ioan 135 Meciu Vasile 135 Melau Gheorghe 200 Melnic Teodor 16 Meteșan Flavius 132, 135, 145-146 Mihai 102 Mihai (cumnatul Aureliei Cosma) 267
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în sufletele celor prezenți și parcă au întărit încă o dată zicerea lui L. Blaga “eu cred că veșnicia s-a născut la sat”. Articol preluat din Curierul sindical, nr. 20, anul III, noiembrie-decembrie 2007 (pag. 1 și 3) Găluște la mâț Se adunau câteva fete. Își făceau fiecare câte o gălușcă și le puneau pe toate, la rând, pe prag. Chemau mâțul și ziceau: -La care a merge mai întâi mâțul, aceea prima să se mărite! Număratul lemnelor Fetele aduc de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
la sat”. Articol preluat din Curierul sindical, nr. 20, anul III, noiembrie-decembrie 2007 (pag. 1 și 3) Găluște la mâț Se adunau câteva fete. Își făceau fiecare câte o gălușcă și le puneau pe toate, la rând, pe prag. Chemau mâțul și ziceau: -La care a merge mai întâi mâțul, aceea prima să se mărite! Număratul lemnelor Fetele aduc de afară câte un braț de lemne și le numără. Zic: -Dacă lemnele au pereche, am să mă mărit. Dacă nu, am
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
anul III, noiembrie-decembrie 2007 (pag. 1 și 3) Găluște la mâț Se adunau câteva fete. Își făceau fiecare câte o gălușcă și le puneau pe toate, la rând, pe prag. Chemau mâțul și ziceau: -La care a merge mai întâi mâțul, aceea prima să se mărite! Număratul lemnelor Fetele aduc de afară câte un braț de lemne și le numără. Zic: -Dacă lemnele au pereche, am să mă mărit. Dacă nu, am să aștept până la alt Andrei! Lumânări aprinse Făceam turtișoare
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
se pare lipsită de interes schițarea unei paralele cu alte tipuri de vizionarism inspirate de istorie, mai vechi, de pildă cel "mesianic" pus în slujba idealului etnic și social, ilustrat, pe un portativ transilvan, de către Coșbuc, Goga, Aron Cotrus etc. Mîțului biblic ori geologic, tonului liturgic ori agitatoric (mituri stilistice), le ia locul mitul mai recent al absurdului, răspunzînd mîțului formal al scriiturii suprarealiste. Motivul simbolist al vaporului gata de plecare apare de asemenea inculcat în limbajul poetic în cauză, cu
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
pildă cel "mesianic" pus în slujba idealului etnic și social, ilustrat, pe un portativ transilvan, de către Coșbuc, Goga, Aron Cotrus etc. Mîțului biblic ori geologic, tonului liturgic ori agitatoric (mituri stilistice), le ia locul mitul mai recent al absurdului, răspunzînd mîțului formal al scriiturii suprarealiste. Motivul simbolist al vaporului gata de plecare apare de asemenea inculcat în limbajul poetic în cauză, cu un efect simptomatic: "Tu scrii zilnic/ acest solilocviu îndurerat/ despre miturile iraționalului/ nu mai poți afla nicicum/ - altora le-
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
direct din istoria artei și, cu precădere, din imensul inventar de imagini al Renașterii, fie cele neidentificate riguros și nedatate istoric, dar, în esență, tot de extracție culturală. Compoziția cu personaje, chipul uman, reanimarea mitologiei în sens larg și a mîțului antropocentrist în sens restrîns, trimit nemijlocit către o lume solid așezată din punct de vedere cultural, moral și simbolic, iar tratarea plastică liberă, cu tuse puternice și cu un interes evident pentru substanțialitatea formei dezvăluie o viziune plastică vie, desprinsa
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
dolos... învăluind cu o umbră imensă pămîntul și polii și vicleniile grecilor ( Cînd cu calul lor troian). Cu asta m-am aparat de fapt,... clasicii,... Platon,... certîndu-mă cu bunul Rachmuth, evreul blajin, insă îndoctrinat, sincer, si care susținea că autorul mîțului Peșterii era un reacționar și un idealist... Și-i spuneam, cu candoare, (și sînt sigur că nu m-a turnat niciodată, fiindcă totdeauna vorbeam singuri fără să mai fie altcineva de față) - că cine practică o asemenea filozofie (aluzie la
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
inalterabila, patriot, iubitor al trecutului glorios și militant politic ardent și necorupt pe baricadele adevăratei simțiri românești. A doua componentă are în vedere opera lui: poetul național, nepereche, luceafărul poeziei românești. Sută de ani care s-a scurs de la nașterea mîțului, nu i-a adus nici o modificare importantă. Folosit, în epocile care au urmat, de cele mai diverse (și uneori opuse) interese politice, morale sau literare, miticul Eminescu și-a pierdut treptat consistentă, luînd formă tuturor vaselor în care a fost
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
Eminescu și-a pierdut treptat consistentă, luînd formă tuturor vaselor în care a fost turnat. Ortodoxismul, legionarismul, comunismul, și l-au revendicat cu aceeași convingere. Eminescu a fost, pe rînd, emblematic pentru toate curentele de gîndire din secolul nostru. Critică mîțului nu trebuie confundată, cum fac zelatorii lui, cu banală contestare. Nici un om serios nu se îndoiește de locul și de rolul lui Eminescu în cultura românească. Problemă se află în altă parte. Spre deosebire de mit, interpretarea cu spirit critic a personalității
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
1968). De atunci încoace, materialul adunat este imens, biografiile sînt tot mai temeinice, marea ediție academică s-a încheiat, subtilitățile critice abundă: dar o nouă interpretare majoră, a treia în ordine istorică, întîrzie. Aceasta e în definitiv problemă. Pe fondul mîțului rămas neschimbat de un secol, analiza critică a operei s-a oprit la nivelul anilor '30-'40. Generațiile postbelice îi sînt în continuare datoare poetului. Nevoia de a avea un Eminescu al vremii noastre este evidentă. Ea se traduce deocamdată
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
e departe de a fi dovada iubirii față de poet. Ea blochează lucrarea spiritului critic și descurajează ideile noi prin perpetuarea tenace a unor clișee, care îl golesc pe Eminescu de continut și-l prefac în obiect de idolatrie religioasă. Rostul mîțului e ușor de acceptat. Românii au avut și au nevoie de compensația morală pe care miticul Eminescu le-o oferă. Riscul de a-l absolutiza este însă mult mai mare și constă în a substitui poetului viu și adevărat moaștele
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
din urmă la Andrew Wiles, matematicianul de la Princeton care a rezolvat de curînd teorema lui Fermat. Firește, nu se pune problema ca Pitagora sau Fermat nu ar fi fost genii. Mai important mi se pare faptul că simpla invocare a mîțului geniului e un indiciu clar că această carte e pentru neofiți. Ei trebuie seduși, încîntați, invitați la exerciții de admirație și entuziasmare colectivă. Ce-i drept, există mult potențial pentru romanizare și chiar soap-opera-tizare în întreaga existența a lui Pierre
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
fost 8.331 ortodocși, adventiști de ziua a șaptea 491, penticostali 148, greco-catolici 30, romano-catolici 12 și 2 reformați. În comuna Moisei există peste 150 de nume, cele mai frecvente fiind Tomoiagă, Coman, Hojda, Ivașcu, Timiș, Grad, Horj, Mihali, Fluțar, Mâț, Vlonga, Ciuban, Pop, Vlașin, Roșca, Ștețcu. Natalitatea în Moisei a cunoscut variații importante, urmând tendința națională. În prezent, din 2832 de familii, majoritatea au doi sau trei copii și numai 17 familii sunt fără copii. Au existat familii care au
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]