19,941 matches
-
asediat De haita cuvintelor tipărite Ce nărăveau visător Să-mi încolțească albăstruia coapsă. Anume eu eram unica gură de sondă Prin care viitorul picura În găleata Rusiei. Beția de propria-mi făptură aducea A gât de burlan pentru ziua de mâine, Pentru papornița ei de lacrimi. În depărtarea nopții domnea nimicul. Ceea ce Mă frământa, mă chinuia - exact nimic, nimeni însemna. Printre coloșii primordialelor mări Alerg pe-o sacrosanctă potecă. Prin noapte, hăituit de stele, Dar și luminat de ele. O, minunată
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
amorsării noilor minciuni electorale încă n-a sosit. Dacă Banca Națională vizează în felul acesta "însănătoșirea" leului - și nu, cum cred eu, câștigarea unei bătălii simbolice cu propria neputință - de ce așteaptă atâtea luni? De ce nu trece la treabă chiar de mâine? Aici e tot chichirezul: pentru că operația pregătită cu atâta pompă e încă una dintre afacerile aducătoare de câștiguri uriașe pentru oameni aleși pe sprânceană: înafara prosperității câtorva firme importatoare de hârtie și cerneală pentru tipărirea bancnotelor, nu văd cine ar
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
ascunde de fapt povestea unui joc ce pare la prima vedere extrem de simplu. E totuși unul serios și nu chiar la îndemîna oricui: să pui întrebări copiilor, iar ei să-ți răspundă firesc, copilărește. "Cum știu cei de la televizor că mîine va fi vreme frumoasă sau urîtă? Omul de la televizor știe că mîine plouă, că are un bilet și citește. Biletul i l-a scris mama lui", " De ce au cruce pe spate unii păianjeni? Unii păianjeni au cruce că ei sunt
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
simplu. E totuși unul serios și nu chiar la îndemîna oricui: să pui întrebări copiilor, iar ei să-ți răspundă firesc, copilărește. "Cum știu cei de la televizor că mîine va fi vreme frumoasă sau urîtă? Omul de la televizor știe că mîine plouă, că are un bilet și citește. Biletul i l-a scris mama lui", " De ce au cruce pe spate unii păianjeni? Unii păianjeni au cruce că ei sunt popa la păianjeni", "Care este diferența dintre restaurant și cantină? La cantină
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
filme despre starea de lucruri fixă, reprezentată de sistemul și ideologia comuniste. Trebuie să te gîndești foarte bine acum, cînd începi un film, ca acel film să nu aibă soarta unui articol de ziar: senzațional, astăzi, materie de spălat geamuri, mîine.
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
Securitate. "Domnule Elenescu" - că securiștii nu spuneau "tovarășe" - "trebuie să veniți cu noi." Le-am zis: "Eu vin, dar pe scenă mă așteaptă 200 de oameni" - pregăteam Simfonia a IX-a, care are și cor - "și dacă nu ajung acolo, mâine o să auziți asta la Europa Liberă!" Atunci s-au speriat, s-au uitat unul la altul (când sunt doi, nici unul nu are încredere în celălalt) și au zis: Da' după repetiție, puteți să veniți?" M-au așteptat, m-au dus
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
sub care Voronin et comp. își ascund interesele. O revistă, bine făcută, pentru elevi se intitulează Clipa siderală al cărei redactor-șef este d-na Eugenia Bulat. Nr. 2 din 2002 e plin de compuneri, unele promițătoare, ale scriitorilor basarabeni de mîine. Care, deocamdată, învață. O cunoștință mai veche este Basarabia (literatură, artă, cultură), mensual coeditat de Uniunile de Scriitori din România și Republica Moldovenească al cărui redactor-șef este dl Nicolae Popa. Numărul 1-2 pe 2002 cuprinde destule pagini, cum se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
confuz, d-sa reușește în timpul din urmă să atragă atenția prin două scandaluri care ilustrează vocația cu pricina. Primul este un autodenunț. Din cinism sau din prostie, dl Popa publică în recenta sa Istorie a literaturii române de azi pe mîine pagini pe care le găsim în Cartea Albă a Securității sub forma unor note informative. Dl Dan C. Mihăilescu a pus pe două coloane în L.A.I. comentariile critice din Istorie semnate Marian Popa și denunțurile din Cartea Albă, semnate
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
la Țarigrad, stând în umbră și trăgând sforile, cu istețimea lui muntenească. Boierii săi, crezându-l pierdut, vin la Țarigrad să caute un domn nou. Între timp, Gligorie intrase pe sub pielea Vizirului. "Alegeți-vă un domnu dintre voi... și veniți mâine dimineață să vi-l fac" - li se adresează scârbit Vizirul boierilor veniți în delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A doua zi, boerii munteni se prezintă în fața Vizirului cu
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
Dar nu, nu va fi așa - chiar dacă gâtul pe butuc nu-l punem - nu pentru că aveam numai unul și cu un număr mare, ci deoarece, mai știi, cedând unui imbold deocamdată cât un bob de mei, fărâmițat la măcinare, nu mâine, nu poimâine - dar zilele trec încet, anii trec repede - , mă înțelegi?, un dor nebun, un alean năpraznic, o poftă de neînfrânat, un elan irezistibil mă vor purta să sun prelung la poarta imobilului din strada dr. Butoiescu, a aceluia care
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
informație demnă de colțul de onoare. Dar, până una alta, eu nu te plătesc aici pentru ce-ți trece dumitale prin cap, nici ce-ai auzit zicându-se, nici ce-ai văzut și te-a impresionat. Eu pretind să vii mâine la mine cu o dare de seamă precisă în legătură cu tot ce s-a întâmplat și va fi în stare să producă pe retina omenească o reacție de entuziasm sau de iritare..." (Traducere de C.Ț. Din romanul lui William Faulkner
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
Ascultați. Lăsați un vânzător, aicea, că viu fix la șapte. Am nevoie de ele. La rândul lui, funcționarul numărul doi examină pe furiș picioarele lui Jiggs. "De ce nu luați cizmele acuș?" Jiggs nu răspunse. Atunci o să aștept să iau cizmele mâine, se mulțumi el să spună. - Afară doar dacă nu puteți să veniți pe la șase, reluă vânzătorul. - O.K. dom'ne, făcu Jiggs. Ce acont să vă dau?... În acel moment, vânzătorii se uitară la el amândoi: fața, ochii arzători, întreaga
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
acel moment, vânzătorii se uitară la el amândoi: fața, ochii arzători, întreaga lui înfățișare, din cap până-n picioare, constituiau o garanție regal pecetluită de dezinvoltură și de incorigibilă insolvabilitate (...) - Cât? Repetă Jiggs. - Dacă plătiți zece dolari, vi le păstrăm până mâine. - Zece dolari! Pe naiba, dom'ne. Poate că vreți să ziceți zece la sută (...) - Vreți să dați aconto zece la sută? - Da. Dacă dai zece la sută, poți să-ți cumperi și-un avion (...) - Asta-nseamnă doi dolari două-ș cinci
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
Cronicar Amintiri din viitor Așa s-ar fi putut intitula spirituala tabletă pe care dl. Traian Ungureanu o publică în revista 22 nr. 7. Autorul își "aduce aminte" de cum va arăta fotbalul românesc de mîine, de primul meci egal cu San Marino, de părinții fondatori ai mocirlei, Becali, Sandu și Dragomir și de altele care, după întîlnirea cu Franța, devin previzibile nu doar în campionat, dar și la Națională. Tot acolo putem citi textul prezentat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
a decide schimbarea traiectoriei textului, presupus a fi fost scris de E. Lovinescu numai pentru sine, Cuvântul înainte se resimte de apăsarea întrebării de lungă durată provocată de încălcarea acestei "pudori". "Răspunsul aparține cititorului, istoricului literar de azi și de mîine. Cît despre risc, evident mi-l asum singură", scrie Monica Lovinescu, în calitatea sa de moștenitoare testamentară a manuscriselor lovinesciene, întrucît actul oficial nu conține nici o specificare în privința "jurnalului". "Este o dată în istoria literaturii naționale" consideră pe drept cuvînt Virgil
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
dreapta. Evident, mascându-le și pe acestea ca fiind mișcări de stânga. Consecința? Mii de oameni ajung șomeri fără ca mult-trâmbițata "protecție socială" să fie altceva decât lama de șiș îndesată între omoplații românului cocârjat de grijile zilei de azi - pentru că "mâine" nu e pentru el decât un punct negru dintr-o zare cețoasă. Ceasul scadenței, de-atâtea ori amânat, a sosit și el și cam seamănă a gong funerar. Guvernul a intrat în criză de timp pentru că în 2001 n-a
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
pentru a se menține la putere nu ezită să-și extermine însăși baza de susținere? Ce altceva să vezi, decât niște criminali, în administratorii țării care nu-i dau, azi, pensionarului nici banii necesari pentru a-și plăti întreținerea, iar mâine îl anunță că nu-i mai dau nimic? Ce fel de țară e asta?, îți vine să întrebi, cu mânia disperatului. Ce nevoie avem de stat, în general, dacă pe cel concret îl batjocorim cu atâta nerușinare? Menținem în viață
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
sau lobby-uri ideologice de la noi. Nu mai reușim și nu cred că, ani buni, de azi înainte, vom reuși să avem o priză nevinovată, o ingenuitate a percepției clasicilor, neviciată de luptele politice. Aici e tragedia. Dar eu și mîine aș tipări douăzeci de pagini în LA&I despre Eminescu. Fie în rău, fie în bine, cu condiția să fie lucrate cu bună credință. Eminescu, după cum știm, poate fi făcut praf, dacă vrei, dar de un cunoscător de germană, de
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
s-a ocupat în mod cu totul special de distribuția peliculei. Săptămânile trecute, la București, în seara lansării filmului, i-au fost oferite titlul și medalia de Membru de Onoare al Uniunii Cineaștilor din România. Îmi doresc să am și mâine ceea ce am astăzi!", obișnuiește să spună Angela Gheorghiu conștientă de propria valoare, de poziționarea înaltelor ajungeri la care se situează demersul ei artistic. Este actualmente una dintre personalitățile românești cele mai mediatizate. Mai puțin la noi și mult mai mult
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
lipsesc nu numai de pensie, dar și de Europa! Pentru că ne aflăm, totuși, la început de an, să ne prefacem că tot ce-am scris mai sus nu e decât coșmarul unei nopți de iarnă. Și că începând chiar de mâine dimineață totul va merge din ce în ce mai bine în cea mai pesedistă dintre lumile posibile.
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
Bine și-atât. Nu cumva să mi se facă rău de atâta veselie. Și vine Breslașu la mine, numit șef în locul lui Mihnea Gheorghiu, și mă bate pe umăr: Țoiule, te-au angajat, bravo, mă bucur și te felicit, de mâine ai leafă... Un om drăguț, care mie îmi plăcea că trăgea din lulea, autorul atâtor fabule cu miez. Asta se petrecea în timpul dimineții. Toată amiaza și seara, și noaptea, chiar, am dus-o într-o euforie; și când sunt fericit
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
salveze muzica dificilă, fabrica inepții pentru necesitățile regimului, pretindea că pentru istoria artei o nonvaloare este un lucru nul și neavenit; nu știa că pentru tribunal tocmai nonvaloarea contează), Breton, Malraux (acuzat ieri de a fi trădat idealurile revoluționare, acuzabil mâine de a le fi avut), Tibor Dery (câteva din prozele acestui scriitor comunist, închis după masacrul de la Budapesta, au fost pentru mine primul mare răspuns literar, nonpropagandistic, dat stalinismului). Floarea cea mai aleasă a secolului, arta modernă a anilor douăzeci
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
Rodica Zafiu În toleranța față de abaterile de la norme, întemeiată pe ideea - în esență corectă - că erorile de azi ar putea deveni normele de mîine, fiecare comentator are probabil limite personale și idiosincrazii inevitabile. Trebuie sa mărturisesc că între abuzurile vechi și răspîndite e unul cu care nu mă pot obișnui și pe care îl găsesc în continuare insuportabil: folosirea lui și după adverbul de
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
Genescu Bună ziua. Ce mai face "scribul" Mario Vargas Llosa? (În sp. veche "escribidor" - denumire predilectă pe care Mario Vargas Llosa o preferă neologismului "scriitor".) - Mulțumesc, foarte bine. Sunt încântat să stau de vorbă cu dv. și cu prietenii mei români. - Mâine (n.t. - interviul a fost înregistrat pe data de 26 nov. a.c., în preziua deschiderii Târgului Gaudeamus) va avea loc un eveniment cu totul deosebit și foarte drag cititorilor români: se va lansa noul roman al lui Mario Vargas Llosa
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
mea... - ...ca și din partea traducătoarelor Mariana Sipoș și Luminița Voina-Răuț, care sunt și prietenele mele. - Le îmbrățișez și eu, căci sunt și prietenele mele, ca și editorii mei. - O voi face cu multă plăcere. Lansarea cărții dv. va avea loc mâine, chiar în ziua deschiderii târgului, în prezența unor oficialități, scriitori, cititori, ziariști, diplomați... Am dori să știm care este opinia dv. în legătură cu apariția acestui roman în limba română. Cum ați primit vestea, ce sentimente vă încearcă, ce amintiri aveți din
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]