169 matches
-
punea sare pe o rană deschisă în sufletul lui de om cinstit. Te rog, poți să-mi spui de ce plângi? - Cum să nu plâng și, îndepărtându-și lacrimile cu dosul palmii, îi spuse printre sughițuri: cum e posibil ca o mândrețe de femeie... ca dumneavoastră, a fost ursită de Dumnezeu să trăiască lângă un om fără inimă? Ce mare păcat!... - ...Dacă tu te gândești la mine, un om simplu, dar cu un suflet curat..., ce pot eu să zic despre un
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
toate intrau sub stăpânirea sa. Era deja epuizat, dar merita osteneala. Privi surprins spre cer. Nici nu-și dădu seama că soarele trecu cu mult de miezul zilei. Și, parcă făcându-i în ciudă, îi ieșiră în cale încă o mândrețe de sat, iar în spatele satului un eleșteu înconjurat de o magnifică pădure de stejari. Cum să le lase deoparte? Timp nu era deloc. Totuși, se hotărâ să înconjoare și acel sat, cu eleșteul, cu pădurea, cu tot. Dar pentru asta
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
el nepăsător. Vorba e, că peste doi ani a defrișat gardul viu din fața blocului, a adus un camion de bolțari și a făcut acolo un chioșc, spre ciuda vecinilor care au protestat, că n-are autorizație, că le-a distrus mândrețe de gard viu care producea oxigen, că...Mofturi de vecini invidioși. -Băă, a răcnit el la vecini, vă îmbrac în bani și vă omor. Pe toți vă omor și vă plătesc! N-a mai îndrăznit nimeni să cârâie. Iar el
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
din ce avem de oferit. Am folosit ingrediente picante, dar dulci... în același timp. Am pus câteva picături de inedit, o lingură de ingeniozitate amestecata cu talent, un polonic de personalitate, am îmbinat utilul cu plăcutul și am plămădit o mândrețe de bistro, cu bunătățuri de pus în farfurie sau de luat la pachet, gustoase până la extaz, dacă e să vorbim în termini culinari sau arătoase și dichisite până la cele mai mici detalii, dacă vorbim din punctul de vedere al designerului
Bistro Ma Cocotte Brașov [Corola-blog/BlogPost/100550_a_101842]
-
eu sunt într-o situație imposibilă. Tot nu înțelegi că ÎNCĂ te mai iubesc? Dacă și tu mai ai o fărâmă din sentimentele de atunci, dacă realizezi că-mi ești dator măcar cu o noapte, să vezi și tu ce mândrețe de băiat ți-am făcut. Să discutăm, să ne lămurim sentimentele, Dane. Zamfirescu se opri din dans, însă Irina îl trase după ea. --Te rog dansează, nu te opri! Cei din separeu nu trebuie să observe că discutăm. --Ce vrei
TRANDAFIRUL SIRENEI-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342875_a_344204]
-
n-avea capac! N-avusese bani destui! Nu-i pricină, gândi el. Când oi muri, or găsi aceia ce m-or îngropa și... capac. O porni la drum într-o bună dimineață de vară timpurie... Cum dincolo de coastă se-ntindea mândrețe de pădure, apucă înspre ea. Ceva timp codrul îi va fi casă. Va găsi niscaiva roade să-și potolească foamea, iar apa șipotelor îl va îndestula când îi va fi sete. Până va dibui locurile ce-l vor hrăni, avea
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
avea să-și vestească beteșugul nimeni?! Cum să-i mai vadă la lucru pe slăviții lui? Dar dacă avea să cadă el la zăcere? Poate ar fi fost mai bine așa... I-ar fi aflat dintr-un foc pornind, schimbând mândrețea de plimbat pe săltatul trupurilor poruncit de muzică. Parcă și vedea pașii săriți, încrucișați în față și în spate, plimbările într-o parte și alta! Visând mai departe, își auzea inima bubuind laolaltă cu bătăile de picior ale Călușarilor, simțind
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
și mai ales un bun gospodar, ceea ce conta cel mai mult în lumea apelor. În regatul său, nu exista nici o viețuitoare fără sălaș, iar regulile oceanului făceau ca toate lucrurile să meargă așa cum trebuie, spre mulțumirea tuturor. Algus avea o mândrețe de fată, pe nume Anemona, cu ochii verzi precum ierburile de pe fundul oceanului și păr bălai precum nisipul ce se strecura printre stâncile de pe țărm. Mama ei, Marina, regina sirenelor, se transformase la nașterea ei într-o stea de mare
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
săptămâni bune de la venirea lor... Mama, când auzi, se supără rău și-i scrise lui tata la București să vină acasă că Dinu, primarul, ne-a băgat beleaua în casă. Și chiar belea era, căci brandabură ăla repară gardurile, ară mândrețea de țelină pe unde pășteam vacile, își aliniase droaia de copii și-i puse la sapă și o semănă cu pepeni. Nouă, tuturor, ai casei, ne interzise să mai dăm pe acolo; dacă avem ceva de luat, să cerem la
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
lumea mare, Într-un orășel discret, Un primar, băiat deștept, S-a gândit la o lucrare Pentru simplii cotizanți, Aliați, sau opozanți. Le propuse așadar, Cu alai și pompă multă, Calm bătîndu-se pe burtă, Ca să le aducă-n dar O mândrețe de lucrare : Termoreabilitare. Cum un cal la dinți nu face Să îl cauți, de-l primești, Le-a servit la toți povești, Și tratați drept dobitoace Înghițiră un contract De batjocoră de fapt. Suportînd ceva din costuri (O cincime, ce
REABILITARE (PSEUDO)TERMICĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373865_a_375194]
-
și poate deschide porțile cerului. Ei, dar flăcăul nu avea ochi pentru ea. Plecă la treburile lui ca și cum fata nu ar fi fost nimic mai mult decât o mătură uitată după ușă. Mare lucru și acesta, pentru că Măriuța era o mândrețe de fată, cu cosițe arămii groase cât pumnul și ochi verzi, pătrunzători, care îți puteau fura sufletul pe loc dacă erai un flăcău ca oricare altul. Săndruțu însă nu era un flăcău ca oricare altul, dar cine să știe că
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
copil din flori, dar tânărul nu a ținut cont de asta. Acest fapt nu a însemnat prea mult, pentru tânărul îndrăgostit, doar că anii treceau și el cu soția aleasă nu aveau nici un copil. Creștea totuși în grădina lui, acea mândrețe de fată din flori, pe care o avusese soția lui înainte de căsătoria cu el. Ei, vezi dumneata domnule inspector...cum este omul... de la un timp bărbatul ajuns acum la maturitate, nu mai avea ochi decât pentru fata soției sale. Când
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
cei din generația lor, mai grăbiți și fâșneți, aveau servicii sau firme, ori plecaseră în străinătate. Alții, rămași în comună, se căsătoriseră, dar trăgeau și ei pisoiul de coadă împreună cu tinerele soții, ezitând să plece în străinătate și să lase mândrețele de soțioare în grija altora. De aceea, niciunul din cei trei nu se însurase, în speranța să dea un tun, ca să aibă o bază de pornire în viață. Însă, unul dintre ei, cel cu basca, pe nume Iliuță Găină, putea
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
plăcut micuța stațiune Viverone? - Desigur. Am dat de mâncare la păsări, am vizitat partea cu hotelurile, am admirat ambarcațiunile. Este minunat aici. - Vezi ce înseamnă să știi să faci turism? Dintr-un simplu sat și un lac, au făcut o mândrețe de stațiune de recreere. - Nu tot așa au făcut și ai noștri cu Vama Veche? Dintr-un sătuc de lipoveni cu mai puțin de douăzeci de case, au ridicat o frumoasă stațiune pe malul mării. - Mda, numai că la Vamă
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377833_a_379162]
-
de mină se transformară în oameni, iar printre ei, cele două surori își găsiră și mama. Tare se mai bucurară cu toții că reușiseră să scape de Zarahon, dar nimeni nu se bucură mai mult decât mama fetelor când văzu ce mândrețe de gineri îi aduseseră ele și când înțelese că vânătorul prinsese drag de ea și avea în gând să îi rămână alături. Le-am cunoscut și eu pe cele două surori și pot să vă spun cu mâna pe inimă
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
bagajul la mașină și am plecat spre casă. Acolo, am ales și împărțit peștele pe sortimente, cel mic pentru pisicile care mă așteptau cu nerăbdare, celălalt în pungi de două kilograme, pentru comercializare. Hanusul l-am pus separat, fiind o mândrețe de pește capturat în ziua aceea. După ce am pus totul la congelator, mi-am preparat câțiva hanuși mai mici, asigurându-mi astfel prânzul de burlac. Eram foarte atent la curățarea peștelui și pregătirea lui pentru prăjit, având grijă să-l
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
bagajul la mașină și am plecat spre casă. Acolo, am ales și împărțit peștele pe sortimente, cel mic pentru pisicile care mă așteptau cu nerăbdare, celălalt în pungi de două kilograme, pentru comercializare. Hanusul l-am pus separat, fiind o mândrețe de pește capturat în ziua aceea. După ce am pus totul la congelator, mi-am preparat câțiva hanuși mai mici, asigurându-mi astfel prânzul de burlac. Eram foarte atent la curățarea peștelui și pregătirea lui pentru prăjit, având grijă să-l
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
mari, se duse la culcare adormind de oboseală și de mulțumire. Noaptea i se arătase în vis ființa vătămată. O privise blând, parcă o ruga ceva, apoi dispăruse. În urmă, o băbuță povârnită de ani murmurase ceva nedeslușit despre izbăvirea mândreței de flăcău cum fusese cândva Silvan. Și numele Mumei Pădurii încheie șirul de slove ascultate de Natalia. De la visul acela, tânăra se muncea cu gândul ce să fi însemnat?! Și tot o ținu cu prepuielile până în seara Ajunului. Ca mereu
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
se muncea cu gândul ce să fi însemnat?! Și tot o ținu cu prepuielile până în seara Ajunului. Ca mereu, și atunci, căsuța era îngrijită de sărbătoare, iar de tavanul odăii încălzite de jăraticul vetrei atârna cu vârful în jos o mândrețe de brăduț, împrăștiind în toată încăperea mirosuri proaspete, plăcute. Pomul Crăciunului așa se punea pe vremea aceea, oamenii văzând în desenul laturilor sale întruchipată Sfânta Treime, însemnul vieții veșnice a lui Hristos. Pe măsuța rotundă din mijlocul odăii, aburea pe
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
trupul lui Hector lungit"33, sau "în pulbere se răstoarnă"34. "Surparea", în linia Bibliei, pare să fie un atribut al puterii divine și în viziunea lui Homer: Astfel e voia lui Zeus / Care-a surpat așa multe cetăți cu mândrețe de ziduri / Și o să surpe mereu...". O tramă a vieții, supusă formelor prin care trece pulberea își lasă lințoliile în toată poezia declinului grecesc. Încet încet, pe lângă exaltarea gloriei eroilor și faptelor omenești, surprinse în toată măreția lor, apare și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
boată verde de măslin” îi va sluji eroului pentru a-l răpune pe monstrul Polifem (Odiseea, IX, 414 și urm.). Și, ceea ce ne interesează în mod deosebit, zeița Calipso îl va înzestra cu o unealtă consacrată, un topor „c-o mândrețe de coadă de măslin”, cu care Ulise își va meșteri corabia care-l va duce spre casă din legendara insulă Ogygia (Odiseea, V, 311 și urm.). b) O legendă apocrifă. Motivul care ne interesează a fost vehiculat în Europa și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
și-a desprins din gluga lui cea verde capul, un clopoțel de argint aplecat către pământul de catifea; parfum de liliac îmbătător; pomii se trezesc din somnul iernii; pomii au flori zâmbitoare și frunze ca smaraldul; mănunchiuri de raze calde; mândrețea plaiurilor înverzite proaspăt; se trezește la viață pământul somnoros; dansul fluturilor multicolori; pe o scară de lumină se scoboară mândra primăvară; lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde; cocostârcul tainic în lume călător, al primăverii dulci, iubit prevestitor; în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
își aranjează bombănind hainele în dezordine. — E țicnită! strigă de îndată ce o vede pe Vipsania. Îndreaptă acuzator degetul spre Agrippina. — Da’ potoliți-vă odată! țipă și Vipsania. Ce v-a apucat? Bătăușele sunt în sfârșit despărțite. Lepida are pe obraz o mândrețe de urmă roșiatică, dar care începe să bată spre vinețiu; totuși, vân tură victorioasă în mână o șuviță din părul castaniu al in amicei. Începe apoi să se pipăie îngrijorată. — M-a mușcat, cățeaua! — Și pe mine! se plânge Domitia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tea ar... Nici el nu știe ce i-ar face. Cât a suferit biata prințesă Mariamne din cauza ei! A trebuit scorpia să-și vâre coada. L-a vrut pe Germanicus, și gata, bunicu’ i l-a adus pe tavă. — ...și mândrețea de nevastă a lui Drusus... Dacă ai fi văzut-o cum arăta la început... — Cum? — Ca o vacă încălțată. Veselia lui Pusio are darul să-l întărâte și mai rău. Vorbele injurioase țâșnesc ca o cascadă: — Searbădă și șleampătă, lipsită
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]