7,613 matches
-
marin dragă poetă, disperarea mea s-a cumințit și-mi zâmbește din cartea ta.de fapt eu dorm cu singurul tău volum de poezii sub pernă poate groaza să intre ca un hoț printre principii să devină o spun cu mândrie adevăratul motiv al morții mele viitoare dar tu nu ai avut altă grijă decât scrisul și manipularea mușchilor faciali ai cititorului tău ai făcut abstracție de liberul arbitru al fiecăruia și ne-ai făcut o lume de triști de sinucigași
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
sunt nebunul în partida celor albe am ceva dușmănos care-i taie pieziș asemenea unui gând intruziv - oprește caravana la marginile orașului dezleagă caii își afundă palmele în noroi steaua lui printre buruieni piranda și țâncii măslinii se revarsă cu mândrie pe-acel walk of fame parcelat luna face pui în salbe culorile țipă una la alta pe fuste într-o limbă ca mâncărurile grele și nu mai pleacă apare-apoi de nicăieri un palat cu turle kitsch o măsea de aur
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
din Piața, desigur, Chibrit) Femeia neagră se alungește printre pietre și îmi întinde miezul încremenit în dulce, de papaya! ... în magazia de cărbuni Maia s-a spânzurat. Plângea bunica, ofilită, mică, cu mărgele multe, peste tutungeria din Piața Chibrit ... Plătim mândria din primii ani de școală "bunicul este ceferist și toți băieții lui sunt membri de partid!" Cum se aprinde (ah allumette), cum se stinge acest timp ce m-a trăit ... pământul roșu umed, limba aspră a unui taur adormit. Ah
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
Emil Brumaru Cu mosorele, ațe, țiteri, funte Înmănunchind la ceafă și pe frunte Un păr cîrlionțînd dulce uimirea-mi? Mi-am lepădat mantia de mîndrie Pe jos, s-o calci cu tălpile mărunte, Sufletul meu vrea chinuri moi să-nfrunte Și-ascunse în ungherul de chilie Unde te joci cu mine-n pielea goală, Nesăbuită, chiar sub crucifix, Îngăduiți de-un Crist firav și trist
Cum să te fac să-mi înțelegi iubirea? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8419_a_9744]
-
întotdeauna cu modestia retardării lor psihice, prin “Afirmativ.” (Adrian Mancovschi, în Caractere, București, Ileana, 1997, p. 126), în Biografii comune, omologii lor rurali se dezlănțuie în toată grandoarea stupidității lor ideologice; luați la întrebări, țăranii proletarizați se disting printr-o mîndrie debilă a limbajului curent, filtrat de sloganurile tip Scînteia (lectura unică și deci preferată a “glimbocanilor”). Pensionarul Cioarcă Ion afirmă că “deține” vîrsta de 52 de ani (p. 7); veterinarul Naslău Pavel se declară “pensionist de boală”, incapabil de a
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
Călugărul alb are funcția unei referințe simbolice, ca aspirație, pentru cel care nu e o fire religioasă. Are disponibilitatea de a-și analiza marile păcate, de a le dramatiza și de a le converti în calități. Trufia este alimentată de mândria culturală de oltean și european, în același timp, care se revendică mai mult de la Brâncuși decât de la Arghezi. Dar trufia este și o chestiune de onoare, de ofensivă benefică pentru afirmarea sinelui: „De fapt, într-o oblomoviadă generală, într-o
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
distinși membri onorifici - ce se putea face mai mult? Am susținut activități importante și interesante - comemorări de suflet - Aurel Manolescu și Grigore Vieru; am participat din nou la Salonul de carte de la Montréal cu standul nostru, unde am expus cu mândrie și cărți ale Hertei Müller, pe care o invităm cu drag la Salonul de Cartea de la Montréal, ediția 33. Cenaclul Eminescu, condus de scriitoarea Livia Nemțeanu a funcționat bine - noi talente și-au prezentat poeziile și lucrările. Cu acest număr
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
de calitate. Le mulțumim pe această cale tuturor colaboratorilor noștri din USA, Canada, România, Israel, Franța, Germania, China, Japonia, Coreea, Hong Kong, Australia etc. 2010 este un an special pentru noi. Intrăm în al 10-lea an de existență, prilej de mândrie și bucurie. Ne propunem să continuăm activitățile ca în anul care se stinge, ba chiar mai mult. Vom acorda un nou premiu pentru o carte de debut. Vom continua concursul Hai să ne cunoaștem (Cinci și Cinci). Un proiect, pe
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
Dumitru Hurubă Când a apărut Doamna Nicholson la Otopeni, tocmai mă bucuram cu mândrie patriotică, și responsabilă simțire daco-ereditară, privind-o prin sticla MegaVizion-ului pe distinsa Doamnă Puwak anunțând că am realizat planul la anticorupție. Iacă-tă, mi-am zis, că Doamna Emma vine la fix să ne felicite, să mai ia vo două-trei
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
de opere. Chiar dacă au fost concepute pentru a alcătui o autobiografie, aceste texte au fost redactate într-o formă aforistica, așa cum arată două fișe redactate probabil în anii '50, din care menționam o notație reflectând convingerea plină de o luciferica mândrie a sculptorului de la Hobița: "Orice s-ar zice, orice s-ar face, operă lui Brâncuși rămâne pentru timpurile viitoare singurul pivot solid. Opera lui Brâncuși - nu este expresie locală, ea este șexpresiaț esență celei mai înalte expresii a purității universale
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
acum înainte, istoricul va putea consemna cu acte și documente, că scriitorul român de la sfîrșitul celui de al doilea mileniu ținea neabătut în biroul său un trandafir japonez, dacă nu și un ficus. O, uriașul ficus din holul de la parter, mîndria casei, ucis de ger, în acea iarnă a construcției socialismului, cînd n-am avut lemne să facem focul! Și să zici că porți o ură viscerală totalismului (rușinos, românul nu mai spune comunism, pesemne ca să nu-l jignească pe dl.
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
împrumutați și adaptați fonetic (familie - din latină), fie - mai ales - formații cu sufixele -ie /-(ăr)ie și -ție. Sufixul din urmă este caracteristic tot limbii culte, moderne. În limba populară este așadar frecventă mai ales categoria derivatelor în -(ăr)ie (mândrie, prostie, beție, măcelărie); celelalte apar tot mai mult ca preluări din registrul cult. Excepția formulată ca o subregulă nu este atît o trăsătură intrinsecă a sistemului lingvistic, cît o regularizare impusă în procesul relativ recent (din ultimele două secole) de
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
lume a Ťanilor nebuniť le punea la dispoziție - însemn al autorității locale burgheze, fiecare burghez sau negustor, în drum spre îmburghezire, își plimba somptuos siguranța de sine, Ťmorgať și Ťpozať în perimetrul grădiniței de la Sf. Arhangheli, unde rotea tramvaiul electric (mândria brăilenilor, era primul din țară) al lui Malatesta sau pe strada Regală"... sau "Vechii brăileni pretindeau că situația portului dunărean a început să se clatine odată cu apariția pe harta țării a portului Constanța și cu ridicarea Galaților, vorbind cu mândrie
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
mândria brăilenilor, era primul din țară) al lui Malatesta sau pe strada Regală"... sau "Vechii brăileni pretindeau că situația portului dunărean a început să se clatine odată cu apariția pe harta țării a portului Constanța și cu ridicarea Galaților, vorbind cu mândrie de faptul că la începutul secolului brăilenii consumau atâta șampanie cât toată }ara Românească, în afară de București, că femeile lor erau cele mai elegante din țară, că o înmormântare se făcea cu 24 de cai înhămați la dric și că marele
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
ziua să poată câștiga un ban în plus făcând curățenie, spălând și călcând pe la diverse familii. Fiica ei, deosebit de talentată la baschet, a prins mici contracte în străinătate, jucând câteva săptămâni pe an la echipe marginale din Italia. Plină de mândrie, mama ei mi-a comunicat: "Uitați, vara asta fie-mea a reușit să strângă aproape o mie de euro!" Nu se sfiește să mă țină la curent cu viața ei sentimentală: "Cu bărbații n-o duc rău. După ce-am
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
tot mai frecvent despre plagiat. O dată cu răspândirea tiparului și mai buna circulație a cărților a făcut ca scrisul să asigure, în a doua jumătate a secolului XIX, o anume notorietate. Înainte de a deveni obligatorie, semnarea textelor era un motiv de mândrie. Ceea ce nu înseamnă că scriitorii pașoptiși nu mai făceau - uneori cu bună știință - confuzie între original și traducere. În cartea sa* , Leon Volovici amintește de un George Fălcoianu care, prin 1843, se dăduse drept autorul Fedrei. Ce s-a întâmplat
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
Camil Petrescu ca pe unul din protagoniștii importanți ai modernismului pe care îl promova. Relațiile celor doi, nici cele strict umane, nici cele literare, nu au fost dintre cele mai bune. Datorită defectelor omului Camil Petrescu, marcat de o excesivă mândrie personală despre care au depus mărturie și alții, E. Lovinescu nu avea o mare încredere nici în scriitor. Forma cea mai deschisă și mai acută pe care a atins-o expresia antipatiei lovinesciene s-a dezvăluit public în volumul II
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
lovitură de patruzeci de mii de miliarde de lei? - totul este până-ți faci mâna. Educația cetățenească nu a ajuns încă acolo unde insul prestator al unor activități salariale având de acoperit prin contribuție individuală aceste pierderi, să simtă și mândria că e parte la o operație de excepțională anvergură, demnă să figureze în cartea recordurilor. Recte, o inginerie de fără precedentă amploare, întrecând în felul ei construcția de clădiri-orașe, de baraje în gura deltelor de năvalnice fluvii, tuneluri între continente
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
entuziaști prin teritoriu, precum alții în vremea lui Caragea... ...La rându-i, primul ministru surâde discret spre Delegația permanentă a PSD, fapt producător de piele galinacee, apoi judecătorul Florea Vișan arată telespectatorilor partea de justiție pe care o reprezintă cu mândrie și fără prejudecată... *) Alcoolul dăunează grav sănătății CNA și lui Ralu Filip.
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
plicticoase vorbe goale ce trebuie memorate mecanic (cu siguranță numărul celor atrași de studierea Capitalului nu era mai mare decît al celor care citiseră... Sein und Zeit). Roșul ideologiei comuniste devenise unul foarte relativ pentru acești tineri care primiseră cu mîndrie cravata de pionieri, dar care între timp dobîndiseră deprinderea de a căuta pe scalele aparatelor de radio sau prin talciocurile din întreaga țară muzica favorită: Depeche Mode, Duran Duran, Pink Floyd, Dire Straits etc. Chiar dacă între melodiile transmise de "Europa
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
Mircea Mihăieș Între un circ și altul, între o demisie scrisă și apoi ruptă, între o ceartă în familie urmată de divorț, România are și bucurii: pentru câteva zile, suntem stăpânii sabiei lui Ștefan cel Mare! Prilej de nestăvilită mândrie, de juisări clocotitoare și de infinite ropote de aplauze. Purtată precum sfintele moaște, obiectul de recuzită din dotarea faimosului autocrat medieval a devenit un titlu de noblețe pentru bieții români cărora în afara bucuriilor abstracte nu le-a mai rămas absolut
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
Dumitru Hurubă Am vizionat cu emoție crescândă reportajul tv referitor la vizita de lucru a premierului Adrian Năstase în zona Lehliu " "Autostrada Soarelui". Iată. mi-am zis cu mândrie, domnul Prim-ministru bate Câmpia Bărăganului în loc să se odihnească bine meritat după o perioadă electorală atât de grea, cu rezultatele ei cu tot. Vizita se desfășura într-o atmosferă de muncă, soare, responsabilitate și domnul ministru Miron Mitrea garantând valabilitatea
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
dintre români. Și nu mă gândesc doar la semi-analfabetul pentru care forma supremă de socializare e crâșma sordidă de cartier și rafinamentul în materie de băutură tescovina. Mă refer la așa-numita elită culturală, la artiștii și creatorii ce constituie mândria oricărei națiuni. Or, bătălia respingătoare pentru ordine și medalii, înghesuiala jenantă la finanțări acordate de ciocoimea de partid și de stat explică în mare măsură decăderea morală și descurajarea societății românești. A făcut oarecare vâlvă miliardul de lei acordat de
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
al națiunii române m-a chemat la el. Urmează ceea ce urechile mele, românești, din țara numită România, populară, dar și socialistă, imediar, - cu Iliescu, cu tot - auziră... Scurtez, ca să nu diluez. Al doilea poet al națiunii române îmi arătă cu mândrie volumul său de versuri Cântarea României tipărit până atunci în sute de mii de exemplare, - și ca să fiu atent... Și, apucând volumașul micuț, încercă anevoie să-l îndese într-unul din buzunarele salopetei nepurtată, - imaculataul simbol al clasei muncitoare, - întrebându
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
sufletul salvat însă de preotul satului, don Giorgio. Totul se întîmpla în 1875. De acum începe așadar istoria unei familii tarate care va ști însă mereu, singură împotriva tuturor - clișeul există, nu-l pot ocoli -, să-și păstreze sîngele și mîndria, care va ști să îndure o viață cum puțini sînt în stare să ducă. Saga se întinde pe un secol. Capitolele ei sînt întrerupte de intermezzi în care Camilla, fiica lui Rocco Mascalzone - nepoata lui Luciano - povestește, în finalul cronologic
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]