754 matches
-
să zburde libere. Hi, hi, hi! Ce era rău în asta. Ce se întâmpla în visele mele, era rodul unei iubiri sincere față de cel pe care îl strângeam în brațe în timpul somnului. - Înseamnă că visai frumos! Ar trebui să fiu mândru că eu, un bărbat de treizeci și trei de ani, divorțat de o femeie frumoasă și inteligentă, trezesc clipe de erotism în gândurile nocturne ale unei tinere domnișoare de douăzeci și șase ani. - Da, poți spune și așa. - Mulțumesc! La drept vorbind
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454150920.html [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
un moment special denumit ,,Elevii anului școlar 2014-2015”, evidențiindu-se astfel, școlarii ce au așezat premii valoroase pe panoul de onoare al școlii. Prezent la eveniment a fost primarul movilean Dumitru Panțuru, care, copleșit de emoție, a mărturisit cât de mândru se simte, știindu-se în fruntea unei comunități mari, cu o școală ce îndrumă peste 500 de elevi, pregătiți de cadre didactice devotate. A felicitat conducerea instituției de învățământ, precum și pe dascălii săi, prin proiectele în care s-a implicat
DIPLOMA DE PREMIANT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1434740842.html [Corola-blog/BlogPost/352896_a_354225]
-
Feciorii de pe Gurghiu”: „Feciorii di pe Gurghiu/ Toate fetele îi știu,/Că-s frumoși și de-omenie/ Și mi-s tare dragi și mie./ Măr la lucru la pădure/ Cu țapină și secure./ Prin codru cu frunză deasă/Duc dorul mândrii de-acasă/Și la Târgul Fetelor/ Coboară în sat cu dor,/ Petrec cu patimă mare/Ca pi la Gurghiu pe vale./ Ficiorii de pe la noi/Îs frumoși ca niște flori,/ Ca florile lângă apă/ Și nu-s alții să-i întreacă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
pe marginea ta”, „Boii trag brazda se-ntoarnă”, „Ceterașule vestit,” „Cine joacă bătrânește”, „A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n jos/ Locu-i mândru' și mănos./ Di la Rebrișoara-n sus/Dumnezeu raiu' l-o pus./ Iară eu copcilu' lui,/În mijlocu' raiului./ Doamne, cât mi-i de dor/ De casă și de ogor./ De
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ceea ce se putea numi “dans social”. Și când se gândea la această expresie, avea în vedere acel simulacru de interes care depășea elementara politețe și pe care unii se străduiau - și uneori le putea citi chiar pe fețe cât de mândri sunt de propria performanță - să îl mimeze față de persoane a căror viață, gânduri sau soartă, îi lăsau cu totul indiferenți. Odată, râsese cu o prietenă de-a ei pe seama insistenței cu care acest gen de oameni se băgau în sufletul
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1469084003.html [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
cu piciorul, din vârful degetelor de la mâini sau din cizmele căpitanului țâșneau flăcări și raze ucigătoare. Erau iuți mișcările căpitanului, dar mai iuți mișcările lui Mărțișor care intuia direcția loviturii și repede se apleca sau se ferea. Soldații asistau zâmbind, mândri de măiestria căpitanului lor, dar înciudați că nici o lovitură nu nimerea în plin. - Stai, domnule căpitan, nu mai da! se ruga Mărțișor. Ce ți-am făcut? - Ce mi-ai făcut, ai? Ce mi-ai făcut? se oțăra căpitanul, înfuriindu-se
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
când tovarășul era în vizită la Neptun, la mare, la stadion, ori în alte spații publice în care se asculta cu sfințenie tot ce debitam noi, convinși că aveam dreptul să ne manifestăm liberi... Doamne ce chin frumos, și ce mândri eram când ne opreau oamenii pe stradă, în semn că ne iubeau și ne apreciau sacrificiul pentru ca ei să râdă! Atunci asta aveam: rîsul, bancurile cu bulă, „Europa Liberă” și șuetele la cafea cu imitații despre Ceaușescu - cine vorbește mai
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433650366.html [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
au pierdut respectul față de un sportiv care și-a dedicat toată viață unui sport, sacrificând tot ce înseamnă viață unui om numai să simtă rodul muncii lui de 25 de ani și să facă mii de români să se simtă mândrii! Dar care români? Uneori mă simt mult mai apreciată de străini, de oameni care nu au o picătură de sânge român în vene dar care plâng pentru mine, o dată cu mine și care și-au dorit mai mult decât mulți români
Oceanul de amărăciune al Cătălinei Ponor by http://uzp.org.ro/oceanul-de-amaraciune-al-catalinei-ponor/ [Corola-blog/BlogPost/92876_a_94168]
-
oportunități, să acordăm atenție patrimoniului existent și valorilor umane și modului în care fiecare poate să câștige, să identificăm și să păstrăm valorile și meșteșugurile tradiționale existente în acel loc. Atunci când oamenii încep să recunoască valorile existente, încep să devină mândri de ceea ce au și pot face, și pot da tot ce au mai bun în mod constant, ca parte a unui plan, iar atunci când există un patrimoniu cultural bogat, există o responsabilitate. Împreună putem începe să facem lucruri importante.
În satul Viscri am întâlnit o femeie pe care eu aș vota-o președinte al României by https://republica.ro/in-satul-viscri-am-intalnit-o-femeie-pe-care-eu-as-vota-o-presedinte-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338529_a_339858]
-
sâcâielile mele. „Da de unde, nu te mai ia în seamă'' Tac și-mi văd de drumul cu gropi și câini comunitari costelivi și cu capul aplecat, dar care, odată cu deschiderea mineritului sub victoriosul steag a lui „Gabriel Resources” vor umbla mândri cu covrigi în coadă. Unii dintre noi, românii semănăm leit cu acești câini. După Zlatna, spre Abrud, drumul devine absolut pitoresc în apus de soare și urcând într-un pas montan îmi dă impresia că intru în sufletul naturii mamă
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
student “aranjat” bine pe piața muncii, chiar înainte de absolvire. Ce lipsește din acest peisaj? Telefonul mobil, desigur. A trecut epoca telefoanelor fixe, acum la modă sunt telefoanele mobile “țipla”, care atrag atenția oricui le vede și să vezi atunci ce mândru este studentul nostru, când își etalează accesoriul sau când îl folosește ca să se joace în timpul cursurilor, instalat undeva în spatele amfiteatrului. Studentul nostru se distrează în cluburi, dansând pe ritmuri de house, minimal sau trance, servind de fiecare dată un pahar
STUDENTUL ROMAN de OLGA TOMA, ANUL III, STIINTELE COMUNICARII, UNIVERSITATEA APOLONIA în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Studentul_roman.html [Corola-blog/BlogPost/341665_a_342994]
-
vărsa în Marea Neagră. Aici poți găsi într-adevăr o oază de liniște dumnezeiască, te poți plimba, poți admira, te poți relaxa, cufunda în rugăciune și în meditație. De la Capelă la magnolie pe partea dinspre mare se întinde Grădina de trandafiri, mândri, divers colorați și catifelați. Înălțimea lor nu prea mare îți permite să admiri marea în toată splendoarea și vastitatea ei. Mirosul lor fin îl îndulcește pe cel sărat al mării. La capătul Grădinii de trandafiri, ajungem în Grădina englezească unde
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
„Să știi că în zilele din urmă vor fi vremuri grele, căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroși, mândri, defăimători, neascultători de părinți, nemulțumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecați, vorbitori de rău, neînfrânați, neîmblânziți, neiubitori de bine, trădători, obraznici, îngâmfați, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu” (2 Timotei 3:1-4). Spre sfârșitul secolului XX, mulți
FRUMOASA NOSTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Frumoasa_nostra_planeta_albastra.html [Corola-blog/BlogPost/342530_a_343859]
-
pe-a lui frunte, Care îndemnat se vede de prea bunul Dumnezeu mi-a dat pana-i fermecată ca povestea s-o scriu eu Si să v-o aduc și vouă Să o spuneți pe-ndelete Ca să știe lumea toată Despre mândrul Dragobete. Leonid IACOB marți, 10 februarie 2015 Referință Bibliografică: nașterea lui Dragobete / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NAŞTEREA LUI DRAGOBETE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1423585891.html [Corola-blog/BlogPost/366504_a_367833]
-
nu uiți viu altarul ai ars tot: fila ta-i Rădăcina ce-o foșnești întru Cartea și harul... i-auziți - în păduri - Dumnezeu cum citește ce-au scris frunzele Lui - timp de-o vară: file mii - sorți-făclii - răsfoiește și ce mândru-I: doar n-au scris...într-o doară! ...frunză tu - cât de demnă-n căderea-plutirea ce-I încheagă Lui Crist - minunată - citirea! TOAMNA VIEȚII privesc în gol - și golu-i singur plin: căci năvălesc într-însul vechi icoane mustrări și amintiri
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1475634190.html [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
nu m-am injectat niciodată pt că îmi era frică de seringă și nici nu am incercat heroină sau cocaină. Am consumat timp de 4 ani și nu mă considerăm un dependent, până ce am încercat să mă las. Eu eram mândru că sunt drogat și nu o ascundeam, chiar mi-am tatuat pe mine o frunză de iarbă și am scris în jurul ei "Weed for my hommies", dar credeam că mă pot lăsa oricând. Dar când am văzut efectele drogurilor asupra
ELIBERARE DIN CAPCANA CONSUMULUI DE DROGURI de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eliberare_din_capcana_consumului_de_droguri.html [Corola-blog/BlogPost/345146_a_346475]
-
speranța, în locul fricii și unitatea, în locul conflictului și discordiei. Punând capăt intereselor mărunte și miturilor care ne-au sugrumat viața. Cu un proiect mare propus națiunii. Aducând țara la nivelul unei chemări! Asta trebuie făcut! Să-i facem pe români mândri de istoria neamului lor și de veșnicia lui. Iar asta se poate! Putem să ne propunem țeluri ambițioase, pentru că avem cu ce și avem cu cine să le ducem la îndeplinire. Trebuie să convenim asupra unui set de priorități realiste
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
câte luni de armată mai au de făcut vor avea destule ocazii să-și completeze echipamentul. În armată nu se fură, totul se completează. * Bate vânt de civilie. Majoritatea au și primit hainele de acasă. Tocmai cei care au fost mândri de uniforma militară arată cu totul altfel atunci când își probează hainele sosite. Au voie doar să le probeze, după care, predau hainele civile la magazie, pentru păstrare, până în ziua liberării. Albert are posibilitatea să-și cumpere haine noi. Dorește să
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1477570587.html [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
prin reprezentanții săi, reușesc să mențină trează conștiința noastră, prin acțiunile întreprinse se măresc șansele reîntregirii Romăniei. E cazul să-l felicităm pe organizator și să - i mulțumim pentru aceste aspecte”. Au urmat un șir de aplauze. Istoric Doina Emilia Mândru - Director artistic al Centrului de Cultură Palatele Brâncovenești evocă „Comemorarea de 42 de ani de la intrarea în eternitate a Marthei Bibescu” astfel: „După 1832, Palatul Mogoșoaia intră în administrarea familiei Bibescu. Vreme de opt decenii domeniul decade, Martha Bibescu fiind
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Limba mea-i vatră străbună, Cântă un arcuș din strună. Limba mea o să rămână, Pururea în veci stăpână. Limba românească S-a-ntrupat din Harul Sfânt E frumoasă prin cuvânt Limba mea, ca o lumină... Mă veghează și
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1475100820.html [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
primi înapoi negreșit”. Și Zala a redevenit frumoasă, recăpătându-și aspectul dinainte. A putut să meargă din nou ziua în pădure, să alerge desculță pe poteci și să asculte trilurile păsărelelor și susurul izvoarelor, iar părinții săi au fost iar mândri de ea. Și a trăit încă mulți ani fericiți la palat. A lăsat în urma ei doar o legendă, care-i poartă numele. Și, pentru frumusețea acestei legende, ca și pentru a ști că nimic nu este ireversibil cât timp sufletul
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1476031241.html [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
Ce va urma o știu prea bine de demult, un zbucium cald și viu și-un tineresc tumult. În dulcele-mprejur mă înfășor cu drag lipsit de-orice obscur pe noul meu meleag Și strig să scol din somn din mândrul său Olimp pe minunatul domn atotputernic Timp. Cât va mai fi de-acum voi licări în clar dorind ca-n nou altcum să fiu și nu să par. Și în mag prefăcut minuni am să v-arăt dând timpul ce-
PRIN ANI C-O VIAŢÃ ÎNDÃRÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431280353.html [Corola-blog/BlogPost/368017_a_369346]
-
portret simbolic colectiv țăranilor ei, așa cum i-a văzut ea întreaga viață. Apoi trece la genealogia numelui Buică, trecându-i în revistă pe principalii strămoși. Un alt capitol însemnat este „Orgolioșii” - în care autoarea, îi asociază, tot exponențial, cu cei mândri peste măsură. Nu scapă din condeiul autoarei nici „Clevetitorii” care fac mult rău semenilor, prin calomniile lor. Partea a III-a a volumului se numește: „Cuvântul frumos rostit” și cuprinde Pagini de jurnal „Din viața unui om oarecare: Herman Victorov
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
și galeșă mireasă Ne-a fost furată-n zi de post. Și obidită prin străini, Umblat-a tot să fie-un veac; Și tot se luptă printre spini În drumu-i spre cerdac. Gătește-te din nou Tu, obcină frumoasă, În mândru-ți strămoșesc trusou Și vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei sta Și straja fi-vor nașii, Iar sufletu
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1434126222.html [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
Proza > CONTOPIRE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înserase și în camera de hotel se auzea doar vântul lovind cu putere acoperișul. Natura se dezlănțuise. Brazii, până atunci atât de mândri, acum erau copleșiți de puterea vijeliei și biciuiți de ploaia înghețată. Cerul era tulbure, iar munții dispăruseră sub vălul furtunii. Nici câinii nu mai scoteau nici un sunet. Vuietul văzduhului le amuțise glasul și le amorțise trupul. Mira se învârtea prin
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1455498788.html [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]