144 matches
-
prezent, cu o oarecare doză de sarcasm, de revenirea la „partidul unic” : Partidul Național Populist, identic și consecvent cu sine dincolo de aripile sale autointitulate socialistă, liberală etc. Națiunea nu pare să fi ieșit primenită din această poveste, ci mai degrabă mînjită. Bineînțeles, știam de asemenea că proprietatea colectivă, de stat, este un fals și că trebuie să ne recăpătăm cu toții proprietățile noastre. După „libertate”, cel mai important cuvînt de ordine al lumilor post-comuniste a fost, astfel, privatizarea. În graba de a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dar la care puteam vedea primele episoade din Robin Hood și filme pentru copii ca Amnarul fermecat și Soldatul de plumb, care mi-au plăcut foarte mult. Pentru asta îi suportam pe mucoșii în scutece croite din imprimeuri, cu botoșei mânjiți, care țineau sa mă tragă de codițe și să mă necăjească în toate felurile. Cel mai des mergeam însă la tanti Aura. Drumurile până acolo și tot ce se întîmpla când mergeam la mătușa mea erau pentru mine niște aventuri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
stîlpii cu Înflorituri de fontă ai chioșcului unde ar trebui să cînte fanfara (poate că o făcea altădată mai des, tu n-ai auzit-o decît de vreo două ori), atunci În mod sigur vede În ea și o siluetă mînjită, În mișcare, stricînd cadrul... Ăla ar trebui să fii tu, În vîrstă de 10 ani, străbătînd aleile fie pe bicicletă, fie pe sanie sau pe patine, depinde de anotimp. Dacă persoana cu pricina are două sau trei sau cinci fotografii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ar putea simți cineva în legătură cu George. Știam unde locuiește Valerie și am urmat-o de la depărtare. Pe măsură ce înainta, părea să-și piardă o anume tragică exaltare care o însuflețise. Capul i se lăsase în piept, se împleticea în rochia lungă, mânjită. La un moment dat, o ridică strângând-o cu mina, într-un gest lipsit de grație. Acum aveau să izbucnească și lacrimile, care nu-i aduceau însă alinare. Grăbi pasul. Am urmărit-o până când am văzut-o vârând cheia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu trosnete puternice ramurile fragile și călcându-le în picioare. După primele momente de șoc, lui Gabriel îi trecu spaima și se lasă cotropită de milă și teamă pentru bietul nenorocii; milă față de vulnerabilitatea patetică a trupului său bătrân, palid, mânjit, flasc. Se chinuia acum să sară peste gardul din fundul grădinii, apucându-se cu mâinile de vârfurile șipcilor (pline de așchii, după cum știa Gabriel) și încercând să-și rezeme picioarele încălțate în pantofii scâlciați pe barele transversale, de pe care aluneca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în care avusese atâta încredere și care, acum fusese profanat, pângărit, un loc în care niciodată nu va mai putea locui. Și acolo, la acel Papuc pe care i-l dăruise cu atâta copilăroasă bucurie lui Hattie, totul era suspect, mânjit, ireversibil distrus, în asemenea măsură, încât îi era silă să încerce a afla „ce se întâmplase cu adevărat“. Nu-l descususe pe Tom, în parte pentru că era prea mâniat pe el, în parte fiindcă pornise de la ideea preconcepută că Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-l agresau pe Ghepardul Molina exaltându-i social pe Dinu Păturici. Corect. Am asimilat imediat nuanța. Suntem în așa hal invadați de mârlănia îmbogățiților peste noapte, sufocați de grobianism, calibanism, țoape mediatice, vrăjitoare miliardare, mahări șucari, șuți ciufuți, mardeiași, gabori mânjiți, gagicari, ciorditori, mingicari aroganți, cămă tari etc., încât adeseori poți fi adus, fără să vrei, la un pas de a striga: „Jos bogăția!“ Numai că ăsta-i exact urletul leninisto-nazist care a condamnat la moarte sute de milioane de ființe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
scoală... Cu orgoliul rănit de împotrivire, Voicea nu voise decât să-și arate puterea. Furișă o privire către ceilalți. Cutremurat, căpitanul fixa fața plină de scursuri a bătrânului. Pe un ochi îngălbenit i se prelingea o pată groasă ; obrajii erau mânjiți ; grosul murdăriei însă se oprise pe umeri și în păr. Uriașul Voicea se închirci deodată și, într-un fel ciudat, de parcă i-ar fi fost frig, începu să tremure. - Nu i-am făcut doar nimica, zise el nedumerit. Nai nimic
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
adresa o privire și un zîmbet mai blînd, se Întîmpla să-i răspundă printr-o Încercare caraghioasă și Înduioșătoare de a-și dovedi cochetăria, Îmblînzindu-și vocea Într-o șoaptă răgușită și hîrÎită, apropiindu-se tandru de el, apropiindu-și obrazul mînjit și boit de ai lui, ademenindu-l printr-un jalnic simulacru de chemare, cam În felul acesta. — Ce mai faci, puiule? Pari cam trist, așa, de unul singur... Cum te distrezi de unul singur? Nu vrei să-ți țin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
azvârli pe Kent într-un colț, își dădu seama, înciudat, că ar fi fost mai bine să-l dezarmeze totuși. Acum va fi nevoit să-și dea în vileag capacitatea de apărare. Furios, Kent își șterse cu o mână fața mânjită, iar cu cealaltă își căută arma. Țeava acesteia se ridică brusc, iar raza albă a trasorului țâșni spre capul masiv al lui Corl. Perii de pe urechile acestuia vibrară, anulând automat energia. Ochii lui negri și rotunzi se îngustară, privindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
sau le-au dat foc, dracu' să-i ia, dar nu sînt! Totul a fost inutil, îngrozitor de inutil. Afară doar..." Începu să ciocănească pereții. * Melania Lupu îl văzu prima și tresări. Dascălu semăna cu un diavol, îngrozitor de murdar, cu fața mânjită și părul în ochi, cu hainele sfâșiate. Râdea și dinții îi străluceau albi pe obrazul smead. Dădu cu ochii de Nucu Scarlat și se înspăimîntă. ― Ce-ai pățit? Se răsuci spre bătrâni urlînd: Voi?! Din cauza voastră? Voi i-ați făcut
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe paliere sau în curți. De asemenea, uneori mureau și izolat, în holurile administrative, în curțile școlilor, pe terasele cafenelelor. Concetățenii noștri, uluiți, îi descopereau în locurile cele mai frecventate ale orașului. Piața Armelor, bulevardele, promenada Front-de-Mer erau, din ce în ce mai departe, mânjite. Curățat în zori de guzganii săi morți, orașul îi regăsea încetul cu încetul, din ce în ce mai numeroși, în timpul zilei. Pe trotuare i se întâmpla de asemenea nu numai unui trecător nocturn să simtă sub talpă masa elastică a unui cadavru încă proaspăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
o cutie de prăjituri, ruptă și unsuroasă de parcă ar fi fost supusă unui tratament violent de cineva care încercase să ia toate gogoșile dintr-o dată. În fundul cutiei, agentul Mancuso găsi două gogoși dezumflate din care, dacă judecai după marginile lor mânjite, cineva supsese dulceața. — Mulțumesc, doamnă Reilly, da’ am mâncat mult la prânz. — Ei, ce păcat! Umplu pe jumătate două cești cu o cafea groasă și rece și turnă laptele clocotind până le umplu bine. Lui Ignatius îi plac gogoșile. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
două pușlamale care spălau parbrize, dușmanii dintotdeauna ai Henriettei, stăteau la pândă cu bureții lor soioși. Fiindcă era prea târziu ca să recurgă la tactica ei obișnuită de-a porni ștergătoarele de îndată ce-i vedea, Henrietta fu silită să-și vadă parbrizul mânjit. Cu nemăsurată satisfacție își dădu seama că nu avea mărunțiș și nici de-a naibii n-avea de gând să le dea o hârtie de cinci lire. — Uitați. Luă o pungă de hârtie de pe scaunul de lângă ea și le-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
după linguriță, în timp ce-l priveam pe Marius care înfuleca și el, lua cu lingurița bucăți atât de mari că de-abia îi încăpeau în gură, trebuia să se ajute de degetul mare să nu-i cadă, bărbia-i era toată mânjită de frișcă și piure de castane, iar când a terminat de mâncat, din nou s-a uitat la mama, și mama i-a mai tăiat o felie, între timp am primit și eu o a doua felie, iar pe platoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ia ? De ce ? — Șterge-te ! strig, aproape plângând de frustrare. Șterge-te, lua-te-ar naiba de... lua-te-ar naiba de... — Samantha. Mă opresc brusc din frecat și-l văd pe Nathaniel stând în ușă și uitându-se la oglinda mânjită. — Cu oțet ai încercat ? — Cu oțet ? Mă holbez la el suspicioasă. — Atacă grăsimea, adaugă. E bun pentru geamuri. — A. Bine. Îmi pun cârpa jos, încercând să-mi regăsesc calmul. Da, știam și eu asta. Nathaniel clatină din cap. — Ba nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Mă șterg la gură, îmi dau părul transpirat de pe față și-l privesc. Crezi că... ar face asta ? — E genul de om căruia îi plac provocările. Zâmbește. O să te învețe cum să descurci în bucătărie. Se uită ironic spre oglinda mânjită. Mă trece instantaneu un val de umilință și-mi feresc privirea. Nu vreau să fiu o neajutorată. Nu vreau să am nevoie de meditații. Eu nu sunt așa. Vreau să pot face asta singură, fără să cer ajutorul nimănui. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
erau triști și mai-mai că plângeau. Apoi, cel care plecase departe-departe se Întâlni cu un alt om - Între cei doi se porni o ciripeală ascuțită după care, Își dădură mâna. Cel de-al doilea om Îi aduse primului o grăsană, mânjită tot În alb, iar omul și femeia făcură așa, În joacă, ceea ce face un om cu o femeie. Apoi, omul plecat la drum lăsă femeia și porni mai departe. Un altul se apropie de el, la fel de mânjit În alb. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
a tuturor sfîrtecătorilor și pârjolitorilor din Bucureștiul interbelic. De îndurările Smalțului își ascuțiseră ei hoții cosoarele și din ugerul încuviințărilor lui supseseră ei cu buza și Gigă Muci și Paranghielie Indianul și Marțafache și Gărgăriță. Din jeepul milițienesc, zăbrelit și mânjit cu șapte litere albe pe ușița din spate, de la marchiză, nu se înghesui însă să debarce nici un caschetar. Fierul milițienesc adulmeca mai curând cu nara ciulită la gloata nehalită, tălăzuind cam fără aprobare și grupa mare, spre Sinistrat. Decât la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
el deschise dulapul... scoase un pergament vechi și-l desfășură dinaintea lui... Era o cartă a Spaniei. În un loc al ei era mânjită cu coloare galbenă ca aurul... El s-apropie de fereastă și se uită mult la locul mânjit. - Hm! da, da! aici trebuie să fie visul vieței mele... Și, ca și când s-ar fi speriat de neîngrijirea cu care lăsase dulapul deschis, aruncă iute pergamentul în fundul lui și-l închise iute c-o cheiță, de oțel... Apoi începu să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
despre Gorgias și dialectică? În ce fel poate să se priceapă la legi și procese un om care a trăit din rugăciuni și posturi ca unul ascuns într-o găoace de ou? Biserica ar trebui în întregime reformată, cu oameni mânjiți oleacă de viața de zi cu zi. Depășise gardurile de fier ale curiei și era atent la drumul pe care îl duceau pașii. Rătăcea cu intenția să se scuture de acele cuvinte lipicioase ale judecătorilor care, pentru a-l scoate
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
erau atât de naivi să ne chinuiască până la moarte, dacă simțeau că, în loc să ne temem, îi înverșunam. Poți lupta cu mâinile goale. Dar cu mâinile goale nu te poți sinucide. Dumnezeu cel adevărat, nu cel răstignit cu capul în jos, mânjit și încornorat, măscărit și scuipat, ne e martor că am încercat tot ce ne-a stat în putință. Dorința de a ne sinucide era singura care ne ținea în viață. Toate colțurile erau rotunjite, încât nu-ți puteai strivi tâmpla
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prăbușirea statutului de care se bucura America în țări islamice precum Maroc, Turcia sau țările din sud-estul Asiei. Cu toate acestea, Statele Unite vor avea pe termen lung nevoie de sprijinul acestor țări pentru a da de urma teroriștilor, a banilor mânjiți și a armamentului primejdios. După cum se preciza în Financial Times: "Așadar, pentru a obține pacea, Statele Unite vor trebui să dovedească tot atât de multă pricepere în exercitarea puterii blânde, câtă au dovedit în folosirea puterii dure pentru câștigarea războiului."6 Prima dată
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
vă Întrebați, dimpotrivă, cum de se face că ea n-a abandonat totuși acest Sanctuar și cum de se face că Heracles sau poate vreun alt Zeu (B) n-au smuls, pentru a doua oară, de la locul lui tripodul 1 mânjit acum de atâtea Întrebări josnice și pline de nerușinare care i se aduc lui Apollo. Unii Îl pun la Încercare pe Zeu de parcă ar fi un sofist; alții Îl consultă cu privire la depunerile lor de bani, la moșteniri, la toate preacurviile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Să nu creadă vreun gândac de bălegar de la singura publicație locală, care m-a atacat murdar, murdar, condusă de un gunoi care are subjugat un mort, care m-a atacat absolut incalificabil, că am abandonat ! Apropo de unul, Tănăsuc, sluga mânjită, din WC, l-am scăpat de la moarte și EU l-am făcut om. Abjecțiile sale, ura din materiale negative, nu mă fac să regret că din cauza mea trăiește ! E nevoie și de gângănii din astea care să ne aducă aminte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]