241 matches
-
nereușite de apropiere de Dumnezeu, de acel Dumnezeu pe care omul s-a obișnuit a-l vedea bun și iertător, dar pe care Cioran îl acuză de "Demiurg rău". În rechizitoriul pe care îl face divinității pentru "creația să de mântuiala", condamnată, deci, la nefericire, Cioran merge pe aceeași linie a discipolului lui Socrate, Antistene, care declara că preferă să-și piardă mințile decât să simtă o plăcere. Chipul lui Cioran nu are nimic senin, poate doar o nostalgie după frumusețea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a cunoscut "neajunsul de a se fi născut". Se revoltă împotriva lui Dumnezeu, pe care îl face vinovat de a fi făcut o creație inutilă și alege scrisul, ca "o revanșa a creaturii și o replică la o creație de mântuiala"40. În postfața volumului Razne 41, Nicolae Florescu spune: "Adolescent întârziat până aproape de varsta patriarhilor, Cioran și-a repetat la nesfârșit chipul, inițial fixat pe coordonatele limită și în culori de doliu, ca în metaforă mitică a șarpelui ouroboros, crescând
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și voință de a munci cu dragoste și pricepere.El privește pământurile lui Vasile Baciu cu aprigă dorință de a le stăpâni,dar cu ochiul unui expert, supărându- se când constată că porțiuni din delnițe sunt neîngrijite sau lucrate de mântuială. Asupra eroului principal, critica a formulat opinii contradictorii.Eugen Lovinescu,socotind că Ion e “expresia instinctului de stăpânire a pământului”,“o figură simbolică,mai mare decât natura,ce depășește tendința de nivelare a naturalismului”,îi atribuie“o inteligență ascuțită,viclenie
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
comporta Furnica și cum îmi va influența eventuala ei eliberare conducerea autoturismului. Cu momente de acalmie urmate de zbateri violente, cu gemetele și scâncelile cățelușei am parcurs cei aproape 80 km din care vreo 5-6 pe un drumeag prunduit de mântuială, pare-se cu fonduri europene, pe care roțile mașinii lunecau sau patinau haotic, provocându-mi un plus de emoții și dificultăți. După ce am oprit motorul la poarta mamei Miluța (așa îi spun consătenii), am făcut o cruce mare mulțumindu-i
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
media semestrială. Greu de crezut? Mărturisesc că am întâlnit asemenea practici și probabil că mai există și astăzi. În alte cazuri, profesorii se preocupă mai mult de propriile afaceri și mai puțin sau deloc de îndatoririle didactice. Fac lecții de mântuială, la lucrările de control și teze îi lasă pe elevi să copieze, le pun note de la 7 în sus iar de educație nici nu le pasă. Procedând într-o asemenea manieră, dascălii respectivi nu au corigenți, primesc calificativul foarte bine
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
probabil, numai cu gândul la CDE și imperialiștii anglo-americani nu era, au început să înnegrească, literalmente, foaia de hârtie bătută la mașină: „...nu respectă instrucțiunile Comitetului Central CDE, nu le aplică și nu le execută întocmai. Raportul său este de mântuială pretextând că nu are timp ceiace este inadmisibil, din această cauză nici resortul nu funcționează cum ar trebui”. Beșteleala și belirea tuturor factorilor de conducere din CDE Vaslui (mai puțin, evident, a tov-ului Manea Schaffer, pentru că, de, era secretar general
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dar nu prin frontul perfecțiunii, frumuseții, ci prin acela al gunoaielor și sordidelor - era să spun amenajări - bidonviluri. Care, oricâtă tencuială - tot o treabă turcească; nomina odiosa totuși căci nu cu turcul am ce am ci cu superficialitatea, lucrul de mântuială - ar acoperi urâțenia interioară, sunt o palmă pe obrazul Naturii. Unde sunt iernile de altă dată? Adică frumusețea civilizației grecești? Care a pus ca măsură a tuturor lucrurilor omul, dar pe acela perfect: eroul Iliadei ori atletul de la Olimpia... „Meridian
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și eram cuminți. Ea nu a făcut decât 6 clase, dar citea cursiv diferite rugăciuni și poezii; știa multe poezii. Citea zilnic acatistele Maicii Domnului. Avea o minte ageră și ne controla cu insistență temele. Se supăra când scriam de mântuială. Îi plăcea mult aritmetica și ne ajuta în rezolvarea unor probleme. A rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
simbolul acesteia. Era o gazdă ideală. Nu era necesar să-i spui ce să facă; știa ea și făcea. Dimineața, pe la orele 6:00, trecea prin clădiri și rezolva problemele prioritare, apoi lua totul de la început. Nu făcea nimic de mântuială. I-a plăcut viața și a trăit-o din plin, dar cu demnitate. Sunt convins că mulți dintre oaspeții Stațiunii își leagă amintirile și de existența ei. Locuind în Stațiune Doamna Ioana s-a comportat ca o gazdă adevărată. Nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
profesori. Sunt profesori care nu știu nici măcar manualele pe care le predau. Este vorba de lipsa cursurilor de perfecționare și a celor de pregătire pentru gradele didactice. Chiar dacă se fac astfel de cursuri la nivelul caselor didactice, se fac de mântuială, fără profesioniști. Îmi aduc aminte cu plăcere de calitatea cursurilor de perfecționare și a celor de pregătire pentru examenele de obținere a gradelor didactice. Nivelul ridicat al cursurilor se reflecta în nivelul tezelor la examene. Actualul sistem de perfecționare este
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și eram cuminți. Ea nu a făcut decât 6 clase, dar citea cursiv diferite rugăciuni și poezii; știa multe poezii. Citea zilnic acatistele Maicii Domnului. Avea o minte ageră și ne controla cu insistență temele. Se supăra când scriam de mântuială. Îi plăcea mult aritmetica și ne ajuta în rezolvarea unor probleme. A rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Stațiunii”, simbolul acesteia. Era o gazdă ideală. Nu era necesar să-i spui ce să facă; știa ea și făcea. Dimineața, pe la orele 600, trecea prin clădiri și rezolva problemele prioritare, apoi lua totul de la început. Nu făcea nimic de mântuială. I-a plăcut viața și a trăit-o din plin, dar cu demnitate. Sunt convins că mulți dintre oaspeții Stațiunii își leagă amintirile și de existența ei. Locuind în Stațiune Doamna Ioana s-a comportat ca o gazdă adevărată. Nu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
profesori. Sunt profesori care nu știu nici măcar manualele pe care le predau. Este vorba de lipsa cursurilor de perfecționare și a celor de pregătire pentru gradele didactice. Chiar dacă se fac astfel de cursuri la nivelul caselor didactice, se fac de mântuială, fără profesioniști. Îmi aduc aminte cu plăcere de calitatea cursurilor de perfecționare și a celor de pregătire pentru examenele de obținere a gradelor didactice. Nivelul ridicat al cursurilor se reflecta în nivelul tezelor la examene. Actualul sistem de perfecționare este
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
scaune cu rezemătoare defectăîn set complet, în același spațiu restrâns dintre frigiderul ,,Arctic’’ (de tip nou), și stâlpul structurii de rezistență al camerei. Drept în față, ușa termopan ce dă drept în balcon... A fost instalată de ,,meseriași'' cam de mântuiala, căci trec curenții de aer pe sub ea ca printr-o turbină. Când ninge, vântul spulberă fulgii de nea, se bagă zăpada până aproape de masă. Frigul încremenește până și caloriferele de tip nou din aluminiu, care oricum sunt proaste. Pe masă
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
le ocolesc. Colaborează la acest fel atât dragostea invincibilă față de pitoresc, cât și respectul religios față de „fire” în ale cărei rosturi și măruntaie e păcat să intervii silnic (Blaga, 1936/1985, p. 266). De aceea lucrul românului arată improvizat, de mântuială, nefinalizat. Dar este soluția rapidă prin care evită incertitudinea și își găsește liniștea interioară. „E bine oricum, numai să fie”, „Lasă, că merge și așa”. Cu formula lui D. Drăghicescu: „chiar când săvârșim ceva, niciodată nu desăvârșim nimic” (1907/1995
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
netrainice este justificată pe de o parte prin incertitudinea viitorului, iar pe de altă parte prin dorința de a reveni cât mai curând la ritmurile cosmice, naturale, pe care acțiunea pare să le tulbure. Românul „face să fie făcut”, „de mântuială”, „în dorul lelii”, „acolo, să fie”, „să nu zică că n-a făcut”. De aceea, soluția de moment a românului este adeseori machiavelică: „Se face frate și cu dracul ca să treacă puntea”. „Veșnica nemulțumire, dorința de schimbări și prefaceri, iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la ușurătatea ființei lipsite de principiul ipostatic (pentru a teologiza, din nou, à rebours). Maeștri sau, poate, călăuze? Nu în perioada liceului, când omul nou se afla la datorie, iar viața tuturor era amenințată de anxietăți primare. O școală de mântuială, fără latină și greacă - însă cu ore de PTAP („Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei”) -, încerca să-ți inducă sentimentul utilității publice. România era o țară somnolentă și nebâzâită, afară de muștele din cofetării. Împăcat cu sine, poporul atinsese hegelian pragul postistoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
muncă intelectuală, indisciplină în timpul lecțiilor, etc. Elevii cu o astfel de atitudine sunt de obicei cei ce rămân repetenți sau abandonează școala. II. Atitudinea negativă rotativă sau parțială. Elevii cu această formă de atitudine negativă își pregătesc lecțiile superficial, de mântuială, fără interes și fără preocupare pentru calitate, și au rezultate la învățătură mediocre sau slabe. În acest caz, atitudinea negativă se manifestă doar la anumite discipline de învățământ, pentru care elevul nu simte nici o atracție și la care obține rezultate
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
a adresat tinerelor fete (cu ce anume?, n.n.) precum și prietenul Rășescu Constantin care s’a adresat tineretului vasluian (ce minciuni a debitat și acest tov., nu vom afla, probabil, niciodată, n.n.)”. Pentru ca treaba să nu fie considerată a fi de mântuială și, mai mult de atât, pentru a-și justifica lefurile grase și traiul de nabab, iată ce mai comiseseră tinerii „progresiști” vasluieni, prin „măiestrul” condei al tov ului Bighiu: „...la sfârșit s’a trimis telegrame și scrisori pentru tinerii din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care sfârșește cu 300 de lei vârâți discret în buzunar la salopetă și mașina intră în revizie. Fostul pacient, om de treabă totuși, mă cheamă să văd ce are mașina și începe să mă ia groaza. Contactele electrice făcute de mântuială, șurubăria de dedesubt nestrânsă, piulițele jucau pe șuruburi, pierdusem câteva. Aflând că sunt medic și unde lucrez, câțiva mecanici interesați de starea lor de sănătate s-au oferit să lucreze ei la revizie și, să fiu sincer, au lucrat corect
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
superficial, iar la sfârșit aruncă după sobă cârpa nestoarsă. Convingerea lui Ivan Denisovici este că "munca e un băț cu două capete: de-o faci pentru oameni care merită fă-o temeinic, de-o faci pentru proști fă-o de mântuială, de ochii lumii"192 și, după cum se poate vedea, în acest caz oamenii nu merită mai multă grijă. Este o dimineață geroasă, iar Ivan Denisovici alege să arunce apa rămasă pe cărarea pe care mergeau șefii. Gestul respectiv poate fi
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să vă vizitez, dar mereu sînt în criză de timp. Acum nu aveți de ce veni. După ce am terminat totul, apa a început să curgă din tavan. Nu eram acasă și mobila, nou-nouță... Ce ghinion! Terasele astea au fost făcute de mîntuială. Nu chiar. Au ținut trei decenii! Profesorul nu este revoltat decît din motive bine întemeiate. Asociația nu vrea să repare acoperișul. Majoritatea nu simte acest neajuns și, deci, votează contra. Vă puteți judeca. Puteți să-i obligați să... Și între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
părți, până depistez o anumită ordine. În liceu am fost un rocker de țară, un țăran hard & heavy, cum zicea alt critic. Unul care făcea naveta între un sat de orășeni pârâți și un oraș cu destui indivizi urbanizați de mântuială. Toate astea sunt, cum ziceam, între și între. Și rockeria, și locuirea. Nici acum nu am un domiciliu stabil, nici perspectiva unei profesii prea clară. O nefixare identitară care nu-mi dă pace. Naveta a continuat și în timpul facultății. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mare lucru. Spune o vorbă din Cenaclu sau a unchiului său, Marele Prozator, și o spune așa, ca și cum ar încerca să refacă o atmosferă, ca și cum îi pare rău că, spunând-o acum, a zgândărit răni vechi și urâte, cicatrizate de mântuială. Citează. Citatul ăla cândva a creat rumoare, a făcut carieră. Dar el îl spune cumva convins de inutilitatea de acum a gestului, de lipsa lui de ecou. Probabil drama lui a fost să fie nepotul Marelui Prozator. Întotdeauna e dificil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
așa, tăcut, liniștit... La București, schimbarea la față a tovarășului Cameniță a continuat. Se petrecea cu o încetineală de melc, dar era ceva neîntrerupt și ireversibil. Tot ce făcea pentru „a transpune în viață“ linia partidului făcea în silă, de mântuială, făcea fără să mai creadă o iotă în adevărul acestei căi, făcea simulând. Insul cel nou, care tot creștea în el, îl disprețuia profund pe el, cel de până atunci, și tot ce ținea de el, cel de până atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]