1,319 matches
-
bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu echivocul consubstanțial oricărui atribut calitativ". Cu toate că visul suprem îl reprezintă reconcilierea celor ce se opun, rezolvarea dualităților prin reîntoarcerea la unitatea dintîi, divină, a cărei omenească nălucire mîntuitoare e muzicală și geometrică: "ce poate oare semnifica o mai desprinsă ieșire din apriga dihotomie a spiritului și materiei decît dansul (geometric) și muzica (numerică)? Nu-i menuetul un soi de joc de cristale însuflețite? Dinamizate? Și nu duc Haydn
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
direct din rigolele existenței, se așază, învăluite cu o tandrețe virilă, adică nu lipsită de o anumită cruzime, acele figuri marginale, acea populație permanent exilată în proximitatea infernului social și în numele căreia Podlipny a alergat hăituit prin Imperiu, a visat revoluții mîntuitoare și a trăit aievea nenumărate aventuri în care armele de foc și impozantele uniforme jandarmerești nu erau deloc simple obiecte de recuzită. Sub aparențele ficțiunii, ale unei lumi butaforice cu lumini diriajate și cu scene dramatice mîntuite în aburul unui
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
creștine, având misiunea să-l propovăduiască întregii lumi. Orgoliul retorilor și al savanților nu îi atrage, ba chiar e respins cu hotărâre. Ei se consideră învățători legitimi ai Bisericii, filosofi creștini, comentatori competenți și luminați ai Bibliei, care cuprinde revelația mântuitoare a lui Dumnezeu. În acest sens trebuie să-i înțelegem, pe ei și seriozitatea întreprinderii lor. Altminteri le-am nesocoti în mod arbitrar intenția, lăsând să ne scape adevăratul scop al operei și al acțiunii lor. Același lucru se poate
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dar această tactică strictă cere o putere excepțională, dobândită prin trezvie și înțelepciune 113. Această moarte înalță sufletul către ceruri și duce la dobândirea adevăratei vieți veșnice. Părinții Sfinți nu se temeau de moartea trupească, pentru că ei nădăjduiau în Bunul Mântuitor cu trupul, cu sufletul, cu duhul, cu credința, cu dragostea și cu unirea 114, Acesta fiind nădejdea lor comună. Nutreau nădejdea că mila Lui îi va acoperi la judecata ce va să fie115. Nu au avut în vedere plăcerea de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
înălța pe Ragaiac într-un regim rațional al pasiunii, conotat insistent cu iarna. Păcătosul aventurier din provincia basarabeană, amenințat de mizeria sentimentelor mediocre, vrea o femeie salvatoare, nobilă la propriu, ca spiță aristocratică, și aureolată de marea literatură rusă, femeia mântuitoare, un liman de neatins pentru el, dar râvnit cu disperare. Ragaiac nu poate ieși din regimul corporalității, dar îl transferă sub alte auspicii. Pentru el, o iubire nobilă se confundă cu posedarea unui trup nobil, corporalitate de altă esență, "divină
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
unirea ei cu Dumnezeu. Ea este verticalitate smerită, orizontalitate extinsă, spațiu cruciform răstignit pe temporalitatea creată, centru al lumii prin jertfa pe ea a Cuvântului lui Dumnezeu. Ea este locul întâlnirii dintre moarte și viață, dintre timp și veșnicie, durere mântuitoare, slavă tainică purtătoare de viață. Prin Cruce, postul se cinstește, înfrânarea strălucește, rugăciunea se săvârșește. - Cum ajută înțelegerea semnificațiilor Sfintei Cruci în ieșirea oamenilor din angoasa cotidiană, din suferință și din toate încercările vieții? - Un teolog contemporan observa că vremurile
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
trăi în spatele înțelesului propriilor sale patimi va trăi mereu ascuns de el însuși. 1520. Pe mulți a ucis patima fiindcă nu au înțeles-o. 1521. A înțelege patima este ca și cum ai înțelege dorul. 1522. Patima este mama păcatului dar și mântuitoarea acestuia. 1523. Oricât de revoltați am fi pe păcate, oare cum ar arăta o lume fără de patimi? 1524. Patima devine păcat doar pentru cel care o ia de la sânul iubirii și o așază la cel al urii. 1525. Omul este
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
leg de-al meu pământ Și-n îngerii ce cad adesea pentru noi, Mi-am regăsit putința de-a nu păși ‘napoi Am învățat lumina, din tainele iubirii Și moartea- am înțeles-o, cum calea fericirii Zidește dintr-un lut mântuitor de viață, Ce nu se prăbușește, din care se învață..., Așa-mi spuse-nțeleptul și mai privi o dată, Făptura-mi neformată și poarta încuiată, Sunt mere scuturate sub al iubirii pom, Mă răsucesc în pântec, visând să mă nasc om
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
gândși pe memoria stelei mă leg de-al meu pământși-n îngerii ce cad adesea pentru noi,Mi-am regăsit putința de-a nu păși ‘napoiAm învățat lumina, din tainele iubiriiși moartea- am înțeles-o, cum calea fericiriiZidește dintr-un lut mântuitor de viață,Ce nu se prăbușește, din care se învață..., Așa-mi spuse-nțeleptul și mai privi o dată,Făptura-mi neformată și poarta încuiată,Sunt mere scuturate sub al iubirii pom,Mă răsucesc în pântec, visând să mă nasc om
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Iisus Hristos și a Treimii care cuprinde întreg universul creat, începutul, mijlocul și sfârșitul creației. Statornicia Tradiției Bisericii se împletește constructiv cu dinamica acesteia într-o aspirație spre a cuprinde universalul și particularul într-o sinteză a coborârii iubitoare și mântuitoare a lui Dumnezeu la om și o urcare iubitoare și mântuitoare a omului la Dumnezeu prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt. Desigur nu lipsește din ansamblul arhitectural nici dimensiunea eshatologică a creației reprezentată de cele opt turle ca simbol al
CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
-
mijlocul și sfârșitul creației. Statornicia Tradiției Bisericii se împletește constructiv cu dinamica acesteia într-o aspirație spre a cuprinde universalul și particularul într-o sinteză a coborârii iubitoare și mântuitoare a lui Dumnezeu la om și o urcare iubitoare și mântuitoare a omului la Dumnezeu prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt. Desigur nu lipsește din ansamblul arhitectural nici dimensiunea eshatologică a creației reprezentată de cele opt turle ca simbol al zilei a opta. În interiorul Catedralei ca spațiu sacru, oamenii nu numai
CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
-
din suflet, întregului colectiv redacțional, colaboratorilor, cititorilor fideli ai revistei și tuturor AUTORILOR Armonii Culturale, care trudesc întru trimiterea spre lumină a Cuvântului! SĂRBĂTORI FERICITE! UN PAȘTE FERICIT! Acum, este fără umbră de îndoială, o perioadă optimă curățirii sufletului prin mântuitoarea spovedanie, prin căință sinceră și curată, pentru toate rănile ființei noastre, știute și neștiute în fața Domnului. Jertfa sa de sânge, unică și irepetabilă, ne face poate să ne gândim mai mult, sau să regândim, relația noastră identitară cu Dumnezeu. Îl
VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381797_a_383126]
-
mari, ce impun mobilizarea tuturor puterilor și a capacităților lui pentru realizarea deplinătății virtuților, prin urmarea lui Iisus Hristos „după măsura întrupării” . Astfel, preotul ar putea să devină „modelul credincioșilor” și „Evanghelie vie”, propovăduind prin personalitatea lui caracterul izbăvitor și mântuitor al vieții în Iisus Hristos și oferindu-se pe sine însuși ca dovadă și chezășie că poruncile lui Iisus Hristos se pot înfăptui, împlini și desăvârși cu adevărat . Într-o altă ordine de idei, Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica a primt
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
strămoșești. Ample secțiuni ale primului volum din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei sunt dedicate doctrinei Bisericii cu privire la frumusețe ca atribut al Divinității. Atributele divine, ca proprietăți reale ale firii dumnezeiești, pot fi constatate în creație, îndeosebi în lucrarea proniatoare și mântuitoare, prin care Dumnezeu Se comunică și Se manifestă ca ființă personală adaptată și acomodată stării omului. Teologia dogmatică ortodoxă ne vorbește despre atributele legate de supraesența lui Dumnezeu și participarea creaturilor mărginite, la ea. Dumnezeu ni Se comunică prin lucrările
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
aparent, arătând că Euharistia este cu adevărat Hristos, că El este viață și ființă în același timp, că El se dă ca viață, ca și comuniune în Sfânta Euharistie. De aceea, când vorbim de hristologie, învățătura despre persoana și opera mântuitoare a lui Iisus Hristos nu înțelegem în primul rând a învățăturii despre acestea în sens teoretic, faptul că numai cuvintele scripturii ar fi vehicule de comunicare a Adevărului până la noi cum fac toate ereziile istoriei. Dincolo de aceasta, când afirmăm că
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
cu adevărat Domnul Iisus Hristos, că El este viață și ființă în același timp, că El se dă ca viață, ducând la împlinirea comuniunii în Sfânta Euharistie. De aceea, când abordăm știința teologică hristologiei, adică învățătura despre persoana și opera mântuitoare a lui Iisus Hristos, nu înțelegem în primul rând abordarea învățăturii despre acestea în sens teoretic, faptul că numai cuvintele scripturii ar fi vehicule de comunicare a Adevărului până la noi, așa cum fac toate ereziile istoriei. Când afirmăm că El este
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
cu noi", scrie Sfântul Ioan Gura de Aur, "și ne-a împărtășit de trupul Său, astfel încât noi să putem fi deplinătate și un trup unit cu Capul". De fapt, Biserica primară nu cunoștea nici un alt semn ori criteriu pentru participarea mântuitoare a obștei la Taină: "era o regulă faptul că cel ce nu primise Sfânta Împărtășanie timp de câteva săptămâni să se excomunice și să se anatematizeze singur față de Trupul Bisericii". Împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Iisus Hristos era împlinirea
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
la rândul său, să i se dea o replică pentru că, de fapt, acesta ridică mai multe probleme decât cele pe care le rezolvă. Mai întâi, chiar dacă a fost adevărat ca, de facto, excomunicarea laicilor și-a avut originea în această mântuitoare temere și în acest sentiment de nevrednicie, ea nu mai este valabilă astăzi. Pentru că, dacă ar fi așa, cei care nu primesc Sfânta Împărtășanie ar putea, în cele din urmă, să se întristeze în timp ce urmăresc Sfânta Liturghie, ar putea să
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
să devină agentul unei rostiri esențiale (Sagen). Mai presus de cele menționate mai sus, Mariana Didu a evitat cu grație și cele trei pericole care - conform lui Martin Heidegger - amenință procesul gândirii: a. Vecinătatea poetului-rapsod (care-i pericolul cel bun, mântuitor); b. Gândirea însăși (pericolul cel rău, cel mai aprig), care trebuie să gândească împotriva ei însăși, ceea ce doar rar îi stă în putință; c. Filozofarea - pericolul de-a dreptul nociv, generator de rătăcire. Din perspectiva celor afirmate mai înainte și
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
și precedată de Mirungere, Sfânta Euharistie este, prin excelență, Taina comuniunii și unității ecleziale a creștinilor cu Iisus Hristos. Căci acum credincioșii nu se mai împărtășesc numai de harul lui Iisus Hristos, participând numai la o anumită stare și lucrare mântuitoare din viața Lui, ci de Însuși Trupul Lui care devine în ei înșiși izvor al tuturor energiilor divine, în calitate de trup înviat. Prin aceasta se realizează adevărata comuniune între noi și Iisus Hristos. Sfânta Euharistie mijlocește nu numai harul Mântuitorului nostru
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
cealaltă. Dacă prin lucrarea Duhului Sfânt, Dumnezeu Fiul S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat, tot prin Duhul Sfânt ni se împărtășește viața dumnezeiasca și omenească a lui Hristos. Pogorârea Sfanțului Duh este actul de trecere a lucrării mântuitoare a lui Hristos, din umanitatea Să în oameni. Astfel, Biserica se constituie prin această extindere a vieții lui Hristos în noi. Evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt este descris în cartea “Faptele Apostolilor” (F.A. 2,4). Aici se spune ca Duhul Sfânt
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim al frumuseții lor creatoare. Poeții aleși, hărăziți de Duhul Sfânt pentru a cânta frumusețea desăvârșită, binele atotmângâietor, adevărul dumnezeirii, comuniunea dorului sacru, mirificul hristic al întrupării, cerul luminii mântuitoare, cântarea pământului, armonia iubirii, taina sfințeniei, potirul mărturisirii, cuminecarea jertfei, splendoarea prieteniei, susurul diafan al vieții, rodul suferinței și harul bucuriei au cules toate aceste mărgăritare divine de pe chipul împărătesei dumnezeiești al Fecioarei Maria. Ernest Bernea, focșeneanul, naționalistul creștin-ortodox a
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
din plin marile sale calități de narator, Camil Ressu a depus, la rîndu-i, în patrimoniul genului, cîteva desene erotice pline de avînt documentar și de un indiscutabil instinct viril. Dar dacă Tonitza și-a plasat cutremurătoarele-i vedenii în spațiul mîntuitor din proximitatea altarului, dacă imaginația lui Coneliu Baba, dublată de un profund simț al realității - componente atît de bine cunoscute ale personalității sale -, se așază în-tr-un orizont care de-abia de-acum încolo urmează a fi determinat, severul Ressu a
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
cum ar lucra pentru Creatorul a toate și nu pentru oameni. "în vârtejul demonic al încăierării verbale și al subminării virtuale - ne mărturisește Gheorghe Simon în puțina sa scrisoare către noi - aici, la Mânăstirea Agapia, respir aerul primenitor al ascezei mântuitoare. Vă mulțumesc pentru cuvintele care au însoțit poemele mele de acum doi ani și pentru atât de fireasca întâmpinarea sufletului împresurat de duhul înălțării prin cuvânt. Am ales 12 poeme prefigurând Verbul în atât de apriga-i desfigurare." Aceste 12
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
crai oarecare/ Ce avea din fire un nas foarte mare;/ El își vedea bine cusurul ce-l are,/ Dar tot gîndea cum că poate i să pare". Alteori, apelul la endecasilab oferă textului o sonoritate aparte: "O, răbdare sfîntă, baz mîntuitor,/ Liman de scăpare tu ești tutulor!/ Din copilărie tu mă-mbrățișași,/ La toată nevoia lupta-ți protejași". De obicei, o capodoperă cheamă pe alta. Aflat nu doar în deplinătatea mijloacelor sale stilistice, dar și în posesia unei conștiințe creatoare complet
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]