111 matches
-
faptele mele. Cele patru nopți de pileală, picoteli în mașină și moțăieli pe canapeaua de acasă, cu Kay refugiată în dormitor, și-au spus imediat cuvântul. La serviciu scăpam lamelele pe jos, etichetam greșit mostrele de sânge, scriam rapoarte cu mâzgăleli de om adormit și, de două ori, am adormit aplecat deasupra microscopului din laboratorul balistic și m-am trezit speriat la amintirea imaginii lui Madeleine îmbrăcată în negru. Mi-era clar că nu puteam face față unei a cincea nopți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Îl caută pe făptaș. O să fie prioritatea noastră numărul unu. Puse telefonul la loc În furcă Înainte să Încheie cu „Imediat după ce vine aici Lordul Provost și ne-o ia sus pe gratis.“ Logan luă de pe masă carnețelul acoperit cu mâzgăleli și examină tabloul cel vesel. Nu știam că ai Înclinații artistice, Gary. Gary rânji. — Sandy Alunecosul: cineva a aruncat pe el o găleată cu sânge. I-a zis „ticălos iubitor de violatori“ și a tăiat-o. — Ce să spun, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
recunoscu fața lui Geordie și nici angajații lui aberdonieni. Magazinul de casete video se Închisese cu ani În urmă, deși ferestrele erau Încă pline de afișe cu uitate filme de top și filme „disponibile direct pe video“, abia vizibile printre mâzgălelile cu spray. Ultimul pe stradă era o combinație de chioșc de ziare, aprozar și magazin de băuturi. Proprietarul aruncă o privire spre uniforma agentei Watson și avu un acces subit de laringită. Dar Îi vându lui Logan un pachet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ușii vopsite În albastru. Sergentul mâzgălea un nume pe tabla de lângă ușă, iar Logan se Încruntă. I se părea cunoscut, dar nu-și dădea seama de unde. — Te superi dacă-i facem băiatului tău o vizită? Întrebă Insch când se termină mâzgăleala. — Cum? Nu, domnule, mergeți liniștiți. Dumneavoastră vă ocupați de anchetă? Insch zâmbi radios din nou. — Sper din tot sufletul că da! Camera era mică, fără să fie plăcută: podea cu linoleum maroniu, pereți ca frișca și o banchetă dură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
unele ornamente erau abia schițate, ca și cum lucrările ar fi fost întrerupte. Apoi ieși la iveală o frescă ciudată: un codex deschis, pe a cărui pagină goală erau scrise - cu mâna, nu pictate - câteva rânduri în latină corsivo. Nu era însă mâzgăleala unui intrus. Codexul fusese reprezentat deschis și gol tocmai pentru ca să se poată scrie în el ceva, poate o dedicație. Se puteau descifra numai fragmente, dar apărea, de cel puțin patru ori, cuvântul „Manes“. Iar așa-numiții Manes erau spiritele venerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Ruby se așeză și Începu să-l răsfoiască. Era plin de desene În cărbune: numai femei Însărcinate, cu sâni plini și burta mare. —Vai, sunt minunate, spuse Ruby, privind atent imaginile esențializate, cu linii fluide. —Ei, deocamdată sunt numai niște mâzgăleli. Galeriile Tavistock au În plan o expoziție nouă. O să se cheme „Dreptul la naștere“ și mi-au cerut să contribui și eu cu niște picturi sau cu niște schițe. Mi s-a părut nostim săîncerc. În clipa aceea intră Phil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
fiecare dintre straturile care urmează transpiră cuvinte prea îndelung evitate și semne pline de înflorituri, ca și când un samsar de secrete ar fi vrut să le încifreze în felul acesta, încă din tinerețe, pe când ceapa abia încolțea. Deja se trezește ambiția: mâzgăleala aceasta se cere descifrată, codul acela trebuie spart. Și deja este contrazisă acea entitate care vrea de fiecare dată să insiste asupra adevărului, căci, adeseori, minciuna ori sora ei mai mică, amăgirea, oferă partea cea mai consistentă a adevărului; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
zburând înapoi, încerc acum să aterizez cu precizie acolo unde nu mă așteaptă nici un rest, nici un fotoliu scâlciat, nimic concret și palpabil. Ah, de s-ar găsi totuși, dacă nu un cufăr, atunci măcar o cutie de carton umplută cu mâzgălelile mele timpurii. Dar nu a rămas nici o jumătate de vers din primele poezii, nici o pagină din singurul capitol al romanului despre kașubi. Nici măcar unul dintre desenele sau acuarelele tulburi-fantastice ori urmărind cu acribie cele mai mici detalii ale cărămizii acoperite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu mâncăruri de casă simple, gustoase. Invoca plăceri gustative nesofisticate în marginea exursurilor lui fundamentale, în centrul cărora se afla de fiecare dată câte ceva gata de a fi hăcuit. Noi, cei care sufeream de foame, scriam. Pagini întregi pline de mâzgăleli. Se ia... Se adaugă... Se lasă amestecul două ore și jumătate... Ah, dacă măcar unul dintre cele două caiete in octavo din moștenirea mea de la Marienbad nu s-ar fi pierdut. Așa, din toate lecțiile de câte două ore predate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
l-a primit la schimb pe țigări și pe piuneze de argint, cu ambalajul lui exotic cu tot și cu cantitatea enormă de lame de ras obținute prin troc, reprezintă toată averea mea. Împreună cu niște mărunțișuri și foi pline de mâzgăleli, ea îmi umple ranița. Și ce anume ilustrează viața mea interioară? Se pare că, pentru catolicul lipsit de Dumnezeu, toate problemele virulente legate de credință i-au fost la acea vreme familiare și totodată indiferente. A bănui, ascuns în el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
repede decât ușor.“ Acu nu ne-a mai urmatără nime. Ierau ca Budha cu haleala. Singuri-singurei, am dat În bășcălie și flirt, da așa cum cerea, ba bine că nu, Înaltu nivel al pretinei mele. Raza soarelui și-a piruetat fugitiva mâzgăleală pe apele dă anilină și toată natura s-a nălțat să răspundă momental. Oaia behăia În țarc, vaca mugea În munți, și În biserica vecină clopotele să ruga pă limbile lor. Da, cum să cerea politeță, m-am supus ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lui Jim Crace. * Jim Crace, În clipa morții, Editura Humanitas, 2006 NAZISM ȘI CIOCOLATĂ* Cum am văzut fotografia de pe coperta IV am știut fără dubiu că voi citi ceva exploziv: o zărim pe autoare tăvălită-n iarbă sau ce e mîzgăleala verde pe care stă cu un picior cu gheata-n aer. Probabil este o poză veche de 20 de ani, pentru că-n prezent Amélie numără 40, și-ar trebui să aibă măcar un rid lîngă gură, de la beletristică. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
planul romanului la care lucra acum, un roman a cărui acțiune se desfășura Într-un sanatoriu particular, și al cărui titlu era Să te Îmbolnăvești și să mori. Helen avusese ideea titlului. Cunoștea toate cheile intrigii complicate. Deschise caietul și mîzgălelile aparent criptice - Inspectorul B către Maidstone - verifică RT și Sora Pringle - sirop, nu ac! - Îi erau perfect clare. Nu exista nimic de neînțeles aici. Era ceva la fel de obișnuit și familiar ca propria-i față asimetrică. De ce, atunci, i se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
iasă un număr câștigător, nici măcar nu se va ține seama că ești vinovat. Caietele mele n-au jucat nici un rol in ce rea privește, mi-au fost înapoiate. Eu am făcut parte din banda Sumanelor negre, și nu pentru cine știe ce mâzgăleli în niște caiete filozofice am fost condamnat, ci pentru terorism săvârșit în numita bandă. Voi o să picați (dacă o să picași!) în cu totul altceva, ce-o fi atunci nu se poate prevedea, surpriza va fi, când te vei trezi acolo
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
semnătură pe un contract privat sau pe un tratat internațional, toate aparținând chiar aceleiași persoane. Date materiale identice produc consecințe sociale distincte în diferite contexte sociale. Pentru cineva din afara acestor contexte, datele materiale, semnele pe o hârtie, pot fi simple mâzgăleli fără sens și fără valoare. Sistemul internațional este așadar, în accepțiunea constructiviștilor, un fapt social. La fel ca oricare fapt social, existența lui depinde de conștientizarea ei la nivelul actorilor și chiar al indivizilor și de elaborarea unei codificări a
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
Cine mâzgălește țăranii lui Gorzo? Veronica D. Niculescu Artă urbană, artă ilegală. Artistul plastic Dumitru Gorzo scoate grafferii la tablă. E legal! E liber la mâzgăleli! La câteva luni după ce a expus la Brukenthal, Dumitru Gorzo șia pus lucrările la bătaie, scoțându-le într-un scuar pentru skateri și așteptând să fie completate cu orice fel de mâzgălituri. Reacția a venit prompt: invitați la creație, artiștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
cu instalații și aparate diverse pentru joaca celor mici, muzee, catedrale cu turlele înalte, statui din piatră sau metal și copaci seculari. Și toate zidurile orașului, cele de demult ca și cele mai recente, sănătoase, îngrijite, fără coșcoveli, zgârieturi sau mâzgăleli. Pe străzi, oameni puțini, de toate vârstele, îmbrăcați modest, fără cravate și fără pantaloni la dungă impecabilă; cei mai mulți sunt în blugi și jerseuri colorate și descheiate la gât, tăcuți și reci. Mașini puține, chiar foarte puține, la această oră de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nu se sprijinea de nimic. O clipă a fost lipit de stâncă, de parcă adera la piatră, ca un liliac. Pe urmă a stat pur și simplu în picioare pe ală. Și apoi...“ Aici scrisul se termina, pierzându-se în niște mâzgăleli ilizibile. M-am așezat la masă, răsuflând din greu, am citit de câteva ori rândurile așternute, și atunci lucrul ascuns, care tot încercase să atingă suprafața minții mele, izbucni la lumină și am descoperit că-mi pot aminti întreaga scenă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tatăl pictorului", cum se autointitula, era însă mai mică nu înțelegea pictura și nu vedea ce avantaje îți aduce celebritatea. Îl vedea pe Alias lucrând toată ziua, fără a se lămuri ce fel de distracție e asta și ce reprezintă mâzgălelile alea, "pictură degenerată", cum o numea. Sentimentul de mulțumire sufletească și infailibilitate, vecin cu beatitudinea trăită în insule paradiziace, s-a menținut netulburat mult timp. Creațiile artistice ale lui Alias umpleau expozițiile și pinacotecile. În atelier se găseau multe tablouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Deși e plin de cuvinte indecente, poemul e aproape rușinat. "Veniți în însoritul Prestatyn" e o reclamă strălucitoare pentru o stațiune la mare. Imaginea unei fete frumoase în nisip, cu palmieri și un hotel în fundal, e treptat urâțită de mâzgălelile trecătorilor. Artiști anonimi o transformă într-o hârcă știrbă, sașie, mustăcioasă și indecentă. Concluzia poetului este, "Era prea bună pentru viața asta". Un cuțit o înjunghie în cele din urmă. A doua zi cineva lipește alt afiș. Poate cei care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o proprietate la fel de inerentă esenței sale și la fel de demnă de a fi reprodusă ca și caracterele sale vizuale.― (Luquet 1922: 207) Modul În care un copil percepe realitatea și o reprezintă În desen, poate fi Împărțit pe stadii: grigonajul și mâzgăleala, preschematismul (4-6 ani); schematismul (7-9 ani); pseudorealismul (11-13 ani); diversificarea vizuală (adolescență). Dea lungul acestui parcurs, o schemă ca aceea a casei, de exemplu, se Îmbogățește cu elemente diferențiatoare, tânărul artist modificând numărul, amplasarea și maniera de a desena ferestrele
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
ce lucram era dus la școală, discutat de colegi, și colegii, unul câte unul, tot mai mult, prindeau drag de lucru în plin aer și tot mai scăzută era influența profesorilor asupra noastră. Mai cu seamă de când, pentru acele naive mâzgăleli ale mele, începuse să se găsească cumpărători, toată școala, șapte, opt băieți erau duși de mine spre frumusețile pitorești ale Iașului. La început, admonestările au fost domoale, prietenești, mai târziu însă eu am devenit cel care "strică școala", așa spunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
e în firea lucrurilor să le auzim.” Miu Florea 668. „Cartea e cultura imprimată, prin definiție, pe hârtie, și, prin accident, în creier.” Liviu Damian 669. „O carte e suprafața publică a unui aisberg de note, extrase, planuri și altă mâzgăleli neisprăvite și abandonate rușinos.” Liviu Damian 670. „Neamul cărții nu poate fi, decât prin transgresiune terminologică, neam al bibliotecii.” Liviu Damian 671. „Prefer, în general, cărțile care folosesc științele, nu pe acelea care le născocesc.” Montaigne 672. „Nu caut în
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sunt palide și severe. Protestantismul, în versiunea lui lutero-reformate, nu-i o religie de vară (bufeul de căldură penticostal a făcut între timp să crească temperatura în ținuturile Reformei). De unde și clasica dilemă a diletantului: să mori de rușine în fața mâzgălelilor unui pictor catolic lipsit de talent, ori de plictiseală în fața constipatului hughenot. Ca să scăpați de această fatală alternativă, dacă rămâneți cumva de gheață în fața argintului aurit și a altor trucuri ornamentale, sau poate nedemni să vă luați zborul către cine știe ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
consider un refuzat, totuși eram fericit. Pricina aveam s-o aflu câteva zile mai târziu, după ce i-am dat unei dactilografe să-mi bată trei copii după manuscrisul îngălat de mâna editorului. „Doamnă - i-am zis -, nu țineți cont de mâzgălelile dobitocilor ălora. Copiați doar textul meu, cel dintâi și neprihănit. Și cu Dumnezeu înainte!“ Expresia „cu Dumnezeu înainte!“ vroia să însemne că intenționam să-i înapoiez editurii cartea fără nici una dintre intervențiile bigote ale politrucilor ei, ceea ce, de altfel, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]