95 matches
-
Bl. U5, nr. 19 Bl. P6, nr. 21 BL U6 Str. Marinarilor de la nr. 1 - 3 și de la 2 - 18 (case) Str. Marinei*(D) de la nr. 2 - 8 (case), Ale. Mavramol de la nr. 1 - 5 și de la 2-10 (case) Str. Măcieșului*(D) nr. 1 - 13 (case) Str. Măcin de la nr. 1 - 9 (case) Ale. Mălinilor Integral de la nr. 2 - 12 Str. Mărășești nr. 16 Bl. F7 Str. Mărășești nr. 1 - 19 și 1 - 14 (case) Ale. Melodiei nr. 20 Bl. B5
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Jupiter bl: 1, 2, 3 Str. Lalelei Str. Lămâiței Str. Lăpușului*(D) Str. Liliacului Str. Lungă*(D) Str. Magnoliei Str. Margaretei Str. Matei Basarab bl: 1, 3, 5, 7, 9, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 3A, 4A, 7A Str. Măcieșului Str. Mărgeanului bl: 1, 1A, 2, 4, 6, 15, 3, 11, Str. Mimozei Str. Miron Costin Str. Moldovei Bl: 9, 11, 13, 15, 15A, 17, 19, 21, 21A, 23, 16, 18 Str. Motorului bl: 1, 3, 5, 5A, 7, 9
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
H14, H15, H16, H17, F1, F2, F3 Str. Izvoare nr. 3, nr. 5, nr. 6, nr. 7, inclusiv vilele Str. Izvorul Alb Str. Lalelelor Pța. Libertății Str. Livezilor Str. Lunca Bistriței Str. Lutăriei Str. Macului Str. Magnoliei Ale. Margaretelor Str. Măcieșului Fdt. Măgura Str. Mărțișor Str. Mesteacănului Ale. Migdalelor Str. Mihai Eminescu de la nr. 2 la nr. 8 Str. Mihai Eminescu nr. 1, 3, 5 Str. Mihai Stamatin Str. Mihai Viteazu de la nr. 1 la nr. 27, bl. 40 Str. Mihai
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Grădinarilor Str. Iasomiei bl. J I, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 2, 4, 6, 8, 10, 12 Str. Inăului Str. Ioniță Andron Bl. D. Lalelei bl. R I, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, Str. Măcieșului bl. U I, 5, 7, 9, 2, 4, 6, 8, 10 Str. Mărcuș Ștefan Str. Merilor Str. Mesteacănului Str. Miclea Ioan Ale. Milcov nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7/B, 7/C Bl. D. Muncii bl. H I
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Grigore T. Popa (fosta Câmpina) Str. Dr. Ioan Rațiu Str. Dr. Iosif Nemoianu (fosta 16 Februarie) Str. Dr. Iosif Nemoianu nr. 2 (fosta 16 Februarie) Spitalul Luis Turcauu Str. Dr. Liviu Gabor (fosta 7 Aprilie) Str. Dr. Nicolae Paulescu (fosta Măcieșilor) Str. Dragoș Vodă Str. Dropiei Str. Dropiei*(D) Str. Ecoului Str. Emanoil Ungureanu Str. Enrico Carusso Str. Episcop Augustin Pacha (fosta Rodnei) Str. Eroii de la Păuliș (fosta Păuliș) Str. Erno Kallai Str. Eugen Coșeriu Str. Eugeniu de Savoya Str. Felix
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cuprins: "1836", coloana 5 va avea următorul cuprins: "1781181,53", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 602, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Măcieșului", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", coloana 5 va avea următorul cuprins: "2504941,53", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 603, coloana 2
HOTĂRÂRE nr. 150 din 10 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
sunt: Călugăra și Baluș. A mai existat o pădure - Făgăt dar care, după revoluție a fost tăiată pentru că era în mijlocul câmpului. Această pădure era a oamenilor și se sfla în partea de sud-est a satului. Mai întâlnim și arbuști că: măcieșul, cătina, șocul, ș.a. Plante specifice zonei: Principala ocupație a locuitorilor din satul Muncelul de Sus o reprezintă agricultură (cultură cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
ucenicilor Ahmatovei au intrat Evgheni Rein, Anatoli Naiman, Dmitri Bobîșev, Iosif Brodski. Pentru ei, Ahmatova reprezenta o legătură cu trecutul anterior Revoluției din Octombrie, legătură care fusese distrusă de comuniști. În creația ei mai târzie, cum este ciclul "Шиповник цветет" ("Măcieșul în floare"), Ahmatova caută o reîntâlnire spirituală cu persoanele care i-au fost apropiate. Cuvântul „suflete”, care se întâlnește frecvent și în lirica mai veche a Ahmatovei, ajunge să aibă un înțeles nou: sufletele sunt eliberate, mișcarea lor nu mai
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic), Viburnum lantana(darmoxul), Viburnum opulu(călinul), Crataegus monogyna(cununița) și Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante sunt: Calamagrostis epigeios(trestia de câmp), Agrostis stolonifera(iarba de câmp), Poa nemoralis(iarba deasă), Galium aparine(sânzâiene), Dactylis glomerata(golomăț). etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul văii Borod, de-a
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
sicriu - „cupârșeu” de brad, în care s-a pus otavă sau „mozdrițe” - talaș. Acesta se acoperă cu un cearșaf țesut anume în război, cu fitău la capăt. Peste el este așezat mortul. In mâna lui se pune un spin de măcieș curățat de ghimpi doar atât cât cuprinde palma. Cu aceasta sufletul lui își va face loc pe cărare, în lumea cealaltă, înlăturând spinii din drumul său. Mortul este stropit cu vin semnificând cuminecătura. De se întâmplă să fie secetă mare
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
pe o porțiune cuprinsă între vîrful Pietriș și vîrful Curmătura Boului, unde face hotar cu comuna Vatra Moldoviței. În partea de sud și vest limita se suprapune râului Moldova, trece peste Muncel, urmând creasta complexului muntos Lucina - Muncel până la vîrful Măcieș, pe o lungime de 10 km., învecinându-se cu comunele Pojorîta și Fundu Moldovei, iar la nord limita este situată pe culmile joase Ardeloaia și Runculeț, care separă sectorul sudic de sectorul central al culoarului depresionar și face hotar cu
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
situată la circa 80 km de municipiul Suceava, reședința de județ și la distanță de 2 km nord - vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia oxus"), pițigoiul mare ("Parus major"), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc. Solurile zonei sunt formate mai ales din cernoziomuri argiloiluviale, soluri negre
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și ienupărul(numit impropriu, jneapăn). Dintre liane, sunt răspândite iedera și curpenul de pădure, cunoscute de localnici sub numele comun de „himei”. O mențiune deosebită o merită planta numită „"țâtron"” (lămâiul), care crește numai în cateva locuri din
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
satului Borșa și Sacadat, pe o lungime de 10 km, Valea Sărandului (Hodiș), Valea Borșa și Maghișa, care se varsă în Crișul Repede. Vegetația este una de stepa, plantele ierboase cele mai răspândite fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII. Conform unei legende, în lunca Prutului s-au așezat oieri din Munteni cu familiile sale
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
este situat pe colina de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
valorificarea jestualului și simbiozei coloristice, cât și spre reprezentarea dimensiunilor dramatice ale existenței, fapt ce relevă opțiuni semantice îndreptate spre explorarea unui vast și polivalent spectru valoric caracteristic lumii înconjurătoare. Naturile statice ”Flori de hârtie cu zămos”, ”Natură statică cu măcieș” sunt lucrările în care acuarela ca material plastic își deschide cu plentitudine posibilitățile artistice. O altă sonoritate o are acest material în ”Natură statică cu scoici”. Aici materialul vine să promoveze pe prim plan obiectualitatea, care generează complexitatea conceptuală, ideatică
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]