271 matches
-
Perieți, Fundata, Misleanu, Păltinișu, Stejaru Comuna Reviga Sate: Reviga, Crunți, Mircea Cel Bătrân, Rovine Comuna Sălcioara Sate: Sălcioara, Rași Comuna Sfântu Gheorghe Sate: Sfântu Gheorghe, Butoiu, Malu Comuna Sărățeni Sat: Sărățeni Comuna Traian Sat: Traian Comuna Valea Măcrișului Sate: Valea Măcrișului, Grindași Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul URZICENI Localitate componentă: Urziceni Orașul FIERBINȚI-TÂRG Localitate componentă: Fierbinți-Tărg Sate ce aparțin orașului: Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Grecii de Jos Comuna Adâncată Sate: Adâncată, Patru Fra��i Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Lunca Florilor Str. Luntrei Str. Magneziului Str. Magnoliei Str. Maior Vasile Băcilă - nr. 1 - 11 Str. Maior Vasile Băcilă - nr. 13 - 39 Str. Maior Vasile Băcilă - nr. 6 - 58 Int. Maliuc Str. Maliuc Str. Malului Str. Marian Cristescu Str. Măcrișului Str. Medaliei Str. Medianei Str. Melodiei Str. Mențiunii Str. Mică Str. Mihăești Str. Minerilor Int. Mistriei Str. Moroeni - nr. 23 - 59; Str. Moroeni - nr. 60 - 76 Str. Moroeni - nr. 2 - 58 Str. Moroeni - nr. 1 - 21; Str. Mrenei Str. Munții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Brassicacee pentru frunze Varză chinezească Varză creață Altele (d) Gulii (v) LEGUME PENTRU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (a) Salată și altele similare Creson Untișor Lăptuci Andive Altele (b) Spanac și altele similare Spanac Frunze de sfeclă (sfeclă elvețiană) Altele (c) Măcriș de baltă (d) Cicoare (e) Verdețuri Asmățui Arpagic Pătrunjel Frunze de țelină Altele (vi) LEGUME LEGUMINOASE (proaspete) Fasole (cu păstăi) Fasole (fără păstăi) Mazăre (cu păstăi) Mazăre (fără păstăi) Altele (vii) LEGUME PENTRU TULPINĂ Asparagus Cardon Țelină Secărea Anghinare Praz
jrc5113as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90281_a_91068]
-
de credit RÂMNIC RÂMNICU SĂRAT, cu sediul în Râmnicu Sărat, str. Zona Pod, Bl. 16A, Ap. Parter, județul Buzău, număr de ordine în Registrul comerțului J10/1077/1991, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casă Centrală, în numele Cooperativei de credit RÂMNIC RÂMNICU SĂRAT a formulat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159001_a_160330]
-
de credit RÂMNIC RÂMNICU SĂRAT a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorție a cooperativelor de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit RÂMNIC RÂMNICU SĂRAT este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Valea Măcrișului Mărăcineni. Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159001_a_160330]
-
credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit RÂMNIC RÂMNICU SĂRAT este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Valea Măcrișului Mărăcineni. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta hotărâre va fi transmisă CREDITCOOP Casă Centrală și va intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, partea I. GUVERNATORUL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159001_a_160330]
-
data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit CRIVAT BOLDU, cu sediul în Boldu, com. Boldu, județul Buzău, număr de ordine în Registrul comerțului J10/1008/1992, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casă Centrală, în numele Cooperativei de credit CRIVAT BOLDU a formulat cererea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158998_a_160327]
-
Cooperativei de credit CRIVAT BOLDU a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorție a cooperativelor de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit CRIVAT BOLDU este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Valea Măcrișului Mărăcineni. Prin urmare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158998_a_160327]
-
de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit CRIVAT BOLDU este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Valea Măcrișului Mărăcineni. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta hotărâre va fi transmisă CREDITCOOP Casă Centrală și va intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, partea I. GUVERNATORUL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158998_a_160327]
-
str. Ordogorom Lejto nr. 4. 232. Koch Raluca Mirela, născută la data de 15 iulie 1961 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Mihăilescu Mircea Gheorghe Sevastian și Zoe Antoneta, cu domiciliul actual în Germania, Germering, Kirchenstr. nr. 65. 233. Măcriș Constantin, născut la data de 13 noiembrie 1936 în București, România, fiul lui Vasile și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt/ Main, Sebastian Rinzstr. nr. 1 a, Hessen. 234. Nagy Aurel, născut la data de 25 iunie 1943 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
țiței Cerdacu și Cireșoaia de pe valea Slănicu Moldovei, primele descoperiri de acest fel de pe valea respectivă; în perioada 1973 - 1983, zăcămintele diseminate de cupru - aur la Remetea - Rovina, Colnic, Bolcana - Troița, Valea Morii Nouă, Muncăceasca Vest, Trâmpoiele - valea Pâraieleor, Voia - Măcriș etc. Câteva descoperiri le-a făcut și în colaborare cu alți specialiști, cum ar fi mineralizația plumbo - zinciferă Măgura Țebii (1974); mineralizația cu molibden de pe valea Marianda -Moldova Nouă (1971); mai multe masive de sare din Vrancea, dintre care cel
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
cele găsite local, cum ar fi cartofii, grâul, orzul, varza, ceapa, ouăle și carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră și șunca sunt în general considerate mâncăruri emblematice pentru letoni. Supa de măcriș este o altă mâncare specific letonă. Rupjmaize este pâinea de secară tradițională letonă. Hocheiul pe gheață este cel mai popular sport în Letonia. Letonia a avut numeroși hocheiști celebri, ca Helmut Balderis, Artūrs Irbe, Kărlis Skrastiņš și Sandis Ozoliņš și
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
și "Thymus pulcherrimus"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii "), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), precum și o specie rară de mușchi ("Buxbaumia viridis"). Alte specii din flora spontană: tătăneasă ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), iarba osului
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
reprezintă o zonă montană (încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali) cu pajiști naturale, stepe, râuri, păduri de foioase și păduri în amestec; ce adăpostește floră (măcrișul iepurelui - "Oxalis acetosella", mur - "Rubus hirtus") și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Fânețe montane, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)". Printre raritățile faunistice enumerate în anexa I-
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Dunăre și depuse aici. Într-o formație de plaur putem întîlni nu mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B); și spre sud-est de Colelia, , Reviga și Miloșești (unde se termină în DN2C. Din acest drum, în localitatea Grindu se ramifică șoseaua județeană DJ203B, care duce spre vest la Valea Măcrișului, Gârbovi și Manasia (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grindu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 2
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
buhăieș ("Listera cordata"), caprifoi ("Lonicera caerulea"), coprine ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus"), sângele voinicului ("Nigritella nigra ssp. nigra, Nigritella nigra ssp. rubra"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata, Orchis militaris"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), măcriș de munte ("Rumex scutatus"), sipică ("Scabiosa lucida ssp. lucida"), punguliță ("Thlaspi dacicum ssp. dacicum"), trei-frați-pătați ("Viola tricolor"), unghia-păsării ("Viola dacica"), trânji ("Neottia nidus-avis"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), buruiană-de-junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), feriga mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), cornișor ("Lycopodium
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Valea Măcrișului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ialomița, Muntenia, România. În urma răscoalelor țărănești din 1888, s-a format satul Valea Măcrișului prin împroprietărirea cu teren a țăranilor. Astfel se explică forma regulată a loturilor de casă
Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/324781_a_326110]
-
Valea Măcrișului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ialomița, Muntenia, România. În urma răscoalelor țărănești din 1888, s-a format satul Valea Măcrișului prin împroprietărirea cu teren a țăranilor. Astfel se explică forma regulată a loturilor de casă și traseul rectiliniu al străzilor din satul Valea Măcrișului. Terenurile pe care se află acum satul au aparținut Mănăstirii " Sfântul Gheorghe cel Nou ". Numele satului
Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/324781_a_326110]
-
nume din județul Ialomița, Muntenia, România. În urma răscoalelor țărănești din 1888, s-a format satul Valea Măcrișului prin împroprietărirea cu teren a țăranilor. Astfel se explică forma regulată a loturilor de casă și traseul rectiliniu al străzilor din satul Valea Măcrișului. Terenurile pe care se află acum satul au aparținut Mănăstirii " Sfântul Gheorghe cel Nou ". Numele satului vine de la măcrișul (rumex acetosa) care acoperea în secolul trecut o vale de pe teritoriul său.
Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/324781_a_326110]
-
cu teren a țăranilor. Astfel se explică forma regulată a loturilor de casă și traseul rectiliniu al străzilor din satul Valea Măcrișului. Terenurile pe care se află acum satul au aparținut Mănăstirii " Sfântul Gheorghe cel Nou ". Numele satului vine de la măcrișul (rumex acetosa) care acoperea în secolul trecut o vale de pe teritoriul său.
Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/324781_a_326110]
-
Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]