596 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > OGRĂDEASA ȘI MĂGURA VADULUI Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ogrădeasa și Măgura Vadului Treceam printr-o pădure de priviri treceam în fruntea oilor pe muchia întoarsă a zilei și mi se revărsau cuvintele
OGRĂDEASA ȘI MĂGURA VADULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385282_a_386611]
-
plimbă cu sete privind pământul erau clipele-n floare ca umbra pe mână când dai să ieși la lumină dintr-o pădure de ploi repezi de vară la pas cu oile cântam cântarea lor pe strunele vremii de vis spre Măgura Vadului de la Ogrădeasa privind în anii copilăriei zvântată pe umeri ca o cădere în brațe când bucuria te ninge cu fulgi de surâs vara se revărsa cum o cascadă în fiecare privire în fiecare zvâcnire și uneori norii înveseleau pământul
OGRĂDEASA ȘI MĂGURA VADULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385282_a_386611]
-
-ntinse a zbor. Pasăre a sfântului sărut! Numai îndrăgostitul Te șoptește, cum apele-și sorbeau genunea spre-nceput asemeni cu pleoapele, din două - zborul întreit al Păsării cu umbră de pește. PESTE VREMURI DE COLIND Când începeau să se rumenească măgurile serii, plecam către Tine, Doamne, să-ți înflorim toți merii de-a florile dalbe. Spre miezul nopții ne trimeteai din adâncuri de codri moștoaderii, moșgheorghii, moșionii, stejarii și fagii. Prin vis, începeau să-i colinde pe magii ce văzuseră steaua
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
în Banat l Ale bisericilor ortodoxe române La praznicul Nașterii Maicii Domnului sărbătoresc hramul bisericile ortodoxe din localitățile Birda, Gaiu Mic, Obad, Pogănești, Jurești, Ohaba Lungă, Gladna Română, Margina, Mâtnicul Mic, Nevrincea, Răchita, Remetea Luncă, Sintești, Susani, Baloșești, Boldur, Chizătău, Măguri, Crivina, Fădimac, Goruni, Valea Lungă, Hodoș, Honorici, Jena, Păru, Racovița, Secaș, Șanovița, Brestovăț, Dragomirești, Timișoara II/3 (str. Gloria), Timișoara IV - Iosefin, Giarmata Vii, Giarmata, Icloda, Lenauheim, Moșnița Nouă, Parța, Periam, Comeat, Tomnatic, Unip, Remetea Mică, Sălha, biserica de lemn de la
Agenda2005-36-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284165_a_285494]
-
și Ucraina. Un prim punct al programului prevăzut de organizatori a cuprins vizitarea Muzeului Banatului, după care sâmbătă dimineață va începe o călătorie în județul Timiș, în cadrul căreia se vor vizita comunitatea ucraineană din localitatea Copăcele și cea romă de la Măguri. Ana-Maria Purcherea Salariul mediu l În luna august Potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică, salariul mediu net pe economie a crescut în luna august cu 0,5%, la 734 lei. În iulie, creșterea salariului a fost de 1
Agenda2005-41-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284289_a_285618]
-
În perioada 15 august - 1 octombrie 2005, A.J.O.F.M. Timiș, împreună cu Biroul județean pentru romi, filiala Timiș a Centrului Creștin al Romilor din România și Asociația Studenților Romi „Parudimos” au desfășurat activități în comunități de romi din Lugoj - Măguri, Timișoara, Satchinez, Dudeștii Noi, Dudeștii Vechi, Mașloc, Cernateaz, Saravale. În urma discuțiilor cu primăriile, au fost angajați temporar în lucrări publice de interes comunitar 41 de persoane de etnie romă, (12 la Jimbolia, 7 la Făget, 2 la Tomești și 20
Agenda2005-43-05-bursa () [Corola-journal/Journalistic/284317_a_285646]
-
Vor fi contactate următoarele comunități de romi: comuna Dudeștii Noi - miercuri, 17 august, de la ora 17, la Primărie; Cartierul Fratelia din Timișoara - joi, 18 august, de la ora 18, la Biserica Penticostală a Romilor pe strada Emile Zola nr. 153; satul Măguri din municipiul Lugoj - joi, 18 august, la Căminul cultural; comuna Satchinez - vineri, 19 august, de la ora 11, la Școala cu clasele I-VIII. În urma analizelor care vor fi efectuate după încheierea „Caravanei Ocupării”, până la 1 septembrie a.c. se va întocmi
Agenda2005-33-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284074_a_285403]
-
Odobescu, Porumbescu, Cantului nr. 8, 10, 12, Olanda, Volta, Albinelor (p), Holdelor, Cooperației, Dr. Koch, C. Buziașului (p), Ion Simu, Gr. Antipa, Musicescu nr. 18, sc. A), Jimbolia (p), Tomnatic (p), Cenad (p), Lugoj - Zona Unic, str. Primăverii; Țipari, Tapia, Măguri, Bulza, Giarmata (p), Unip (p), Ivanda (p). MARȚI: Timișoara (străzile Porumbescu, Odobescu, Romulus, Rusu Șirianu, Cantului nr. 4, 6, Aluniș (p), Avântul, Pavlov, Scărișoara, Haga, Liniștei (p), Turda, Glinka, C. Dorobanților (p), Ștrandului, Alpiniștilor, Orăștie, Palmierilor, Bd. Eroilor (p), Daliei
Agenda2005-09-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283443_a_284772]
-
resăbăticirii zimbrului în Munții Țarcu va fi transpus în timp real pe o platformă online și prin intermediul unor instalații multimedia, parte dintr-un nou proiect implementat de WWF România împreună cu Modulab (Organizatia Română pentru Drepturile de Utilizator), AMZA (Asociația locală Măgura Zimbrilor din Armeniș) și Primăria Armeniș. Acesta își propune să facă mai accesibilă știința din spatele conservării naturii sălbatice pentru toți cei interesați , prin intermediul inovațiilor artistice, a mixurilor de tehnologii, de hardware și software, de imagini și date prezentate în mod
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
în cadrul unor hackatoane (sesiuni de lucru interactive) pentru a explora noi moduri de monitorizare a faunei sălbatice și evaluare a acțiunilor de resălbăticire asupra mediului. La mijlocul lunii martie 2016 s-a desfășurat prima întâlnire cu toată echipa proiectului la Armeniș, Măgura Zimbrilor: comunitatea locală a aflat mai multe despre instalațiile multimedia dezvoltate de echipa Modulab, meșterii locali s-au întâlnit cu arhitectul Ciprian Manda ce va coordona atelierele manufactură de mobilier, iar unul dintre artiștii grafici ce vor contribui la dezvoltarea
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
pe care îl va integra în pictura murală exterioară a centrului. Împreună cu rangerii WWF și doi ghizi locali am parcurs la pas zona de resălbăticire și “am luat pulsul” personajelor principale din proiectul nostru. Ce se întâmpla anul acesta în Măgura Zimbrilor? Un centru inovator de ecologie aplicată va fi folosit pentru practică, schimburi de experiență, evenimente și informări despre acțiuni pentru conservarea naturii, de către elevi din regiune și practicieni din diverse domenii relevante proiectului. Translatarea datelor obținute prin monitorizarea populației
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
cel puțin 20 de specialiști și practicieni în ecologie, electronica și IT, științe sociale și design, 25 de membri ai asociației locale AMZA, zeci de studenți și elevi din regiune și din țară și sute de turiști care vor vizita Măgura Zimbrilor în următorii ani. WWF România si organizațiile partenere doresc crearea unui exemplu de dezvoltare durabilă pentru comunitățile din vestul Carpaților Meridionali, cel mai mare nucleu de sălbăticie din România, unde bunăstarea comunităților locale este înlesnită de acțiunile de conservare
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
acțiunile de conservare a naturii. Se va încuraja un altfel de vizitare a zonei, generată de oportunitatea și nevoia de cercetare. Localnicii vor fi principalii furnizori de servicii pentru studenții, practicienii și profesioniștii din diverse domenii care ajung să descopere Măgura Zimbrilor prin intermediul acestui proiect. ultimaora.ro
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
75 am trimite hanului tătărăsc, să stea liniștit o vreme până terminăm noi treaba, 20 i-am împărți boierilor, să nu cârtească, iar 5 i-am azvârli prostimii, să strige pentru noul domn. — Și turcilor? întrebă Barzovie-Vodă. — Mai am Dealul Măgurii, de unde ies pe puțin 200 de saci, barabule una și una, cât un cap de copilaș. Pe astea le trimitem peșcheș la Poartă. — Da’ Sima-Vodă nu știe încă de ele? - zise spătarul Vulture. — Ba știe, da’ nu știe la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
IUBITO... Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului Ascultă iubito seara cum cade La fel ca și frunza-n păduri, Tulnicul sună, inima-mi arde, Aburi de ceață se-ntind pe măguri. Astăzi spre tine fac calea întoarsă Destul am umblat spre nicăieri Inima-n piept de dragoste-i arsă Fericit m-aș întoarce la clipa de ieri. Doamne, ascultă, tulnicul sună, O șansă mai am să mai sper în iertare, E
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361541_a_362870]
-
mulțime de alți copaci, am cercetat îndelung un arbore de scorțișoară. Arborele nu era prea înalt, de vreo 3-4 arșini, iar rădăcinile lui au un desăvârșit miros de camfor. De aici am plecat mai departe, oprindu-ne la poalele unei măguri, întrucât locul putea fi străbătut doar cu piciorul, fapt pentru care trăsurile noastre au rămas jos. Am urcat pe culmea acelei măguri și de acolo ni s-a deschis minunata priveliște a întregii împrejurimi: dinspre partea de apus se zărește
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
lui au un desăvârșit miros de camfor. De aici am plecat mai departe, oprindu-ne la poalele unei măguri, întrucât locul putea fi străbătut doar cu piciorul, fapt pentru care trăsurile noastre au rămas jos. Am urcat pe culmea acelei măguri și de acolo ni s-a deschis minunata priveliște a întregii împrejurimi: dinspre partea de apus se zărește un crâmpei de mare, de cealaltă parte, la talpa muntelui, se aștern mici poiene, crânguri în toată bogăția și frumusețea naturii tropicale
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
unde alergăm în sus și în jos pe toate potecile gustând din fructele aromate ce se găseau din belșug pe aceste locuri. Urcăm pe Ciorgou Utca.,alte ori pe str. Andrei Muresanu, ajunși în vârf ne continuăm drumeția de-a-lungul crestei Măgurii spre Cehei, înainte de cobarare făceam întotdeauna câte un mic popas într-o frumoasă și fermecătoare poienița de unde aveam bună vedere spre “Lacul fără fund”și spre acea platformă de gunoaie de care vă vorbeam mai sus. Drumul vieții noastre, dragi
LA POALELE DEALULUI MAGURA de IONEL CADAR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367277_a_368606]
-
traseu care m-a răsplătit din plin cu farmecul unui cer strălucitor, cu frumusețea binecuvântată a bisericilor, a grădinilor și caselor înșirate de-a lungul deschiderii carosabile, atât de diferite și totuși asemănătoare, de la foarte vechi la foarte noi, a măgurilor tăinuind secrete din timpuri trecute și a câmpurilor roditoare semănate cu grâu, secară, porumb, floarea soarelui și câte altele, încântându-mi privirile obosite de ani cu varietatea culorilor și a formelor ; a urmat vama înălțimilor de dincolo de Lacul Roșu, urcând
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
Titina Nica Țene, Ionuț Țene și Al.Florin Țene. Au fost lansate: antologia “Raiul cucerit “, și volumele de proză și poezie semnate de Constantin Triță, Viorel Trandafir, și Nicu Cismaru. În încheierea acestui program a fost lansat CD interpretului Bogdan Măgură, urmând apoi un spectacol de muzică și poezie, avându-l ca moderator pe Marian Bărăscu. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Comemorarea scriitorului drăgășenean GIB I.MIHĂESCU / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul IV, 20 octombrie
COMEMORAREA SCRIITORULUI DRĂGĂŞENEAN GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349829_a_351158]
-
zacă prin octombrie 1957, era în Râncurele cu oile, se-nțelege, căci, după ce coborau oile de la munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
foc pe loc, transfor¬mând animalul într-o torță vie... A luat-o ursul urlând cu focul în spate către Valea Viei, apoi către Piscu’ Porcului. Minute în șir răgetele lui s-au auzit pe vale, stârnind câinii din Chiceră, Măgură și Pleșcioară, care - la oi, care, tot așa - la porumbi ca și Floricel. Au găsit pădurarii animalul mort, cu pielea făcută scrum, la câteva zile după ce se răspândise în sat vestea că un urs luase foc în Gruiu’ Pleșciorii. Firește
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
zacă prin octombrie 1957, era în Râncurele cu oile, se-nțelege, căci, după ce coborau oile de la munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
regulilor” din renumitul „Catechisme des gens maries”, scris de Pere Feline și publicat în 1782. Un personaj al acestei lumi în schimbare își destăinuie printre rânduri trăirile în laconicele însemnări făcute pe margine unui „Ceaslov” din 1795. Se numea Ioniță Măgură ce s-a căsătorit la 20 de ani cu Anica. Ea a murit în 1808 și soțul consemna evenimentul cu duioșie reținută. Din anonima istorie a celor mulți răzbate astfel un crâmpei de viață, în care, peste toate frământările zilnice
LEA ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366525_a_367854]
-
Doar cu un zâmbet temerar, Mânând cirezi după cirezi Și-n vale valuri de zăpezi, Deznămețind de albe rochii Serafice fecioare-dochii Nici nu-ți închipui momentan Cât te adulmec de montan, Cât îți râvnesc de carpatin Divinul relief alpin Cu măguri, vârfuri, văi și guri În arcul dulcelor curburi Peste versanți rotunzi, abrupți De sărutări scobiți și supți, Sculptați și șlefuiți sublim... Iubito, hai să ne muntim, Într-un motel din Retezat Să mă bucegi, să te carpat, Într-o poiată
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]