188 matches
-
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, / Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea". Mai mult, Eminescu extinde textura simulacrelor la metafizică și teologie: Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită / Unor lucruri nexistente; carte tristă și-ncâlcită, / Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra". Și: "Oamenii din toate cele fac icoană și simbol; / Numesc sânt, frumos și bine ce nimic nu însemnează, / Împărțesc a lor gândire pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Tetis i-a pus în corabie, să-l ducă acolo, departe, un cufăr frumos, împodobit cu lucrături, în care i-a îngrămădit straie de tot felul, să-i țină de frig și de vânt lângă Troia, adăugând și o cupă măiestrită, pentru libațiuni (pe care Ahile o folosește când pleacă Patrocles la luptă). Între plecarea lui Ahile din Ftia și începutul acțiunii Iliadei au trecut ani mulți și s-au petrecut multe, dintre care pe unele le putem reconstitui cu ajutorul poemului
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
1975; Neagră-i floarea de cireș, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1977; Scrieri alese, I-II, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 169-184; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 161-178; Ion Ciocanu, Nuvelistica Anei Lupan, „Nistru”, 1983, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 214-215; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 177-178. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
în mână.”, precedat de prepoziția cu: completivă sociativă: „N-am fost niciodată de acord cu cei ce închid ochii în fața nedreptății.” La nominativ nu mai are rol de marcă specifică absolută; poate introduce deopotrivă subiective: „Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită Unor lucruri nexistente; carte tristă și-ncâlcită Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra.” (M. Eminescu) și nume predicativ cu dezvoltare propozițională: „Sunt cel ce-ntoarce din rostul lor / văzutele...” (Șt.Aug. Doinaș) d. Adverbele relative marchează dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
putem găsi în De rerum natura includ de fapt atât lucrarea, cât și pe autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care, probabil, n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. În mod evident, legea care cere
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
propriul raționament, ce dă substanță argumentării, un pas mai târziu. Astfel, când vine momentul argumentării, președintele conturează explicit argumentele al căror preambul l-a oferit, colorându-le, încă din narațiune, cu tenta de implacabilitate "istorică" ce conferă alegerilor sale caracterul măiestrit de care vorbește Hill. Într-adevăr, Nixon a "strecurat", deja, în narațiune, două declarații fundamentale: că alegerea predecesorilor săi de a interveni în războiul din Vietnam este una corectă; că singura "slăbiciune" a deciziilor guvernamentale prealabile constă în faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
adăugirea mea) cadru care să pregătească psihologic publicul pentru acceptarea"257 acelor adevăruri universale care dau substanță argumentării logice în respectivul discurs. Iată încă un motiv să evaluăm, împreună cu Forbes Hill, adresa lui Nixon din 3 noiembrie 1969, drept o măiestrită articulare a "viziunii" americane despre lume; într-adevăr, "structura de valori"258 pe care președintele mizează este "aleasă cu înțelepciune dintr-un material cu care orice observator al scenei Americii este familiarizat: ea poate fi (re)duplicată în sute de
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
unei călătorii ce trebuie făcută și poate varia foarte mult. Dintr-un tren ce circulă cu viteză, călătorul nu poate vedea copacii deslușit, unul cîte unul, ci asemenea unei linii lungi și neclare. În opera lui Proust se găsesc pasaje măiestrite care explorează în detaliu modul cum viteza schimbă viziunea asupra spațiului și, prin urmare, felul de a fi în spațiu. Sau trilul unei păsări transformă subit și radical spațiul. Tocmai din acest motiv, spațiul este arătat ca fiind un loc
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
încă din copilăria lor, i-am urmărit cum s-au înălțat an de an, ajungând să umbrească etaj după etaj, semețindu-se acum să depășească etajul șase. Până în urmă cu câteva zile, podoaba lor vegetală oferea privitorilor o paletă coloristică măiestrit nuanțată, în care predomina galbenul ce intensifica lumina palidă a soarelui tomnatic. A fost suficientă o noapte senină, cu temperatura căzută sub gradația zero, ca în zilele următoare să mi se ofere un spectacol încântător dar trist. O ploaie de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde, bogate și măiestrit colorate, munții tiviți cu codri voinici, lacurile și râurile care se răsfață sub razele fierbinți ale soarelui, satele și orașele scăldate în lumina verii. Am tras puternic de frâu, când am zărit într-o poiană presărată cu flori, un cuplu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Tetis i-a pus în corabie, să-l ducă acolo, departe, un cufăr frumos, împodobit cu lucrături, în care i-a îngrămădit straie de tot felul, să-i țină de frig și de vânt lângă Troia, adăugând și o cupă măiestrită, pentru libațiuni (pe care Ahile o folosește când pleacă Patrocles la luptă). Între plecarea lui Ahile din Ftia și începutul acțiunii Iliadei au trecut ani mulți și s-au petrecut multe, dintre care pe unele le putem reconstitui cu ajutorul poemului
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
aplaudând pe vorbitori și cântând imnul studențesc ca apoi într-o coloană impunătoare să pornească spre „centru” - și-au dat seama că ceva s-a rupt definitiv în sufletul tineretului universitar, și anume zăgazul indiferenței față de soarta neamului, ridicat cu măiestrite vorbe, în ultimii ani, de simbriașii evreimii. Ridicula explicație a „diversiunilor” guvernului liberal poate conveni și convinge numai pe cei care nu-și pot închipui nicio izbucnire sinceră, tocmai pentru că au fost întotdeauna interesați. Dar noi cei ce am trăit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu un cuplu mai puțin obișnuit. Un tânăr blond, înalt, zvelt, elegant îmbrăcat ducea la braț o femeie corpolentă, matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
culturală, când se hrănește cu murături de căpătat și n-are săpun săși spele fața și necăjitul lui trup; în timp ce colegii lor de la Ministerul de Finanțe primesc mai mult decât lefurile la zi, primesc chiar prima de recompense de felul măiestrit cum au izbutit să înșele și să-i lipsească de lefuri pe colegii lor mulți și în mizerie din îndepărtatele colțuri ale țării...” Soluția: „Să ne strângem rândurile și prin acțiune să facem să fim auziți și respectați.” General în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gură de tun..., Chișinău, 1970; Camertonul pierdut, Chișinău, 1972; Omul de încredere, Chișinău, 1974; Din carnetele scriitorului, Chișinău, 1977; Scrieri, I-II, pref. H. Corbu, Chișinău, 1979. Repere bibliografice: A. Sadovnic, Maturitate, Chișinău, 1967, 315-325; Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 196-200; Vasile Coroban, Samson Șleahu, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 603-612; Ion Racul, Literatura și viața poporului, Chișinău, 1973, 191-211, 275-287; Andrei Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 142-159; H. Corbu, Scriitorul și procesul literar, Chișinău, 1980, 395-421
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]
-
suntem Vălcii plângătoare care, traversând prin „Sădurea narativă” (rmberto Eco) a sinelui, descoperim antinomiile propriei noastre ființe prin întrebări întrebătoare, de tipul: „Ce se ascunde în spatele ușilor închise?” sau „Eu de ce pot fi tu, tu de ce nu poți fi eu?” Măiestrită viziune în minimonologul adresat de tip discurs „Cine spune că există ani pierduți?” și... reținem... nimic nu-i pierdut în toată viața noastră dac-am învățat „puterea umilinței și răbdarea de a crede” în tot ceea ce întreprindem zilnic, ceas de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ales din două vieți? / O mână de cuvinte...” (M. Eminescu) Doar pădurea „plânge”, așa, ca să ne reamintească cine suntem - cine rămânem... „un finit (făptură de lumină) într-acest infinit (mărginire a nemărginirilor), scăldându-ne într-o infinitate de visuri...”, cum măiestrit glăsuiește întru eternitate Constantin Noica. <noteist> 1. Gheorghe Andrei Neagu - Nunta neagră. Ed. Valman, 2010 2. Liviu Antonesei - Despre dragoste. Ed. Ars Longa, Iași, 2000, p. 134 3. Ion Barbu - Riga Cripto și lapona Enigel 4. John Keats - eyperion, Cântul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
istoria lui eamlet, așa cum a fost ea oglindidă, în prealabil, de Saxo Grammaticus (c.1150-1220), în a sa eistoria Danica și, mai apoi, cu „înfloriturile” inerente oricărei prelucrări, de către francezul Francois de Belleforest (1530-1583) - în a sa eistoires Tragiques, oglindire măiestrită, în fine, în viziunea lui tilliam Shakespeare. Așadar, la „ceasul mort al beznei necuprinse”, „crunta arătare” (actul I, scena 1) a răposatului eamlet (tatăl) e considerată o „năpastă” care poate prevesti un rău pentru țară. Acesta este segmentul care anticipă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
artistul și-a (re)cunoscut dimensiunile valorii sale, „matricea”, „nesățioasa sa sete de absolut” (George Uscătescu), mânuind cu virtuozitate bagheta magică făuritoare de valori nemuritoare. și fără a exagera, putem spune, cu sinceritate, că poetul Tudor Gheorghe Calotescu a surprins, măiestrit, limbajul spațialității marelui sculptor, ritmicitatea unei liniarități geometrizante, redate într-un complex de metafore revelatorii, cu aromă modernistă, într-o frazare cursivă, de o finețe cromatică și cantabilă emoționante. Ochiul său lăuntric, implicat și extaziat, surprinde „scânteia spiritului” genialului artist
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a imaginii, folosind denumirea de imagologie, care mie îmi îndrumă gândul spre acel "imago" al lui Cantemir, o legătură fără legătură cu conținutul atât de actual al acestei cărți. Ea este o construcție teoretică proprie
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
într-un fel justificat, și mă întreb: numele celebre amintite sunt ale mele sau poate eu sunt al lor? CULTURA VORBIRII Dacă la început a fost Cuvântul, să vedem cum s-a ajuns la Elocință, la această broderie de cuvinte măiestrite, o legătură abilă cu care de obicei este cucerit auditoriul. Elocința sau arta oratorică își are sorgintea în antichitate, primii sacerdoți din Egipt, Babilon, India, China fiind și maeștri ai vorbirii frumoase. Patria adevăratei arte oratorice este însă Elada, țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
coabitare a zeilor, pentru o liberă și sănătoasă concurență. Barajele de sârmă ghimpată ne readuc la realitate: concurență înseamnă război. Suntem obișnuiți să vedem în ideea de frontieră dăinuirea unei epoci feudale apuse și visăm o lume umanitară și netedă, măiestrit dispusă într-o rețea îmbietoare. Acest primitor parc de atracții numerice ar face onoare speciei umane și poate că am regăsi în ea și frățietatea primordială dintre Sem, Ham și Iafet, cei trei fii ai lui Noe. E ca și cum am
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ecou, la formula de început a romanului meu de debut Mai puțin decât zero. „Oamenilor le e teamă de îngustarea subită a benzilor pe autostrăzile din Los Angeles.“ De atunci încoace formulele de început ale romanelor mele - indiferent cât de măiestrit aduse din condei - au devenit mult prea complicate și elaborate, încărcate de o obsesivă minuție. Cel de-al doilea roman al meu, Regulile atracției, începea așa, spre exemplu: „Și dacă e o poveste care ar putea să te plictisească, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
stăpân pe partitură, cu aplomb în solicitarea atacului, atât din partea orchestranților, cât și, în egală măsură, din partea soliștilor. Cât privește pe cei din urmă, au avut în dirijor un profesionist care i-a ajutat cu mână sigură, cu gesturi economicoase, măiestrit lucrate. Ca grad de dificultate, întreaga partitură a operei nu este chiar din cele mai ușoare și cu atât mai mult dirijorul merită calificativul maxim pentru siguranța sa! Este o plăcere să-l urmărești din sală și pentru eleganța gesticulației
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fost apreciată de numeroșii spectatori prezenți. Programarea interpretei Magda Constantinescu, vedeta acestui recital cu noi versuri, s-a repetat într-o altă programare în același cadru. În cel din urmă recital a mai apărut doar soprana Cristina Simionescu-Sandu, în interpretarea măiestrită a căreia au fost ascultate romanțe de P.I.Ceaikovski. MEDALION COMPONISTIC LEONARD DUMITRIU Pe lângă preocuparea sa constantă de dirijor la Operă, Leonard Dumitriu șia încercat pana în calitate de compozitor. În acest sens, au văzut deja lumina rampei unele din creațiile sale
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]