1,411 matches
-
moarte. Ei sunt asistenți la Judecata de apoi, ard păcatele lumești și purifica conștiințele oamenilor. Arhanghelul Mihail păzește la căpătâiul omului muribund și-i apară sufletul să nu i-l fure Satana. Ciobănii și proprietarii oilor fac turta mare din mălai, numită “turta arietilor” (berbecilor), pentru a spori fecunditatea mioarelor. Această turta se aruncă în ziua praznicului în mijlocul oilor și se dă drumul totodată berbecilor între oi. Dacă turta va pica cu fața în sus, la primăvară vor față toate oile
Duminică, 8 noiembrie, Sfinții Mihail și Gavriil – Superstiții, tradiții și obiceiuri by http://uzp.org.ro/duminica-8-noiembrie-sfintii-mihail-si-gavriil-superstitii-traditii-si-obiceiuri/ [Corola-blog/BlogPost/92377_a_93669]
-
bălțate Sudalme sure bucură peisajul, Poemele sunt frânte, lăbărțate, Pe vârfuri e actor cabotinajul. Și nimeni nu visează o minune. Un boloboc de logică e traiul, Pe-aici e mort și timpul în tăciune Și luna nu-și mai vântură mălaiul. Ci tu ești doar un pumn de sărăcie Dar eu te simt, comună de pe zare. Luceafăr înălțat în veșnicie Cu Dumnezeu în frunte și altare. ----------------------------------------------- Publicată în „ZARATHUSTRA”, ianuarie 1941, Buzău, placheta 3 și „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 10
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
avea obiceiul să o scuture după ce familia termina de mâncat. La fel face și mama mea, iar eu mă gândesc că acest obicei al scuturatului feței de masă e comun tuturor gospodinelor din Transilvania. Suntem risipiți ca un fel de mălai al orbilor, dar ne adună pe toți această carte între două coperți tari. Suntem firimituri de istorie, trăită în direct. Mai este însă și un alt motiv pentru care Coșmarul din Balcani „m-a prins” de la bun început: stilul. Nu
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
Milenia Walk. POPULAȚIA: Cetățenii plus rezidenții numără 3612000 cu structura: - chinezi 77,3% - malays 14,1% - indieni 7,3% - altele 1,3% Limba principala de lucru: engleză Alte limbi folosite: mandarin, malay, tamil. Populația formată din 3/4 chinezi, apoi mălai, indieni, pakistanezi, bangladesh, sri lankezi, euroasieni, evrei și europeni, explică faptul că singaporezii folosesc 4 limbi oficiale: engleză, malay, mandarin (chineză) și tamil. Mai mult de jumătatea populației sunt budiști și taoiști, dar coexista împreună cu musulmani, hindu, sikhs, evrei, jaini
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1442382498.html [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
DACIA XXI “, condusă de scriitorul Ion Vădan. Obiective privind editarea Dicționarului membrilor Ligii Scriitorilor, realizarea colecției DUO a scriitorilor din asociația noastră și sprijinirea prin editarea cărților premiate de Liga Scriitorilor. În acest context au mai vorbit: Claudiu Iordăchescu, Marius Mălai, Aurel Vușcan, Ioan Benche, Ion Constantinescu, Maria Tudose, Gavril Moisa, etc. În continuare președintele Ligii Scriitorilor a prezentat oaspeții veniți de la Baia Mare, membrii filialei din această localitate, scriitorii Mara Paraschiv, dr. Mihai Ganea și poeta Ioana Ileana Ștețco. În continuare
PRIMA ŞEDINŢĂ A CENACLULUI „ARTUR SILVESTRI” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prima_sedinta_a_cenaclului_artur_silvestri_.html [Corola-blog/BlogPost/349079_a_350408]
-
Cărților” președintele Ligii Scriitorilor a vorbit despre cărțile: „Sinfonia luminii”, antologia cenaclului „Octavian Goga”, „Loli”, un român fluviu de Iagan Ameih, anagramarea numelui Mihai Ganea, „Povară unei mari iubiri” de Mircea Tudose, și „O viață pe șantierele luminii”, de Marius Mălai, care zilele trecute la Bălul Operei a fost aureolat cu înaltă distincție de Seniorul Cetății. Acesta din urmă în cuvântarea să a vorbit celor prezenți despre activitatea să pe șantierele țării. În continuare în cadrul medalionului literar „Steaua fără nume”, Mara
PRIMA ŞEDINŢĂ A CENACLULUI „ARTUR SILVESTRI” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prima_sedinta_a_cenaclului_artur_silvestri_.html [Corola-blog/BlogPost/349079_a_350408]
-
în afacere? Dar oare ceva fonduri s-ar putea sifona din ea? Că uite, vin alegerile și e nevoie de bani ca să-i arăți bizonului ce faci tu pentru el și că îți pasă de el. Ori gălețile electorale, pungile, mălaiul sau grisul pentru copilași, costă... Și doar nu e cazul să dai din buzunarul tău... Așadar, stăteau cu figuri adecvate care mimau perfect bucuria acestei mirifice întâlniri și cloceau planuri de mulgere a fraierilor de americani care, iată, habar nu
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1426698226.html [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
prin toate stările și perioadele de transformare, ajungând la vârsta când bunica începu să-i atribuie responsabilități ca pentru ea și anume, să ducă iarbă la gâște, să pună apă la bobocei, să toace salată și s-o amestece cu mălai și gălbenuș fiert de ou pentru puișori și rățuște și multe altele, pe care o fetiță de șase - șapte anișori le putea îndeplini. Bunica ei va fi aceea care îi va îndruma primii pași în viață. Când Maria - Mirela va
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478172222.html [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
arbori pe malul apelor curgătoare, care servește ca ascunzătoare pentru pești; DEX] pești cu coșul din nuiele fără de fund. Mai găseau albitură cât o palmă de copil, pe care cu mare triumf o aduceau acasă să o treacă baba prin mălai și s-o prăjească în tigaie. Vai ce se mai speria biata bătrână știind că țâncii trebuiau să treacă peste podurile de peste apă. Sau când o luau peste dealuri spre pădure cu nebunaticii ei de prieteni, la cules de floricele
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478172222.html [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
vreți. Fraieri se găsesc o mie... Dacă-l prind pe domnul drac, Jur că-l pun în colivie! Să-l priviți și să-i cereți... El mai poate schimba traiul. Mă votați, și-o să vedeți, C-am să v-asigur mălaiul... Tot românu-o să mănânce, Ș-oi să bea...dacă-i e sete; Guvernarea mea aduce Pensii mari, nu baliverne... Cum promit dușmanii mei. Am program de guvernare... Patru ani, doar atât vă cei! Și-am să fac o dezvoltare... Cum
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/None_juramant_de_faci_iti_spun_n_marin_voican_ghioroiu_1330811743.html [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
cărbunii și sculele lor și intrară în beci. Le-aduse femeia de-ale gurii, pâine, brânză, lapte covățit, ouă fierte și slană. Pe unul din ei îl trimise la șatră cu o oală de untură și cu un ciurel de mălai să le dea țigăncilor să facă și ele mămăligă să- întingă în untura din tigaie. . -Adu marfa s-o vedem!- zise Polizache într-un târziu cu ochii pe sus să nu se lovească de tavanul beciului. Duran scoase bulgărele de
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
-l făcu să se scuture. Se închină: Își făcu cruce de două-trei ori să piară de lângă el toate duhurile rele. Trecuse pe aceste drumuri de zeci de ori, ducea marfă la oraș, putini de brânză, piei de miel, lână, făină, mălai...Deodată se trezi în fața cailor cu trei mogâldețe, părea să fie oameni. Unul din ei strigă la cai: - păru să fie același glas. Și puse mâna pe el și-l trase din căruță, prin licărul unei scântei care se-aprinse
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
întreagă săptămână în corturi sau un simulacru de colibe amenajate mai mult din crengi. Pe spinarea boilor a fost adusă păpica livrată de SAM (Serviciul de Aprovizionare al Muncitorilor) compusă din slănină sărată, marmeladă, pâine cu cartofi, carne uscată și mălai. La asta se mai adaugă ce au grijit gospodinele fiecăruia în parte sau pentru bucătăria comună. În special cartofi, mâncarea munteanului, fierți în ciorbe asezonate cu frunze culese local. Și au avut de cărat, nu glumă căci munca de țapinar
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
un loc, / În cari este un oboroc Cu fuse plin. Apoi te duci / Și din horn, furca o aduci. Astfel, dacă te-ai plictisit / De-atâtea pene de strujit, Te-i odihni și până stai, / Te-apuci și de pisat mălai. Când soțul tău are să vie / Noi două face-vom plachie Cu niște coaste afumate, / De porc, ce-n pod sunt atârnate Și Doamne, bine vom mânca! / Acum du-te și ia furca Și stând ca să te hodinești, / Poți până-n zori
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Cu niște coaste afumate, / De porc, ce-n pod sunt atârnate Și Doamne, bine vom mânca! / Acum du-te și ia furca Și stând ca să te hodinești, / Poți până-n zori să isprăvești Fuioarele de tors. Socot / C-ai să pisezi mălaiul tot Și că sfârși-vei, negreșit, / Și aste pene de strujit. Eu am să mă întind puțin. Ciolanele de-abia mă țin. Cu nunta voastră m-am trudit / Și tare mult m-am oboist. Tu ține minte că, mereu, / Precum
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu vre, câ de, mălaiul ghin păpușoi îl ave la înghemânâ. Ăista-i hrana di bază în casa omului sărac șâ cu familie mare, nu pânea. - Lasâ nea Vasâli, nu-i vorbâ ghi zăstri amu. Doarâ șchii câ la mini în casâ sâ găsăsc mai ghi
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
de 5 km de acolo până în sat. Nu se mai întâmplase de mulți ani o astfel de iarnă și îi cam luase prin surprindere. Noroc că lemne de foc se îngrijise să pună la adăpost din timp și făină și mălai era în hambarele din magazie. Vor fi nevoiți să se descurce cum puteau. Pe o astfel de vreme trebuiau să-și ia măsuri de pază suplimentare căci satul fiind situat între păduri adânci și cam izolat, foamea ar putea aduce
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
reuși. Începură înfericirea. Făcură politică, preluară unul de la altul știri, spuseră bancuri. Ce mai, le mergea băuta! Entuziasmul crescuse. Neinspirat, Sandu le-aruncă întrebarea: -Ascultați! Avem peste șaptezeci de scaieți toți! Deja! Ne-am trăit traiul și ne-am mâncat mălaiul! Să ne gândim și la cum am vrea să ne dormim veșnicia! Cel mai cuminte și cu frica lui Dumnezeu, Anghel, mărturisi sfiit: -Mi-aș dori să fiu înmormântat creștinește, ca tot neamul meu răposat, în cavoul familiei de la Pătrunjelul, adică
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1462688980.html [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
responsabilități, așa că mai bagă o pâine în sacoșă pentru pui. Sper ca atunci când i se va vindeca piciorul și voi putea să-l redau familiei sale, să mă simt fericit că am salvat un suflet. - Treaba ta! Ia și niște mălai și pune-i cu puțină apă, ca la gâște, că tot un fel de gâscă este. - Am să-i transmit că este de la tine. - Am spus eu! Singurătatea nopților ți-a luat mintea, omule! Apoi, Nicolae își luă sacoșa cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
a vorbit despre cărțile „Cărările destinului” de Toader T. Ungureanu, „Utopia umbrei” de Geo Galetaru și „Sinfonia luminii”, antologia cenaclului clujean „Octavian Goga”. Cu acest prilej Al.Florin Țene a prezentat și a vorbit despre noua carte a inginerului Marius Mălai „O viață pe șantierele luminii”, care cu câteva zile în urmă a în cadul Balului Operei a primit distincția „Seniorul Cetății”. Arătând, în continuarea cuvântării sale, că membrii cenaclului, ai Ligii Scriitorilor și al său personal, se mândresc că Marius
VIRGIL BULAT ŞI MIRCEA TUDOSE de KARINA DRĂGAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_memoria_calendarului_virgil_bulat_si_mircea_tudose.html [Corola-blog/BlogPost/349083_a_350412]
-
O viață pe șantierele luminii”, care cu câteva zile în urmă a în cadul Balului Operei a primit distincția „Seniorul Cetății”. Arătând, în continuarea cuvântării sale, că membrii cenaclului, ai Ligii Scriitorilor și al său personal, se mândresc că Marius Mălai este membru al acestor două asociații. A urmat medalionul poetic „Femeia metafora vieții noastre”, dedicat apropiatelor sărbători: „Mărțișorul” și „Ziua Femeii” în cadrul căruia au citit poezii: Gheorghe Șoptirean, Vasile B. Gădălin, Maria Racolțea, Antonia Bodea, (care a citit o poezie
VIRGIL BULAT ŞI MIRCEA TUDOSE de KARINA DRĂGAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_memoria_calendarului_virgil_bulat_si_mircea_tudose.html [Corola-blog/BlogPost/349083_a_350412]
-
asociații. A urmat medalionul poetic „Femeia metafora vieții noastre”, dedicat apropiatelor sărbători: „Mărțișorul” și „Ziua Femeii” în cadrul căruia au citit poezii: Gheorghe Șoptirean, Vasile B. Gădălin, Maria Racolțea, Antonia Bodea, (care a citit o poezie de Bartolomeu Anania) și Marius Mălai. În cadrul tradiționalului medalion literar „Prin adevăr învingem o părere”, Aurel Vușcan a vorbit foarte documentat despre Poetul Național-Eminescu. Ședința s-a bucurat de un real succes din partea numerosului public care a sublinita prin aplauze fiecare reușită a celor care au
VIRGIL BULAT ŞI MIRCEA TUDOSE de KARINA DRĂGAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_memoria_calendarului_virgil_bulat_si_mircea_tudose.html [Corola-blog/BlogPost/349083_a_350412]
-
e vândută la obor. Din cupe mari, se bea în seară mustul, Stelele, blând, se-ntorc în matca lor, Albinele roiesc înspre adâncuri Iar vechile răceli din oase dor. Începe lin o burniță afară, Un greier mic se roagă de mălai, La mine-n suflet duduie iar soba... Veniți, voi greieri mici și fără trai! Trec crizanteme dulci peste limanuri, Castanele fierbinți din tine pier... Melancolie, caldă, feminină, O toamnă mi s-a rupt din cerebel. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din
PASTEL DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1442347106.html [Corola-blog/BlogPost/365559_a_366888]
-
se strice vremea. Așa zicea Busu ieri la previziunile meteo. Zicând acestea o sărută pe obraz, apoi își puse șapca pe cap și ieși. Florica termină devreme pregătirile pentru pomană. Aprinse o lumânare și o puse într-un vas cu mălai să absoarbă ceara ce picura, luă vasul de tămâiat în care puse câțiva tăciuni aprinși, presără deasupra boabe de tămâie și începu să tămâieze bucatele pregătite, șoptind o rugăciune și făcându-și semnul crucii. Când fu totul gata, intră în
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_poezie_al_florin_tene_1386392595.html [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]